1,173 matches
-
a listei relevă că aproape toți copiii muriseră, afară de trei În vârstă de 11-12 ani și 25 de adolescenți de 14-17 ani. Majoritatea supraviețuitorilor făceau parte din pătura de jos a populației evreiești - meseriași, muncitori, funcționari -, restul fiind comercianți și industriași; doar aproximativ 15 aveau studii superioare - medici, ingineri, farmaciști și mai erau doi studenți și doi rabini. Mulți erau șomeri. Marea majoritate a intelectualilor evrei care s-au aflat În tren au murit 39. Cei mai mulți dintre evrei au ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
tuturor problemelor interesând bunul mers al lagărului și șameliorareaț situației generale a celor evacuați”48. Cu aprobarea autorităților, a avut loc o nouă sortare a deținuților din lagărul militar, de data aceasta fiind transferați la sinagoga sefardă 102 evrei - intelectuali, industriași și negustori. În cele două sinagoge au locuit cca 200 de evrei, În condiții de trai „aproape omenești”, după spusele lui Ambramovici XE "Ambramovici" . Delegatul Uniunii a urmărit să scoată cât mai mulți evreii din magaziile armatei, deși și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
bruscă a numărului de soldați aduși În oraș și zvonuri că se pregătește ceva Împotriva evreilor - toate acestea au provocat Îngrijorare În rândurile conducerii Comunității. Președintele Comunității, Iosef Iacob XE "Iacob, Iosef" , și adjunctul său, Avram Hahamu XE "Hahamu, Avram" , industriași bogați care aveau legături cu notabilii orașului, au condus Comunitatea Începând din 1939. Ei au Încercat, pe măsura posibilităților, să Împiedice prejudicierea Comunității, dar nu au reușit Întotdeauna. Au adunat bani „speciali” cu scopul de a mitui și chiar au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
a Încercat să arunce toată vina pe polițiștii din Basarabia XE "Basarabia" , pe legionari, pe germani și pe armată - „dacă personalul Chesturii din Iași ar fi fost Întrebat, aceștia cunoscând populația, nu ar fi arestat mii de evrei cinstiți și industriași” (ibidem, vol. 50, p. 21). 12 Declarația polițistului Nicolae Roman XE "Roman, Nicolae" la Tribunalul Poporului din Iași, 12 iulie 1945, ibidem, vol. 6, p. 63 (USHMM, microfilm 48). Și această declarație a fost dată de polițist În stare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
pe care acuzatul le-a Înaintat procurorului-șef la Tribunalul militar, 7 august 1946, Însoțite de documente pe care Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" le-a adunat În timpul călătoriei trenului, ibidem, pp. 91-116b. 12 Depoziția lui Iancu Sachman XE "Sachman, Iancu" , industriaș din Iași, la Tribunalul Poporului din Iași, fără dată (1945) (copie autorizată), ibidem, vol. 45, partea I, p. 312. 13 Proces-verbal de la anchetarea acuzatului Aurel Triandaf XE "Triandaf, Aurel" la Tribunalul special pentru judecarea vinovaților de dezastrul țării din București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Ce bine-mi pare că ai luat țeapă, de la Cassa Locco pentru PSD. Dacă alegerile au fost reușite sau nu - asta o pot spune doar analiștii politici și rezultatele. „Mă simt și moașa, și pediatrul copilului-film“ Cristina Hermeziu Interviu cu industriașul francez originar din România Marin Karmitz, fondatorul grupului de producție și distribuție cinematografică Mk2. În România terifianților ani ‘40, familia Karmitz era bine-cunoscută și înstărită. Comuniștii le-au „cumpărat“ plecarea, luându-le tot ce aveau și îmbarcând grupul de aproximativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
doi, parteneri de dublu, cu pantalonași albi și mușchi fleșcăiți, fotografiați pe terenul de tenis al vilei din Capri a președintelui, ajunseseră pe paginile lucioase ale revistelor ce se adresau bărbaților cu pretenții În lumea afacerilor - așa cum apar acei actori, industriași sau politicieni care se strecoară aproape pe furiș Între paginile pline de mesaje publicitare la parfumuri, pantofi, mașini și ceasuri. Ce l-ar fi făcut oare să crească În ochii lui Fioravanti? Trebuia oare ca fostul coleg să-i respingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
progresul, a fost văzut ca mijloc și model totodată pentru restul lumii. • Facem precizarea că articolul este o reluare a studiului Elita economică în România la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Rolul și poziția industriașilor evrei, publicat în D. Vitcu, D. Ivănescu, C. Turliuc, Modernizare și construcție națională în România, Junimea, 2002, p. 163-175. • David E. Apter, The Politics of Modernization, Chicago, London, 1965. • William Bloom, Personal Identity, National Identity and International Relations, Cambridge, New York
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
