114,184 matches
-
făcând, se încarcă de substanță și-i devine un mobil important în actul de creație. Marian Barbu, ieșit din sine datorită coliziunii, se reîntoarce în sine, pășind printre cele două fălii, cu o mână atingând realitatea nemijlocita, iar cu cealaltă, indicând imaginea realității. Și astfel înaintează, că printre oglinzi. Oglinzile din Chicago (Ed. Sitech, Craiova, 2006) constituie, de altfel, cartea ce se naște ca să dea seama despre acest itinerar, carte sub titlul căruia autorul notează, luându-și o marjă de siguranță
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
abdomenului și astenie, simptomatologie debutată în urmă cu două luni. La examenul clinic se constată masă tumorală abdominală de mari dimensiuni (peste 30 cm), relativ fixă pe planurile profunde și fără semne de iritație peritoneală sau ocluzie intestinală. Testele biologice indică anemie hipocromă severă, leucocitoză, trombocitoză și hipocoagulabilitate ușoară. La examinarea computer tomograf este identificată o masă tumorală abdominală cu dimensiuni de 30/27/15 cm care ocupă cadranul abdominal stâng superior, inferior de diafragm cu delimitare netă, cu structură heterogenă
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]
-
postoperatorie este tomografia computerizată. GIST necesită, în mod tradițional, rezecție chirurgicală completă care poate fi efectuată atât pe cale clasică, cât și pe cale laparosopică cu morbiditate minimă și evoluție postoperatorie favorabilă. Utilizarea postoperatorie a Imatinib mesylate, după o rezecție tumorală completă, indică o reducere a ratei de recurență a tumorii. Tratamentul cu Imatinib crește rata de supraviețuire a pacienților „disease free” după rezecții tumorale complete pentru GIST. Tratamentul neoadjuvant cu Imatinib poate scădea în dimensiuni tumora, făcând astfel posibilă rezecția completă a
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]
-
chipul porumbelului” (περιστερᾶς εἶδος), adică îi strălucește în puterea văzătoare a sufletului pecetea vieții duhovnicești (τόν χαραχτῆρα τῆς πνευματιχῆς ζωῆς)<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 836A. footnote>. Faptul că ea a primit în lumină chipul acestuia indică prezența Sfântului Duh<footnote Ibidem, omilia a V-a, P.G. XLIV, col. 868D-869A. footnote>. Pe lângă noțiunea îndumnezeirii progresive, împlinită prin lucrarea virtuților, Sfântul Grigorie mai introduce una, de o atractivitate și originalitate cu totul deosebite. Astfel, în omilia 3 (31
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
61. footnote>. Deși păcatele din trecut ale sufletului influențează existența sa prezentă, sufletul rămâne totuși frumos datorită faptului că rabdă „să fie iubit de dreptate”. Urmele păcatului din suflet nu îi pătează frumusețea, pentru că aceste urme nu fac decât să indice un semn al vieții sale din trecut, și nu realitatea prezentă. Sfântul Grigorie zice: „Deși am fost înnegriți prin păcat, Dumnezeu ne-a făcut strălucitori (φωτοειδεῖς) și iubitori prin slava Sa strălucitoare”<footnote Ibidem, 61. footnote>. Aici, Sfântul Părinte aplică
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Binele nepătat”. Dar „o materie străină” s-a combinat cu sufletul, ceea ce a avut ca rezultat pângărirea și contrafacerea sa. Apariția păcatului a viciat capacitatea sufletului de a reflecta lumina lui Dumnezeu. Sfântul Părinte Grigorie observă că versul al cincilea indică simbolic această problemă: „Totuși, el (sufletul) s-a decolorat și înnegrit din cauza interpunerii viciului, după cum am auzit-o pe mireasă spunând la începutul Cântării Cântărilor: neglijența ei în îngrijirea viei a înnegrit-o (1:5)”. Ca urmare, păcatul reprezintă eșecul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
surprinsă și nesatisfăcută”. Apoi, Sfântul Grigorie reiterează ideea, pentru a se asigura că nu ne-a scăpat din vedere. Când mireasa spune că l-a căutat pe cel pe care îl iubește în patul ei noaptea, cuvântul „noaptea”, consideră Sfântul, „indică spre contemplarea lucrurilor nevăzute, în maniera lui Moise, care a pătruns în întunericul unde se afla Dumnezeu - Dumnezeu Care a făcut din întuneric locul Lui de ascundere care-L împresoară. Și intrând în acest întuneric, ce află mireasa este că
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
dar nu același lucru se poate spune despre In canticum ... . Aici, sesizarea naturii nemărginite a lui Dumnezeu joacă un rol mai puțin important<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 171-172. footnote>. Folosind aceeași imagine a miresei din Cântarea Cântărilor, pentru a indica viața desăvârșită la care s-a ridicat sufletul în această ultimă fază a urcușului duhovnicesc, Sfântul Grigorie de Nyssa numește, de astădată, mireasa „desăvârșită (τελεία)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
