1,245 matches
-
din perspectiva dublului criteriu, tematic și canonic, anunțat din titlu, o selecție de poeme acoperind perioada dintre Ienăchiță Văcărescu și nouăzeciști. Antologarea, ce își asumă ambiția suplimentară de manifest al „cuvântului bine spus”, e făcută cu instinct sigur și gust indiscutabil. SCRIERI: Ochii lui Homer, Cluj, 1977; Comedia literaturii, București, 1980; Rosa canina, București, 1982. Antologii: Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române, pref. edit., București, 2001; 100 din cele mai frumoase poeme de dragoste ale românilor, pref. edit
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
vânzări cu amănuntul, au fost printre companiile lăudate pentru spirit de conducere inovator și perspicacitatea antreprenorială 38. Asta nu Înseamnă Însă că firmele europene ar fi sărit brusc cu mult Înaintea rivalelor lor americane. În unele industrii, europenii sunt lideri indiscutabili, În timp ce În altele, companiile americane domină Încă. Mai degrabă, mesajul este că companiile transnaționale europene sunt capabile să concureze de la egal la egal cu rivalele lor americane În majoritatea cazurilor. și, Într-un număr de exemple, succesele lor trebuie cunoscute
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
drept de vot participă prin opțiunea sa nemijlocită la decizii -, întrebarea gravă care se ridică privește competența acestuia, gradul său de cultură politică și informațiile deținute de el în legătură cu o problemă sau alta. Necesitatea votului liber, direct și democratic este indiscutabilă în cazul alegerilor și al unor subiecte cum e Constituția; pentru chestiuni mai specifice însă, omnicompetența cetățeanului obișnuit nu trebuie supralicitată. Oamenii înșiși recunosc acest lucru. Într-o anchetă efectuată de Centrul Național de Cercetare a Opiniei din Chicago, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au stat drept justificare la propria naștere? Această dualitate este deopotrivă un risc, dar și o șansă pentru studiul unei științe a comunicării. Riscurile sunt evidente, dar oportunitățile sunt în egală măsură importante dacă nu chiar mai importante. Este - probabil - indiscutabilă și inevitabilă constituirea unei științe a comunicării de sine stătătoare, fără ca acest lucru să însemne că această știință trebuie să urmeze tradiția intradisciplinară a domeniilor mai mult sau mai puțin „clasice” (este, poate, un lucru bun că necesitatea constituirii domeniului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Biblioteca de Autores Cristianos, Madrid, 1969, sub îngrijirea lui P.V. Capanaga, sub auspiciile și coordonarea Universității Pontificale din Salamanca. Firește, cum se întîmplă întotdeauna cu aceste proiecte, care implică numeroși colaboratori, nivelul științific nu este omogen; totuși, utilitatea lor este indiscutabilă. Pentru aceste prime opere ale lui Augustin cf. CSEL 89, 1986 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: W. Hörmann); 63, 1922 (Contra Academicos, De ordine, De beata vita: P. Knöll); BA 4, 1948 (Contra Academicos, De beata vita, De
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dat ca un fapt despre care nu se poate discuta, iar a voi înseamnă a te folosi întotdeauna de liberul arbitru, a cărui definiție se confundă întotdeauna cu aceea a voinței. Că liberul arbitru există, crede Augustin, este o chestiune indiscutabilă; nu se întreabă dacă a-l iubi pe Dumnezeu ține de liberul nostru arbitru, ci dacă stă în puterea noastră; dar puterea de a face ceea ce vrei este mai mult decît liberul arbitru, este chiar libertatea. Problema, așadar, nu este
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
RL, 2566, 1998, 1); "am scuipat cu toții-n sîn a scepticism realist" ("Evenimentul zilei", 2333, 2000, 10). Aș mai aminti aici o altă construcție în care apare a: în prepoziția compusă de-a, a cărei apartenență la registrul popular este indiscutabilă - după cum este indiscutabilă și prezența sa în scrisul jurnalistic actual. Mă refer, și de această dată, nu la sintagmele fixe, adesea inevitabile - ci la folosirea creatoare, bazată pe analogie. E vorba atît de construcția cu sens modal, cît și - mai
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
1); "am scuipat cu toții-n sîn a scepticism realist" ("Evenimentul zilei", 2333, 2000, 10). Aș mai aminti aici o altă construcție în care apare a: în prepoziția compusă de-a, a cărei apartenență la registrul popular este indiscutabilă - după cum este indiscutabilă și prezența sa în scrisul jurnalistic actual. Mă refer, și de această dată, nu la sintagmele fixe, adesea inevitabile - ci la folosirea creatoare, bazată pe analogie. E vorba atît de construcția cu sens modal, cît și - mai ales - de cea
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
