2,105 matches
-
a investitorilor, care să aibă în schema de organizare a activității lor și centre proprii de cercetare-dezvoltare. În China, de pildă, se urmărește ca, în aceste centre incluse în structura unei întreprinderi cu capital străin, să facă parte și personal indigen. Este o extindere a externalităților pozitive impusă legal, acumulare de informații și experiență care pot fi valorificate la nivel național. Suedia, în jurul anului 2000, a propus un program de atragere a investitorilor străini care, în afara valorificării unor resurse naturale disponibile
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
economice, aspect etc. Comunitățile din mediul rural au evoluat în timp istoric într-un cadru economic cu impact minim asupra mediului, apropiindu-se de un echilibru cu natura, cu ecosistemele naturale. Modelele de producție și consum tradiționale au permis populațiilor indigene viețuirea timp de multe zeci sau sute de generații umane pe același teritoriu. Progresul tehnic, înmulțirea populației, extinderea arealului așezărilor urbane, modelele noi de producție și consum, polarizarea societății după mărimea venitului, intervenția modei, apariția societății de consum, toate acestea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
interesul economiei naționale presupune și disponibilitatea unor fonduri financiare necesare explorării, exploatării/procesării, reconstrucției ecologice, depozitării deșeurilor, realizării de infrastructură în teritoriu etc. Dacă statul, proprietar al resurselor, nu poate acoperi cuantumul cheltuielilor, poate apela la credite sau la investitori indigeni sau străini. În afara disponibilităților financiare, investitorii străini contribuie cu tehnologie, management modern, asigură piața produselor obținute, suportă cheltuielile și riscurile explorărilor preliminare lucrărilor de exploatare. Dacă acestea sunt incluse în oferta investitorului, el cere, normal, profit, riscuri minime, disponibilitatea resursei
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
publicației Hoffington Post, planta aleasă a deveni supraliment va fi sorgul. El urmează a fi ameliorat genetic pentru a rezista în condiții de secetă și căldură. Astăzi, sorgul este cultivat în Africa pentru a se obține pâine (practică a populațiilor indigene) și a fost adus în Europa pentru a se obține biocombustibili, via alcool (sorgul conține un anumit procent de zahăr în compoziția sa); - Stephen Hawking: „Cred că viitorul pe termen lung al rasei umane se află în spațiu. Va fi
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
care natura i-a satisfăcut, la nivel global, nevoile fundamentale. <footnote Darriel, A.P. (1985), Cultural and spiritual values of biodiversity. A contribution in the global biodiversity assessment, Editura UNEP, Kenya. footnote> Acest summum de cunoaștere mai este găsit la populațiile indigene, etapă în evoluția umană pe care Jean-Jaques Rousseau a denumit-o „viața naturală”, etapă în care instinctul de conservare, și experiența tradițională au făcut să apară grija pentru autoconservarea binomului om-natură. Această grijă, relațiile biunivoce om-natură, extinse apoi și la
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
larg, acela al culturii, definită ca totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. Transmiterea acestei experiențe (cu elemente, uneori, ancestrale), îmbogățirea lor prin adaos de noi cunoștințe au particularizat cultura populațiilor indigene sau chiar naționale ca o matrice culturală proprie fiecărei națiuni, ca atuuri ale acesteia în comparație cu alte țări și motor al dezvoltării economice. Robert Reich consideră că „matricea culturală” începe să intre tot mai mult în atenția economiștilor, ea putând fi
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
pornind de la elitele intelectuale, care sunt analizate din unghiul conivenței cu capitalismul străin, definite oarecum negativ prin decalajul față de modelul istoric al Occidentului. Rezumând, interesul pentru economic, foarte pronunțat în această perioadă, se declină totuși în termenii unei articulări tradiționale (indigene) versus capitaliste (occidentale) care tinde să restrângă câmpurile de observație și de interpretare, mascând parțial dinamicile de producție a socialului și, deci, a economicului. În această mișcare, teoreticienii antropologiei economice marxiste se situează în permanență de partea societăților tradiționale, reconstituite