col. 1008D. footnote> și „fântână de apă vie (φρέαρ ὕδατος ζῶντος)<footnote Ibidem, omilia a IX-a, P. G. XLIV, col. 977B. footnote>”. El spune că „veșmântul ei răspândește buna mireasmă a tămâiei (τοῦ λιβάνου ὀσμήν), iar prin tămâie se indică dumnezeirea (διά τοῦ λιβάνου τό ϑείον ἐνδείχνυται)”<footnote Ibidem, col. 968C. footnote>. Abia acum, ca fapt realizat, ea este numită, în adevăr, „mireasă a Cuvântului (νύμφη τοῦ λόγου) - căci face, un singur trup (σύσσωμον) cu mirele incoruptibil (τῶ ἀφτάρτω νυμφίω
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
specială la Sfântul Grigorie de Nyssa” ..., p. 35. footnote> calea de unire a sufletului cu Dumnezeu și de cunoaștere directă a Lui. Experierea acestei prezențe se face în mod intim, prin unirea sufletului cu Dumnezeu, pe care Sfântul Grigorie o indică atunci când spune că „Dumnezeu vine în suflet”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>. Unirea sau comuniunea aceasta este forma specifică de manifestare a iubirii cunoscute sub numele de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
atras de Sfânta Sfintelor. Tăcerea fără imagini a acestui sanctuar reprezintă realitatea cea mai interioară a textului sacru a cărui unic scop este de a conduce sufletul spre uniune. Am văzut că Sfântul Grigorie vede în aceasta o pedagogie explicită indicată exact pentru acest scop<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 519520 . footnote>. Mireasa trebuie să învețe să pătrundă, cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale necunoașterii
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Ibidem, p. 520 . footnote>. Sfântul Grigorie spune că Cântarea Cântărilor „filosofează prin taine inefabile (ἀπορρήτων)<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 23.14. footnote>”. Adică, exersează sufletul prin intermediul inexprimabilului; caracterul apofatic al acestei strategii, ca și aluzia la Sfânta Sfintelor, indică modul în care Cântarea Cântărilor va conduce sufletul spre uniune. Părintele bisericesc percepe Cântarea Cântărilor ca utilizând puternice imagini erotice pentru a aduce credinciosul spre spațiul lipsit de imagini al Sfintei Sfintelor, unde are loc uniunea cu Dumnezeu dincolo de orice
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
tot parcursul omiliilor la Cântarea Cântărilor, cu rezultatul că încep să-l dorească pe Preaiubit; „Povestește-ne despre preaiubitul tău și natura sa. Dă-ne, tu care ești plină de drăgălășenie, «frumoasă printre femei», un mijloc de a-l recunoaște. Indică-ne pe cine să căutăm, ca să-l cunoaștem prin lovitura de dragoste care ți-a rănit inima și ți-a intensificat dragostea pentru el prin dulce durere”<footnote O explică și Sfântul Grigorie în In Canticum canticorum, XIII, GNO, 379
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în vreun lagăr. Când interesându-se cineva din partea mareșalului v. Mackensen la magazinul de muzică Jean Feder, cine ar fi dintre muzicanții de frunte care n-au plecat din București, se găsi acolo o persoană care din preamare zel îmi indică numele și calitatea de „grösste Pianistin des landes”. Și așa mă pomenii chemată de urgență, spre a-mi da concursul. Pe un frig strașnic fui condusă într-o trăsură deschisă la spital, unde mă aștepta un șir nenumărat de răniți
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
În Prefața sa la De vita Moysis, Sfântul Grigorie se referă la textul de la Filip. 3, 13, în care Sfântul Apostol Pavel spune că se străduiește întotdeauna să ajungă la lucrurile aflate în fața sa. În interpretarea Sfântului Grigorie, acest verset indică faptul că dorința umană de a-L vedea pe Dumnezeu nu încetează niciodată, datorită infinității lui Dumnezeu. Ființele umane pot surprinde sau vedea numai lucrurile limitate, nu ceea ce nu are limite. Căutarea nesfârșită a lui Dumnezeu constituie miezul misticii Sfântului
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a sufletului spre Dumnezeu. În De vita Moysis, Moise este paradigmă a sufletului care se înalță spre Dumnezeu, în timp ce în In Canticum canticorum, Mirele este exemplul. Ca și în De vita Moysis, textul paulin de la Filipeni 3, 13, text ce indică înălțarea fără sfârșit, este un vers important. Poate cea mai izbitoare caracteristică a exegezei gregoriene asupra Cântării o constituie accentul autorului pe simțurile spirituale. El crede, în consens cu Origen, că există o corespondență între mișcările și deplasările sufletului și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
In Canticum canticorum, GNO, 157-159.2.13. footnote>. În De vita Moysis, Moise funcționează ca paradigmă a sufletului care se înalță spre Dumnezeu, în timp ce în In Canticum canticorum, Mirele este exemplul. Ca și în De vita Moysis, Filip. 3, 13, indicând înălțarea fără sfârșit, este un text important<footnote Ibidem, 39.13-20, 119.16, 174.14-16, 245.15-17, 326.19, 352.8-10, 366.15. footnote>. Prin această participare la Transcendent de care am vorbit, sufletul rămâne continuu de neclintit în bine
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
