KorAP: Find »[drukola/base=individualist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...45 >

1,115 matches

Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247

emoțional al individului (fericirea), în timp ce în societățile colectiviste nu par să existe „reguli” sociale în domeniul emoției; automonitorizarea și autocunoașterea (inclusiv în termeni emoționali) este un scop al educației în societățile occidentale, dar nu și în cele orientale; în societățile individualiste emoțiile negative sunt percepute mai intens, în timp ce în societățile colectiviste sunt percepute mai intens emoțiile pozitive; aceeași emoție, rușinea, de pildă, are efecte negative asupra indivizilor din Olanda, spre exemplu (care, trăind această emoție, se retrag, preocupați de propria stare

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
un antrenor foarte bun. (cauză externă, controlabilă, stabilă) Echipa adversă este slabă. (cauză externă, inconstrolabilă, stabilă) Sportivii au profitat de vreme. (cauză externă, incontrolabilă, instabilă) Echipa României a avut noroc. (cauză externă, incontrolabilă, instabilă) S-a constatat că membrii culturilor individualiste au încredere limitată în elaborarea atributelor, în timp ce membrii culturilor colectiviste se bazează în mod decisiv pe atributele construite în legătură cu membrii grupului; că în culturile individualiste există tendința elaborării unor atribute interne, în timp ce în culturile colectiviste există tendința elaborării unor atribute

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
Echipa României a avut noroc. (cauză externă, incontrolabilă, instabilă) S-a constatat că membrii culturilor individualiste au încredere limitată în elaborarea atributelor, în timp ce membrii culturilor colectiviste se bazează în mod decisiv pe atributele construite în legătură cu membrii grupului; că în culturile individualiste există tendința elaborării unor atribute interne, în timp ce în culturile colectiviste există tendința elaborării unor atribute externe. S-a constatat, de asemenea, că procesul atribuirii joacă un rol limitat în comunicarea interculturală (comunicarea dintre membrii unor culturi diferite), deoarece indivizii percep

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
e posibil”). 7.3. Interacțiunea dintre identitatea personală și identitatea culturală Identitatea personală interacționează cu identitatea culturală. Astfel, principala dimensiune de variație culturală, individualism/colectivism, se reflectă în planul identității personale ca opoziție între idiocentrism și alocentrism. Idiocentrismul caracterizează culturile individualiste: individul acordă atenție identității personale, se percepe ca independent față de grup, este preocupat de respectul de sine, are un grad ridicat de automonitorizare, își exprimă bine gândurile și sentimentele; stabilirea relațiilor sociale se bazează pe atracția interpersonală și exclude poziția

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
sunt acceptate inechitățile sociale în virtutea ierarhiilor; relațiile dintre indivizi sunt modelate de generozitate și caritate, valori în numele cărora indivizii își asumă obligații ce decurg din poziția de rol din cadrul societății și în virtutea apartenenței la grup. În ambele tipuri de societăți, individualiste și colectiviste, există atât indivizi cu personalitate idiocentrică, cât și personalități cu personalitate alocentrică. Astfel, idiocentricii din societățile individualiste acționează „pe cont propriu”, în timp ce alocentricii din societățile individualiste prezintă o relativă preocupare față de membrii grupului. Idiocentricii din societățile colectiviste sunt

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
își asumă obligații ce decurg din poziția de rol din cadrul societății și în virtutea apartenenței la grup. În ambele tipuri de societăți, individualiste și colectiviste, există atât indivizi cu personalitate idiocentrică, cât și personalități cu personalitate alocentrică. Astfel, idiocentricii din societățile individualiste acționează „pe cont propriu”, în timp ce alocentricii din societățile individualiste prezintă o relativă preocupare față de membrii grupului. Idiocentricii din societățile colectiviste sunt fie ambivalenți, fie neagă regulile de grup, în timp ce alocentricii din societățile colectiviste aderă în totalitate la normele de grup