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și reprodusă la infinit chiar în interiorul diverselor obiecte și terenuri ale disciplinei. Contextele precoloniale care furnizează esențialul terenurilor etnologice sunt astfel respinse pe linia unei tradiții schimbătoare sau disecate de un fir ce separă modernitatea industrială "străină" de o economie "indigenă", fără ca modurile de edificare a raporturilor de dominare pe care le cuprinde această dualitate să fie abordate la modul problematic. În cercetările africaniste îndeosebi, disjuncția introdusă face posibilă o limitare strictă a obiectelor la rămășițe "endogene" ale economiei care se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestea din urmă cu statul. În sfârșit, analiza proceselor de edificare a statului postcolonial și de producere a autorității sale, centrală aici, însă respinsă ca secundară de către antropologii marxiști, dezvăluie contradicțiile care rezultă, nu din antagonismul capital (străin) versus muncă (indigenă), ci din substituirea unei burghezii naționale fostului dominant, în vreme ce structurile și instituțiile străine ale dominației coloniale inclusiv cea ideologică și cea economică sunt conservate și mențin o ordine fondată pe subordonarea ideală și / sau reală față de europeni. Analiza conjugată a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
însă actualizat pe deplin decât dacă pune în joc, alături de o exemplaritate salutată unanim, un acuzat cultural; scena astfel aranjată presupune de fapt trei parteneri: spectatorul-actor al întreprinderii aparținând țărilor cu o veche industrializare și în căutare de inspirație, eponimul indigen triumfând asupra hazardurilor pieței și eternul perdant rătăcit în meandrele etnoculturale ale propriului particularism și asumând poziția de mediator al procesului. Această trecere de la un "management cultural" perimat al întreprinderii la o culturalizare a pieței îl poate plasa pe "creatorul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
originea lui "africană". Supus unor injoncțiuni și practici statale contradictorii, el este prins în însuși interiorul uzinei sale prin logica procesului, scandat diferit de fracțiunile ierarhice: la nivelul inferior, oamenii persistă în a discredita gestionarea acestuia ca modalitate de incompetență indigenă, pusă în legătură cu competența fostului dominant (colonial), în timp ce cadrele superioare, sub amenințarea ilegitimității, sunt reduse la autoprotecție prin spectacolul funcțiilor abstracte. Acest scenariu de mitizare culturală a câmpurilor economice se prezenta ca fiind foarte rodat în ultimii ani, făcând din Asia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înainte de a fi studiate sub unghiul raporturilor de muncă și al formelor de mobilizare politică sau sindicală. Această focalizare asupra straturilor sociale subalterne se impune atunci cu o evidență cu atât mai mare cu cât acestea din urmă constituie populații "indigene" care fac față, în situația colonială, fracțiunilor sociale dominante străine: etnologii nu se interesează decât de autohtoni, abordați prin prisma unei relații de alteritate. Raporturile acestora cu dominanții europeni sunt parțial evacuate în afara câmpului de analiză, de vreme ce sunt abordate aproape
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
marca o anomalie structurală. SUA ar avea motivații puternice pentru a-și reduce prezența în domeniul securității atât în Europa, cât și în Asia de Est, bazându-se, în schimb, pe balansarea de la distanță în aceste regiuni importante. Resuscitarea rivalităților indigene în Europa și Asia de Est ar reprezenta o modalitate mai eficientă de îngrădire a provocărilor la adresa poziției Americii, în lipsa unei amenințări externe comune. În ansamblu, neorealiștii au prezis că unipolaritatea va duce la o balanță de putere multipolară mai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Japoniei. La rândul său, acest fapt va genera presiuni ca Japonia să devină mai independentă și mai asertivă în urmărirea securității sale naționale. Eliminarea influenței sufocante a structurii de putere a Războiului Rece va duce la reaprinderea rivalităților de securitate indigene în Asia de Est, și le va alimenta tot mai mult pe cele dintre Japonia și China. În ansamblu, Japonia va ajunge să-și joace rolul într-o ordine multipolară mai conflictuală în Asia de Est și în sistemul internațional
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
iulie 1876] FRANȚA ["O DEPUTAȚIUNE... "] O deputațiune a consistorului evreiesc din Franța au dat în 8 iulie o petițiune ministrului de externe, ducelui Decazes, prin care se cere ca guvernul francez să nu încheie cu România convențiune comercială până ce evreii indigeni nu vor căpăta drepturi egale cu românii. Lasciate ogni speranza! [7 iulie 1876] {EminescuOpIX 148} ECONOMIA NAȚIONALĂ ȘI D. A. VLĂDESCU Doctor în drept, doctor în medicină Acest domn, doctor în medicină, doctor în drept, a publicat mai zilele trecute o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din ce în ce mai simțitoare, cum funcțiile vieții economice degenerează, cum arterii străine intră în corpul nostru social, cum dispar clasele pozitive ale Moldovei, om cu om, clasă cu clasă, cum pîmîntul românesc devine un teren de esploatare pentru industria străină și proletariatul indigen. Cu o minimă putere a statului, poliția, administrația și dreptatea trebuiau să fie într-o stare de plâns. Ispravnicul, care era totul într-un județ, avea de administrat pe negustorii și breslașii din țară, cei străini aveau pretutindene consulatele lor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la soarta acestor oameni cari, puși în libertate, au rămas cu totul în grija sorții, fără ca societatea să creadă că mai are nevoie de a gândi câtuși de puțin la ei. Cu ocazia dezrobirii au pierit o mulțime de industrii indigene, căci cei ce le profesau n-au mai fost privegheați, nimeni n-au căutat a-i statornici și a-i deprinde cu o libertate bine înțeleasă. Meseriașii aceștia au devenit proletari și s-au stins cu totul. A patra cauză