obștii evreilor din Iași, București, 1997, p. 41. cât și sporului natural, excedentar constant începând cu 1875, datele statistice ne arată la începutul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea existența a 3.295 de meseriași și a 66 de industriași și fabricanți. Din rândul ambelor categorii, circa 45% reprezentau evrei, așa cum ne demonstrează „Rolurile de contribuțiune ale casieriei generale de Covurluiu pe anul 1889“. Analize și date recente publicate de Avram Rosen și Liviu Rotman 16 atestă conturarea unei elite
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
exemplu 22. Un element semnificativ care a apărut la nivelul economiei naționale spre sfârșitul secolului al XIX-lea a fost debutul unei capitalizări mai consistente în industrie și apariția societăților pe acțiuni. Și în acest domeniu găsim pe poziții fruntașe industriași evrei, care, așa cum aprecia Gh. Zane, „vor fi acei care aproape singuri vor introduce societățile pe acțiuni“23. Printre primele societăți industriale pe acțiuni importante create la noi se va număra și Sigismund Hornstein & Co., prima turnătorie de fontă înregistrată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
legislativ a naționalismului economic românesc, dar și a unei realități care cerea imperios astfel de măsuri, au fost un impediment, dar și un stimul - în special legile de încurajare a industriei din 1887 și 1912 - în calea formării și afirmării industriașilor evrei și a raporturilor acestora cu industriașii autohtoni. Numeroși autori pun în evidență faptul că evreii au beneficiat din plin de legile de încurajare a industriei. Una din imaginile cele mai exacte și coerente în același timp despre inițiativa evreiască
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a unei realități care cerea imperios astfel de măsuri, au fost un impediment, dar și un stimul - în special legile de încurajare a industriei din 1887 și 1912 - în calea formării și afirmării industriașilor evrei și a raporturilor acestora cu industriașii autohtoni. Numeroși autori pun în evidență faptul că evreii au beneficiat din plin de legile de încurajare a industriei. Una din imaginile cele mai exacte și coerente în același timp despre inițiativa evreiască în domeniul industrial în România ne-o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acest raport se păstra în favoarea românilor care dețineau 71,4% din întreprinderi, în timp ce evreilor le revenea un procent de 18%. Aceste date confirmă faptul că evreii dețineau o pondere importantă în sectorul industrial și, în special, în industria mare, deci industriașii evrei constituiau un factor de importanță majoră în viața economică a țării. Detaliind datele referitoare la industria mare observăm că 122 de întreprinderi industriale mari au fost fondate de evrei sau se aflau în proprietatea acestora. Este demn de remarcat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
metalurgică (7,0%), Industria ceramicii și a sticlei (3,7%), Industria chimică (8,1%), Industria alimentară (10,1%), Industria confecțiilor (21,4%), Industria materialelor de construcții (6,3%), Industria artelor grafice (15,1%), alte industrii (11,4%)31. Dintre marii industriași evrei am aminti pentru rolul și poziția ocupată pe: Hugo Zelliger și Joseph Cohen (ambii din București) în industria chimică; I. Frank (Dorohoi), Moise Juster (Neamț), Leon și Samuel Cosiner (Botoșani), Lazăr Predinger (Pitești) în industria alcoolului; I. Steinberg (Mihăileni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de servicii solicitat de ritmurile înnoirii ce se făceau simțite tot mai puternic în societate. Acest sector al activității a constituit o „țintă“ predilectă pentru mulți dintre evrei. De altfel este demn de remarcat faptul că proporția artizanilor, meșteșugarilor și industriașilor evrei ocupați în activitatea industrială era de 4,4 ori mai mare decât proporția acestei populații în totalul populației României. S-ar putea concluziona fals că în cvasimajoritatea ei comunitatea evreiască ocupa o poziție dominantă în economia românească, neglijându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
era de 19,6%. Din numărul total de 97.755 de meseriași (53.587 patroni • Ancheta industrială, Partea I, Industria Mare, Desiderate..., passim; vezi și Cătălin Turliuc, Elita economică în România la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Rolul industriașilor evrei, în „Xenopoliana“, IV, 1-4, 1996, p. 121-131. • Traian Bratu, Politica națională față de minorități. Note și observațiuni, București, f.a., p. 21. • Ancheta industrială din 1901-1902, vol. I, p. 126-127, și vol. II, București, 1903, p. 8-9, 702-703. și 44.168