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
din cadrul societății și în virtutea apartenenței la grup. În ambele tipuri de societăți, individualiste și colectiviste, există atât indivizi cu personalitate idiocentrică, cât și personalități cu personalitate alocentrică. Astfel, idiocentricii din societățile individualiste acționează „pe cont propriu”, în timp ce alocentricii din societățile individualiste prezintă o relativă preocupare față de membrii grupului. Idiocentricii din societățile colectiviste sunt fie ambivalenți, fie neagă regulile de grup, în timp ce alocentricii din societățile colectiviste aderă în totalitate la normele de grup. Valorile personale ale locuitorilor din societățile individualiste tind să

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
din societățile individualiste prezintă o relativă preocupare față de membrii grupului. Idiocentricii din societățile colectiviste sunt fie ambivalenți, fie neagă regulile de grup, în timp ce alocentricii din societățile colectiviste aderă în totalitate la normele de grup. Valorile personale ale locuitorilor din societățile individualiste tind să fie stimularea, hedonismul, puterea, realizările și autodeterminarea, în timp ce valorile personale ale locuitorilor din societățile colectiviste tind să fie tradiția, conformismul, bunăvoința; valori comune persoanelor din ambele tipuri de culturi sunt securitatea, universalismul și spiritualitatea. În societățile individualiste oamenii

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
societățile individualiste tind să fie stimularea, hedonismul, puterea, realizările și autodeterminarea, în timp ce valorile personale ale locuitorilor din societățile colectiviste tind să fie tradiția, conformismul, bunăvoința; valori comune persoanelor din ambele tipuri de culturi sunt securitatea, universalismul și spiritualitatea. În societățile individualiste oamenii se percep, se autosituează mai degrabă ca independenți, unici, conduși de propria voință și de scopuri personale, în timp ce în societățile colectiviste aceștia se percep ca entități interconectate la grup, cu un comportament influențat de grup, de interesele și tacticile

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
mai universală calitate este diversitatea” (Montaigne). 21. Susțineți cu exemple următoarea afirmație: „Oamenii sunt și asemănători, și diferiți”. 22. Comentați următorul pasaj tradus din Hofstede, et al. (2002, p. 35): „Culturile celor mai bogate țări tind să fie mai degrabă individualiste, iar cele din țările sărace, mai degrabă colectiviste. Acest lucru este adevărat și în perspectivă istorică: pe măsură ce țările devin mai bogate, tind spre polul individualist al spectrului. Colectivismul poate fi văzut ca o formă de adaptare la sărăcie și la

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
et al. (2002, p. 35): „Culturile celor mai bogate țări tind să fie mai degrabă individualiste, iar cele din țările sărace, mai degrabă colectiviste. Acest lucru este adevărat și în perspectivă istorică: pe măsură ce țările devin mai bogate, tind spre polul individualist al spectrului. Colectivismul poate fi văzut ca o formă de adaptare la sărăcie și la resursele limitate, iar individualismul - un răspuns la bogăție și la resurse variate. Bogăția le dă oamenilor posibilitatea de a avea grijă de ei înșiși, să

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
la resursele limitate, iar individualismul - un răspuns la bogăție și la resurse variate. Bogăția le dă oamenilor posibilitatea de a avea grijă de ei înșiși, să se bazeze pe ei înșiși. Totuși este oricând nevoie de un echilibru între tendințele individualiste și cele colectiviste. În societățile colectiviste, indivizii ar putea fi nevoiți să-și reprime identitatea individualistă, ceea ce creează probleme. În societățile individualiste, oamenii s-ar putea simți singuri și izolați, ar putea dezvolta comportamente antisociale sau să se atârne de