concepția autorului nostru a unei alte viziunii asupra lumii - una katechonică, tolerantă, așa cum remarcam mai devreme - care o înlocuiește pe cea dintâi. Amplul tratat fusese conceput ca operă polemică, o operă de respingere a păgânismului și de demonstrare a superiorității indiscutabile a creștinismului. Epitoma este în primul rând o operă de popularizare. Ea vizează un număr mare de potențiali cititori, spre deosebire de amplul tratat destinat unui cerc restrâns de cititori, format din intelectuali erudiți și rafinați. În consecință, refăcând esențial partea eshatologică
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
9, să organizeze manifestări științifice consacrate acestei teme. Propensiunea în ameliorarea condiției femeii (ale cărei funcții erau procrearea, gospodăria și transmiterea valorilor grupului) pe care o subliniază cele mai multe cercetări (ce nu uită să vorbească despre statutul defavorizat al femeii) este indiscutabilă. Deși uneori se deslușește cu dificultate. Istoricii n-au ostenit, însă, să iscodească și să explice chipul în care femeile au urcat, în istorie, scara demnității 10, cum învinuirile scriitorilor Bisericii (responsabili, în bună măsură, pentru imaginea lipsită de valoare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vremea Veacului de Mijloc, Biserica, ordonatorul ideologic necontestat (cu majore urmări, în toate tipurile de discurs, de la cel juridic la cel literar și în organizările sociale, în cadrul familiei mai cu seamă), și lectura ei fundamentală, Sfânta Scriptură, stabileau o ierarhie indiscutabilă ce distribuia subordonarea totală femeii (purtătoare a păcatului și îndemnătoare spre păcat, adică spre distrugerea Ordinii) și toate consecințele acestei așezări erau neîncetat precizate de discursul teologic. Particulară oarecum era, în acest context, situația văduvelor, despre care va fi vorba
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru rezolvarea unei chestiuni fundamentale a complexului reprezentat de funcționarea instituțiilor domnești. „Voievodul trebuia să fie căsătorit” - afirmam atunci (deși el putea domni și neînsurat, dar absența Doamnei era privită ca o situație temporară) - cu excepția cazurilor în care o senectute indiscutabilă excludea proiectele matrimoniale, nucleul acesta de bază interesând - poate în primul rând - spațiul public al exercițiului monarhic (avută fiind în vedere asigurarea urmașului). Am să vorbesc din nou despre încheierea căsătoriei (acest „păcat necesar” acceptat de Biserică, privit parcă mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a vedea pe unde treceau „liniile de înrudire” dintre „grupurile de schimb”22, opreau categoric însoțirile între rudele de sânge până la gradul al IV-lea [unele pravile întindeau interdicția până la spița a VII-a sau chiar a VIII-a]; computația, indiscutabilă, ar putea găsi o dispensă în faptul că atât Petru Rareș, cât și Alexandru Lăpușneanu erau copii naturali) s-a făcut, probabil, prin ianuarie 1556. Ureche pomenește de „doi feciori” - Bogdan (viitorul Bogdan al IV-lea) și Pătru -, dar lista
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iertării păcatelor (am vorbit despre prioritățile discursului religios) - prin slujbe, rugăciuni, comemorări - ale celor morți și pentru o așezare fericită a spiritelor celor dispăruți în lumea de dincolo. Românii au arătat confiență acestui mecanism de supraveghere, acompaniere și „ghidare”, dovadă indiscutabilă a solidarității dintre cei vii și cei morți. Cantemir a scris, însă, firesc, și un capitol al X-lea din aceeași Carte a II-a - despre înmormântarea Domnilor („De exequiis principum”), descriind înmormântarea tatălui său, singura pe care a văzut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ai, și metanii câte 170 în zi”) dintre „grupurile de schimb”232, opreau fără discuție însoțirile dintre rudele de sânge până la gradul IV (ulterior, această limită va fi împinsă până la a VII-a, chiar a VIII-a „spiță”233), imputația, indiscutabilă, ar putea găsi o dispensă în faptul că atât Petru Rareș, cât și Alexandru Lăpușneanu (care își așeza în pisanii și punea să se bată pe monede heurbul lui Ștefan cel Mare) erau copii naturali. „A treia nuntă” a scăpat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nu e ceva pământesc; și nu În sensul că ar fi ceva celest, ci În sensul că omul, În Întruparea lui pământească, este incapabil s-o suporte. Trebuie să se transforme fizicește sau să moară. Este un sentiment clar și indiscutabil. Ai brusc senzația că simți natura În toată plenitudinea ei și te surprinzi Îndată spunând: da, este adevărat. Zidind lumea, Dumnezeu la sfârșitul fiecărei zile de creație a zis: Da, e adevărat, e bine. Nu este... nu e Înduioșare, ci
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ține minte. Fiind un produs al fanteziei expansive, în căutare de sensuri transcendente, proza lui Tudor Dumitru Savu n-are detașare ironică față de propriile canoane și, tocmai de aceea, inflația livrescului nu are un sens superior. [...] De cele mai multe ori, vigoarea, indiscutabilă, a talentului de povestitor pe care-l arată autorul explodează în cadrele strâmte ale influențelor, deși acestea sunt manipulate abil, până la insinuarea impresiei de originalitate. Ce contrariază la acest prozator e faptul că el nu calchiază un stil anume, o