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe tema împroprietăririi ținteau cu precădere la îndepărtarea țărănimii de ideologia lor100. S-a afirmat adesea, nu numai de către inamicii declarați ai național-țărăniștilor, ci chiar și de către unii dintre foștii membri ai partidului, că în rândurile sale erau înregimentați moșieri, industriași, avocați, oameni de afaceri, care nu aveau nimic comun cu ideologia lor și că, din această cauză, era greu de crezut că P.N.Ț. ar fi dorit sincer înfăptuirea reformei 101. Existența persoanelor aparținând unor asemenea categorii socio-profesionale în rândul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nr. 399, p. 369. • Identitatea acestei „surse private“ rămâne încă sub semnul întrebării, chiar dacă unii istorici susțin că au identificat-o. Este cazul autoarei Rebecca Haynes, care susține că cel în cauză ar fi fost Adrian Dumitrescu, directorul general al industriașului Malaxa. Vezi Rebecca Haynes, op. cit., p. 88-89. Pentru un alt punct de vedere, vezi Livia Dandara, România în vâltoarea anului 1939, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983, p. 168-170. despre faptul că un ultimatum fusese adresat României cu aproximativ 10
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
va pierde respectivul contact. Vânzătorii de alimente au strâns averi uriașe din vânzarea unor asemenea produse ,,pe sub mână",adică la negru. Cele mai multe asemenea averi au fost apoi investite în fabrici și uzine pe care le-au falimentat rapid. A fi industriaș era o poziție mai dificilă decât cea de comerciant sau coafeză. Socialismul a sfârșit în foame, întuneric, mizerie și lipsuri. Scena pe care am evocat-o se repeta zilnic în orice oraș dintr-o țară care nu mai contenea să
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
economică a Occidentului, susține Weber, descoperim ceva cu totul diferit: o atitudine față de acumularea bogăției, care nu se mai regăsește nicăieri în istorie. Weber numește această atitudine spiritul capitalismului - o serie de credințe și valori susținute de primii comercianți și industriași capitaliști. Acești oameni aveau o pornire manifestă de a acumula bogăție personală. Dar, spre deosebire de bogații din alte părți ale lumii, ei nu încercau să-și folosească bogățiile acumulate pentru a duce o viață luxoasă. Modul lor de viață era de-
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
au jucat protestanții în organizarea capitalistă. Chiar și azi se poate observa cum într-o regiune dată, protestanții se orientează spre afaceri, iar catolicii mai degrabă spre profesiunile liberale. Se pare că există o afinitate între starea de spirit a industriașului muncind cu îndârjire și calculând cu mare atenție profitul și severitatea prozaică a religiei reformate. În cadrul acestei orientări rolul cel mai important l-au jucat doctrinele lui Luther. Regiunile care au cunoscut o dezvoltare industrială precoce, corespund în ansamblu zonelor
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ilicite -, dacă se înțeleg bine sau rău soțul și soția și alte amănunte, care nu mai trebuiau să rămână necunoscute unui regim ce lansase expresii ca «vigilența», «lupta de clasă» și «dușmanul de clasă», «mobilizarea» - împotriva «ofițerilor deblocați», a foștilor industriași comercianți, a preoților care nu rupeau legământul tainei spovedaniei etc. - și, de asemenea, unui regim care impunea autobiografii repetate (pentru a se constata, cu minuțiozitate, dacă se omitea ceva de la una la alta). S-a petrecut astfel ceea ce, mai înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a recunoscut el însuși că au fost arestați 80.000 țărani care nu voiau să se înscrie în colectiv. Se mai adaugă acestor cifre și victimele deportărilor în masă a celor care erau considerați persoane nesigure: foști ofițeri, judecători, avocați, industriași, agricultori care dețineau peste 10 ha. de pământ. Cifra de 300.000 avansată de unele surse, pentru aceasta perioadă, nu pare nerealistă. În cartea sa de memorii din închisoare, Pavlovici avansează însă o cifră halucinantă: două milioane de persoane ar fi
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
precum și construirea unei infrastructuri moderne ce ar fi Înlesnit o mai bună exploatare, acestea s-au lovit de opoziția unei părți a patronatului francez și de lipsa de decizie a liderilor politici. Mai mult, exista printre micii comercianți, agricultori sau industriași din metropolă credința, justificată În parte, că dezvoltarea industriilor și a agriculturii din colonii ar duce la falimentarea acestor ramuri În metropolă. De aceea s-a observat o aderență scăzută a populației la proiectele ce vizau dezvoltarea industrială a coloniilor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
Negru are la sfârșit următoarea secvență scrisă în italice "nu aduce venit". Insistența autorului are drept scop să inducă cititorului ideea că personajul despre care am aflat că, din 1815, roșește la gândul că poate fi luat drept un simplu industriaș posesor al unei fabrici de cuie și preferă să-și afișeze descendența nobiliară spaniolă, are în realitate o mentalitate cât se poate de burgheză, împărtășită de întreaga comunitate. Un dezacord evident funcționează între frumusețea cadrului natural din Franche Comté și
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]