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
oamenilor posibilitatea de a avea grijă de ei înșiși, să se bazeze pe ei înșiși. Totuși este oricând nevoie de un echilibru între tendințele individualiste și cele colectiviste. În societățile colectiviste, indivizii ar putea fi nevoiți să-și reprime identitatea individualistă, ceea ce creează probleme. În societățile individualiste, oamenii s-ar putea simți singuri și izolați, ar putea dezvolta comportamente antisociale sau să se atârne de dorința de a se afilia unui grup”. 23. Estimați poziția culturii române pe axa individualism - colectivism

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
de ei înșiși, să se bazeze pe ei înșiși. Totuși este oricând nevoie de un echilibru între tendințele individualiste și cele colectiviste. În societățile colectiviste, indivizii ar putea fi nevoiți să-și reprime identitatea individualistă, ceea ce creează probleme. În societățile individualiste, oamenii s-ar putea simți singuri și izolați, ar putea dezvolta comportamente antisociale sau să se atârne de dorința de a se afilia unui grup”. 23. Estimați poziția culturii române pe axa individualism - colectivism. Încercați să vă argumentați punctul de

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
ca sens, deși oficial și folosit doar în anumite situații, fiind request. (apud Wierzbicka, 2006a). Practicile discursive evocate prin acești termeni își au rădăcinile în ideologia societăților respective. Alteori termenii se corelează cu practici sociale. Astfel, în cultura americană, puternic individualistă, termenul friend (rom. prieten) se definește prin: absența unor comportamente formale sau ritualizate, a unor norme de comportament sau obligații; importanța asemănării cu celălalt; afecțiune, încredere, sprijin, onestitate, loialitate. În alte culturi, colectiviste, prietenia impune obligații și responsabilități. În același

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
două tipare de discurs se asociază de obicei cu două stiluri distincte: stilul retoric (sofisticat, amplu, controlat, [auto]reflexiv, colectivist, respectând distanțele ierarhice, orientat spre autoexprimare și relația dintre interlocutori) și, la antipod, stilul utilitarist, non-retoric (clar, concis, sincer, pozitivist-empiric, individualist, egalitarist, orientat spre transmiterea eficientă a informației). În exemplele de mai sus se observă că primul text, construit pe tiparul inductiv, nu este asumat de un vorbitor (persoana I), preferându-se pluralul colectiv-impersonal, termenii sunt vagi (în cea mai mare

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
argumentativitate; orientarea spre „relații” se reflectă în gradul scăzut de focalizare a informației, preferința pentru acte de vorbire indirecte, lipsă de asertivitate și de argumentativitate. Modul în care interactanții construiesc relațiile interpersonale este, de asemenea, constrâns cultural. Astfel, membrii culturilor individualiste își bazează relațiile interpersonale pe asemănarea cu interlocutorul și pe atracția interpersonală; membrii culturilor colectiviste își bazează relațiile interpersonale pe similaritățile de grup și pe relațiile de rol. 2.6.2. Construirea relației prin intermediul conversației fatice Conversația fatică (small talk

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
interlocutorii și gradul de profunzime cu care le abordează. Mărci ale implicării comunicative sunt: coparticiparea la gestionarea subiectului de discuție, introducerea de teme și subteme în comunicare, împărtășirea aceluiași grad de intimitate cu interlocutorul (formule de adresare, empatizare). Membrii culturilor individualiste au tendință spre confesiune (engl. self-disclosure), în timp ce membrii culturilor colectiviste împărtășesc mai greu detalii din viața personală; americanii percep o intimitate ridicată în relațiile romantice, în timp ce japonezii un grad scăzut de intimitate. În privința abordării subiectelor de discuție, americanii manifestă, de

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
americanii tind să-i perceapă pe nemți ca „exagerat de serioși”, în timp ce nemții îi percep pe americani ca fiind „politicoși, politicoși, politicoși... și atât”. Gradul de deschidere comunicativă și intimitate se corelează cu gradul de încredere între indivizi: în societățile individualiste încrederea se construiește pe baze interpersonale, în timp ce în societățile colectiviste indivizii manifestă mai degrabă încredere în membrii grupului (in-grup) decât în membrii din afara grupului (out-grup). În consecință, membrii societăților individualiste împărtășesc mai ușor detalii de viață personală atunci când au încredere