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
mult decât vrea autorul), această fatalitate nu înseamnă că poemul este opera neantului. Biografiei nu îi trebuie dat mai mult decât merită și, în fapt, mai mult decât poate duce, dar nici să i se ia și ceea ce, în mod indiscutabil, are. Fie chiar doar pentru faptul că eul profund (eul creator, eul pur) nu poate trăi în afara eului biografic. Cu alte vorbe, creatorul nu este cu totul independent de autorul de pe copertă și nici invers. Fără creația sa, autorul nu
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
pe care îl consideră fundamentul literaturii culte. Într-un studiu despre basm, specie pe care o socotește rămășiță a miturilor primitive, el reliefează, în opoziție cu B. P. Hasdeu, rolul stării de veghe în geneza speciei. Deși S. avea un indiscutabil simț al limbii, numeroasele sale traduceri (multe rămase în presă) din literatura latină (Vergiliu), italiană (Leopardi, Silvio Pellico), franceză (Victor Hugo) și germană (Goethe, Schiller, Ferdinand Freiligrath) nu au alte calități în afara exactității. SCRIERI: Etica sau filosofia practică a lui
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
Regat ca epocă istorică se circumscrie perioadei cuprinse Între Războiul de Independență din 1877-1878 și dispariția Regelui Carol I, În octombrie 1914. Oarecum bizar, istoria ei nu a fost niciodată scrisă detașat și pe de-a Întregul obiectiv, În ciuda performanțelor indiscutabile, a constanței și a credibilității de care s-a bucurat, ori a prudenței ce a caracterizat-o mai bine de treizeci de ani. Ceea ce aparent predomină În istoriografia românească este un mod de a vedea și interpreta diplomația prebelică nu
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
ipoteze de lucru și soluții interpretative noi, acceptate, în bună parte, de literatura de specialitate. Lucrarea care l-a impus este Meșterul Manole, volumul întâi fiind intitulat Contribuție la studiul unei teme de folclor european (1973), o „contribuție fundamentală, de indiscutabilă originalitate, la cunoașterea unuia dintre miturile esențiale ale culturii populare românești” (Iordan Datcu). Pornind de la „situația de teren a baladei”, autorul își propune o „reluare integrală” a subiectului „prin studierea și explicarea fiecărei versiuni” pentru a fixa mai clar locul
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
fără îndoială, una pestriță, în care se amestecă, în egală măsură, mari înțelepți și mari nebuni, gânditori de mare profunzime și epigoni, minți geniale și inteligențe mediocre. O istorie critică a gândirii curriculare postmoderne, bazată pe o scară de valori indiscutabilă, este încă prematură. De aceea, în puzderia de idei și teorii contradictorii nu se poate încă decide care dintre ele este originală și valoroasă și care este fantezie goală și reiterație ieftină. În 1993, William E. Doll jr. a încercat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Referindu‑se la psihomotricitate, A. De Meur (1981) a evidențiat existența unor raporturi între motricitate, intelect și afectivitate. Deși A. Lapierre (1986) considera că noțiunea de psihomotricitate este prea vastă pentru a se preta la o definiție precisă, categorică și indiscutabilă, C. Păunescu a evidențiat că „psihologia demonstrează că actul motor stă la baza organizării cunoașterii și învățării, determinând, într‑o proporție considerabilă, organizarea mintală a persoanei” (Păunescu, 1990). Astfel, studiul psihomotricității este considerat primordial în organizarea procesului instructiv‑educativ‑recuperator
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
satul real”, cu sumbra lui mizerie. Și suferă pentru că satul e vatra de românism curat, primejduit de relele ce se abat dinspre oraș, „iadul gol” - contaminație sămănătoristă -, unde valorile autentice se alterează, se părăduiesc. Articolele, mizând pe stratagemele persuasiunii, vădesc indiscutabile aptitudini de psiholog. Încă student, P. emite, la un congres, avizate Considerațiuni psihologice din viața țăranului român (intervenție tipărită în 1893). Și, îndeobște, scrierile de orientare sociologică și le concepe ca pe niște „studii asupra sufletului și vieții țărănești”. O
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
căruia nu i s-ar putea contesta bunele intenții, ci necesara prudență și relativitate a spiritului științific. Apoi - cum avea să i se obiecteze lui Edgar Papu mai târziu -, chiar dacă toate aceste aspecte invocate ar fi într-adevăr niște anticipații indiscutabile, ele nu au avut efectul scontat în peisajul culturii europene în momentul producerii lor. O restabilire post-factum se izbește pe de altă parte de specificul inalienabil al artei, întrucât, dacă în știință sau în filosofie prioritatea unei descoperiri sau a
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]