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
obiectele trebuitoare clasei de mijloc, și vor fi înlocuiți repede-repede prin emigranți europeni, cari vor pune mâna pe meserii acolo, ca și la noi. Poziția cu totul privilegiată a străinilor în Turcia îi va înalța în curând pe aceștia deasupra indigenilor și, pe când locuitorii țării își vor bate capul cu reforme politice, tot atuncea toată activitatea reală se va înstrăina, încît "otomanii" constituției vor fi proletari ce se vor certa între sine pentru barba împăratului, stăpâniți în realitate de colonii austriecești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
invazia filoxerei (insecta parazită, ce atacă și distruge rădăcina viței de vie zisă nobilă), la noi se cultivau cu foarte bune resultate diverse soiuri de viță pe care înaintașii mai îndepărtați și chiar părinții noștri le numeau soiuri de vie indigenă, dar deosebită de producătorii hibrizi ce se vor răspândi atât de mult în perioada interbelică, urmare a rezistenței la dăunătorul amintit, soi profitabil pentru omul simplu. Nu se foloseau pe atunci lucrări ample de îngrijire și întreținere pentru că nu apăruseră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
africani. Sistemul colonial avea defectele lui, dar avea și calități, mai ales în privința educației. Nu avem încrederea pe care o aveau colonialii". În fine, un director de liceu, invitat la dezbatere, a încheiat astfel: "Sunt un administrator civil la Afacerile indigene"**. Metafora deșeului poate fi așadar xenofobă. "Nucleele dure" sunt estimate, în general, la o "medie între 5% și 10%". Dar ce înseamnă media aceasta? Este ea aceeași, indiferent de tipul social al școlilor? Sau este legată de dificultățile socio-economice trăite
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
toate lucrările lui Érick Prairat. * Sub această metaforă hipică stă, din nou, Nicolas Sarkozy (n.trad.). * Pierre Messmer (1916-2007), militar și om politic francez, luptător în Rezistență, prim-ministru între 1972 și 1974 (n.trad.). ** Trimitere la Serviciul de Afaceri Indigene Nord-Africane al poliției pariziene, existent între 1925 și 1945, care se ocupa cu supravegherea imigranților nord-africani, în special algerieni (n.trad.). 38 Am publicat deja o versiune lungă a acestor rezultate în cartea noastră L'Opression quotidienne (Debarbieux, 2003). Ni
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fără Îndoială, ca să facă venitul anual al societății cât se poate mai mare. În mod obișnuit, ce e drept, el nu intenționează promovarea interesului public și nici nu știe cât contribuie el la această promovare. Atunci când preferă să sprijine activitatea indigenă, iar nu pe cea străină, el urmărește numai câștigul său, astfel, În acest caz, ca și În multe altele, el e condus de o mână invizibilă, ca să promoveze un scop ce nu face parte din intenția lui. Nu e totdeauna
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Îndoială, ca să facă venitul anual al societății cât se poate de mare. În mod obișnuit, ce este drept, el nu intenționează promovarea interesului public și nici nu știe cu cât contribuie el la această promovare. Atunci când preferă să sprijine activitatea indigenă, iar nu pe cea străină, el urmărește numai să-și asigure capitalul său; iar Îndrumând acea activitate așa Încât să producă cea mai mare valoare posibilă, el urmărește numai câștigul său. Astfel, În acest caz, ca și În multe altele, el
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Boteanu, cu o suprafață de 200 de fălcii, dar din cauză că nu locuia în zonă, acesta a vândut moșia lui Toader Vasiliu. Ocupațiile de bază ale locuitorilor acestui sat erau agricultura și creșterea animalelor. Via hibridă ce a luat locul viilor indigene care acopereau dealurile din jurul satelor Taula, Gorghești și Valea Boului a fost adusă de Nică Păvăluță. Mori de vânt au avut Toader Dimofte și Ghiță Dimofte. Școala a fost construită după primul război mondial, în 1932, funcționând cu învățătorul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
meleagurile noastre o dezvoltare puternică, deoarece dealurile însorite ofereau condiții optime pentru cultivarea viței de vie. Încă din anii 1772-1773, este menționată la recensămintele din Oncești și Bărboasa, prezența viilor. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a cultivat vița indigenă, care producea vinuri de foarte bună calitate. Această viță a dispărut datorită atacului de filoxeră din anii 1895- 1900, fapt ce a dus la aclimatizarea unor soiuri de vie aduse din apusul și nordul Europei, ca Delavar, Nohan alb, Nohan
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]