p. 517. footnote>. Conceptul că dorința este adusă la pragul transcendentului este redat, oarecum enigmatic, printr-un construct apofatic: dorința este condusă la o stare de pasiune nepasională. Astfel de paradoxuri sunt tipice Sfântului Grigorie. Ele constituie pragul apofaticului și indică granița dincolo de care înțelesul noetic-erotic nu trece, ceea ce indică o ascensiune spre uniune dincolo de orice imagine și concept. În timp ce această nuanță apofatică caracterizează aparent sfârșitul educației solomonice timpurii a dorinței, reprezintă în mod evident și obiectivul primordial al Cântării Cântărilor
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pragul transcendentului este redat, oarecum enigmatic, printr-un construct apofatic: dorința este condusă la o stare de pasiune nepasională. Astfel de paradoxuri sunt tipice Sfântului Grigorie. Ele constituie pragul apofaticului și indică granița dincolo de care înțelesul noetic-erotic nu trece, ceea ce indică o ascensiune spre uniune dincolo de orice imagine și concept. În timp ce această nuanță apofatică caracterizează aparent sfârșitul educației solomonice timpurii a dorinței, reprezintă în mod evident și obiectivul primordial al Cântării Cântărilor<footnote Ibidem, p. 515. footnote>. Cu dorința întărită, purificată
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cuvinte grecești pe care englezii tind să se exprime prin cuvântul unic „iubire”. Preluând acest demers, mi-am permis să folosesc cuvântul „dorință” pentru traducerea unui număr de cuvinte (έπιθυμια, έρως, έφεσις, πóθος, uneori chiar și πάθος); pentru că, așa cum va indica Ludlow, ceea ce este important la dorință este flexibilitatea sa, capacitatea sa de a se concentra pe impulsul orb sau pe Dumnezeu. De aici, preocuparea solomonică de a educa dorința țâșnește fără întrerupere, natura participantului (μετέχοντος), devine mereu mai avidă de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
omul nu mă poate vedea și apoi să trăiască»”<footnote Ibidem, II. 233, loco citato. footnote>. Sufletul nu poate să vadă niciodată direct fața lui Dumnezeu, conform Sfântului Grigorie. Acest divin „nu” adresat sufletului este aspectul învățăturii Sfântului Grigorie care indică răspunsul cel mai puternic al acestuia către adversarii săi, care și-ar fi dorit ca sufletul să-L vadă pe Dumnezeu față în față cu prețul dureros al unui Dumnezeu finit și al unui suflet căzut<footnote Kathryn Rombs, op. cit
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
limbi succesul din română: tipul respectiv de geamuri este descris prin diferite sintagme, perifraze, sinonime (cuprinzînd ideea de ,termoizolant"). Chiar și pe un site românesc specializat (ferestreonline.ro), formula tehnică preferată și definită este geam termoizolant, în vreme ce (geam) termopan este indicat doar ca sinonim. În română, se constată pătrunderea cuvîntului - ca termen concret, al vieții practice - în limbajul familiar (,și-i tragem o serenadă sub balcon de să-i tremure termopanu'", myband.ro), perfecta adaptare morfologică (cu pluralul neutru în -e
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
familiar, mai ales în ceea ce privește referirea la starea lucrurilor în postmodernismul muzical, iar ipoteza Ancăi Oroveanu pare a fi cât se poate de plauzibilă: „ceva semnificativ îmi pare să se fi petrecut în această artă în ce privește comportamentele, strategiile în raport cu problema stilului, indicând emergența unei concepții diferite de cea moștenită și încă activă, pe care o conturam mai sus. Istorismul postmodern se manifestă adesea ca o revizitare și reactualizare a stilurilor preexistente, mai distante sau mai apropiate în timp, fie în globalitatea lor
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
vorba despre asocierea etapelor vieții și activității cu deplasările între orașele Eisenach (în care s-a născut), Lüneburg, Weimar, Köthen și Leipzig, iar în cazul lui Wagner este relevantă perioada „pelerinajului” - reperele principale fiind Riga, Dresda, Zürich și Weimar. Deschiderea indică, într-un prim moment, tendința de Iest caz, accentul cade pe imaginea evoluției interioare, ca răspuns la întrebările ce este reformulat și, mai ales, cum este reformulat. Evoluția stilului lui Beethoven reprezintă un model referențial în acest sens, deoarece, înainte de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
periodizanți, dar și separarea acestora de termenii propriu-zis stilistici: (1) un prim grup conține termeni care îmbină ambele funcții - de indicatori cronologici-istorici, precum și, cu un sens mai slab, de indicatori stilistici: termeni periodizanți care fac referire la etapele istorice și indică „blocuri” temporale extinse - Antichitate, Ev Mediu, Renaștere, Modernitate (modernism) sau Postmodernitate (postmodernism); (2) în al doilea grup intră termeni periodizanți cu referire la conținutul stilistic al perioadelor istorice - Baroc, Preclasicism, Clasicism, Romantism, Postromantism, Impresionism și Expresionism; (3) al treilea grup
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]