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
se corelează cu gradul de încredere între indivizi: în societățile individualiste încrederea se construiește pe baze interpersonale, în timp ce în societățile colectiviste indivizii manifestă mai degrabă încredere în membrii grupului (in-grup) decât în membrii din afara grupului (out-grup). În consecință, membrii societăților individualiste împărtășesc mai ușor detalii de viață personală atunci când au încredere în interlocutor, în timp ce membrii societăților colectiviste se destăinuie mai degrabă indivizilor din cercul lor; în întâlnirile de început, membrii societăților individualiste își abordează interlocutorii împărtășindu-le informații personale, în timp ce membrii

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
în membrii din afara grupului (out-grup). În consecință, membrii societăților individualiste împărtășesc mai ușor detalii de viață personală atunci când au încredere în interlocutor, în timp ce membrii societăților colectiviste se destăinuie mai degrabă indivizilor din cercul lor; în întâlnirile de început, membrii societăților individualiste își abordează interlocutorii împărtășindu-le informații personale, în timp ce membrii societăților colectiviste preferă să împărtășească interlocutorilor informații privind grupul. Următorul dialog imaginat între un american și un japonez în timpul unei călătorii cu avionul pe ruta Tokio - New York reflectă deschiderea comunicativă a

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
cultura română, ospitalitatea se manifestă, de pildă, prin strategii ale politeții pozitive (insistențe verbale, dorința de a veni în ajutorul celuilalt), în timp ce în cazul relațiilor ierarhice inferiorul recurge la un comportament deferent față de superior (strategii ale politeții negative). Membrii culturilor individualiste tind să recurgă mai degrabă la strategii de promovare a imaginii personale, în timp ce membrii culturilor colectiviste tind să recurgă în special la strategii de conservare a imaginii celuilalt pentru menținerea armoniei sociale; membrii culturilor colectiviste tind să recurgă la strategii

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
membrii culturilor colectiviste tind să recurgă în special la strategii de conservare a imaginii celuilalt pentru menținerea armoniei sociale; membrii culturilor colectiviste tind să recurgă la strategii direct și slab dependente de context, pentru conservarea imaginii personale, în timp ce membrii culturilor individualiste tind să recurgă la strategii directe și puternic dependente contextual pentru conservarea armoniei sociale; membrii societăților în care distanța de putere este mare tind să adopte comportamente diferențiate în funcție de poziția ierarhică ocupată de interlocutor, în timp ce membrii culturilor în care distanța

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
de interlocutor, în timp ce membrii culturilor în care distanța față de putere este mică nu par să facă diferențe importante legate de putere în adoptarea strategiilor comunicative. Scopul cu care vorbitorii recurg la strategii ale politeții pozitive/negative este diferit: în societățile individualiste vorbitorii doresc să-și poată exprima liber opiniile, într-o formă acceptabilă de interlocutor și suficient de persuasivă, în timp ce în societățile colectiviste interlocutorii sunt preocupați de conservarea unor relații armonioase de grup. Modul în care sunt performate actele de vorbire

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
accentul cade pe afirmarea identității personale (a nevoilor, intereselor, emoțiilor personale), pe negocierea și obținerea rapidă a unui rezultat. În modelul colectivist orientat spre proces primează adecvarea în abordarea opozițiilor, atingerea unui consens cu implicații pe termen lung; în modelul individualist, orientat spre rezultate, primează eficiența negocierii, găsirea unor soluții sau compromisuri mulțumitoare pentru fiecare parte (Ting-Toomey, 1999, pp. 194-230). Ting-Toomey și Oetzel (2001) au identificat mai multe tipuri de comportamente comunicative în situații de conflict: evitarea conflictului (individul evită discutarea

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]