1,071 matches
-
muncă ori o industrie în ansamblul ei. Rezultatele evaluării schimbului cu organizația pot conduce, în accepțiunea lui Adams, la două situații: schimbul este perceput ca fiind echitabil, respectiv, schimbul este considerat inechitabil, fie în direcția sub-recompensării fie în direcția supra-recompensării. Inechitatea este definită ca o disonanță cognitivă, o tensiune pe care angajații caută să o diminueze sau să o elimine. De altfel, Adams afirmă că teoria echității poate fi văzută ca un caz particular al teoriei disonanței cognitive elaborată de Leon
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
echității poate fi văzută ca un caz particular al teoriei disonanței cognitive elaborată de Leon Festinger 7, a cărui discipol a fost. În final, teoria echității propune o serie de strategii pe care angajații le pot utiliza pentru a reduce inechitatea, fie prin modificarea contribuției ori a recompenselor, fie prin distorsiunea cognitivă a relevanței acestora ori prin schimbarea grupului de referință sau, în final, prin părăsirea organizației. Deși teoria echității are o serie de limite (de exemplu, cele legate de mecanismele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Europa de Est, doar Rusia a fost inclusă în meta-analiză, cu un articol. Nici studiile care au investigat respondenți dintru-un singur spațiu cultural nu aduc un plus de cunoaștere privind percepția asupra mecanismelor justiției distributive în Europa de Est. În ceea ce privește variația culturală a inechității, aceasta a fost afirmată de J. S. Adams încă din anul 1963, în sensul existenței unei determinării istorice și culturale a ceea ce este considerat de angajați ca fiind corect sau incorect în relația cu organizația. Mai mult, Adams evidențiază faptul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ca fiind corect sau incorect în relația cu organizația. Mai mult, Adams evidențiază faptul că atitudinea muncitorilor americani față de muncă nu constituie un construct universal, fiind necesară cunoașterea valorilor și normelor specifice unei culturi ori subculturi pentru a înțelege mecanismele inechității. În acest sens, studii recente au evidențiat necesitatea investigării conceptelor cheie ale teoriei echității în diferite contexte culturale, pentru a identifica instrumente viabile pentru practica managerială. Astfel, pornind de la teoria echității, M. C. Bolino și W. H. Turnley 11 au
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Turnley 11 au propus un cadru conceptual care să permită investigarea aspectelor legate de echitate în variate contexte culturale, în timp ce L. M. Kilbourne și A. M. O'Leary-Kelly12 dezvoltă un cadru metodologic care să stimuleze cercetări în aceeași direcție. În ceea ce privește mecanismele inechității în contextul cultural românesc, se poate afirma că puține lucruri sunt cunoscute, acest subiect nefiind inclus în agenda cercetătorilor din România. Având în vedere doctrina comunistă privind dreptatea socială, munca și echitatea în organizații, lipsa studiilor nu este însă surprinzătoare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
normei dominante de distribuire a recompenselor în context cultural românesc 13, fie prin explorarea modului în care angajații români definesc constructele teoriei echității 14. În continuarea acestor studii, lucrarea de față își propune să exploreze strategiile dominate de reducere a inechității, preferate de angajații din România, prin valorificarea cadrului conceptual al teoriei echității. )Strategii de reducere a inechității - un studiu explorativ Studiul urmărește identificarea răspunsului la întrebările: 1) Care este strategia dominantă de reducere a inechității preferată de angajații români, atunci când
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
angajații români definesc constructele teoriei echității 14. În continuarea acestor studii, lucrarea de față își propune să exploreze strategiile dominate de reducere a inechității, preferate de angajații din România, prin valorificarea cadrului conceptual al teoriei echității. )Strategii de reducere a inechității - un studiu explorativ Studiul urmărește identificarea răspunsului la întrebările: 1) Care este strategia dominantă de reducere a inechității preferată de angajații români, atunci când aceștia se consideră sub-recompensați? 2) Care este strategia dominantă de reducere a inechității preferată de angajații români
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
strategiile dominate de reducere a inechității, preferate de angajații din România, prin valorificarea cadrului conceptual al teoriei echității. )Strategii de reducere a inechității - un studiu explorativ Studiul urmărește identificarea răspunsului la întrebările: 1) Care este strategia dominantă de reducere a inechității preferată de angajații români, atunci când aceștia se consideră sub-recompensați? 2) Care este strategia dominantă de reducere a inechității preferată de angajații români, atunci când aceștia se consideră supra-recompensați? Pornind de la cadrul conceptual al teoriei echității, care prezintă șase posibile strategii pe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Strategii de reducere a inechității - un studiu explorativ Studiul urmărește identificarea răspunsului la întrebările: 1) Care este strategia dominantă de reducere a inechității preferată de angajații români, atunci când aceștia se consideră sub-recompensați? 2) Care este strategia dominantă de reducere a inechității preferată de angajații români, atunci când aceștia se consideră supra-recompensați? Pornind de la cadrul conceptual al teoriei echității, care prezintă șase posibile strategii pe care angajații le pot utiliza atunci când evaluează schimbul cu organizația ca fiind inechitabil, s-a urmărit identificarea preferinței
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
utiliza atunci când evaluează schimbul cu organizația ca fiind inechitabil, s-a urmărit identificarea preferinței pentru una sau mai multe din strategiile propuse de J.S. Adams. Sintetic, potrivit teoriei echității, cele șase strategii care pot fi utilizate de angajați atunci când experimentează inechitatea sunt: 1) modificarea contribuției, în special prin creșterea sau diminuarea efortului, variabila cea mai ușor de manipulat de către angajat; 2) modificarea rezultatelor prin solicitarea creșterii recompensei financiare sau a altor tipuri de recompense, ori prin dezvoltarea de comportamente altruiste sau
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
diminuarea efortului, variabila cea mai ușor de manipulat de către angajat; 2) modificarea rezultatelor prin solicitarea creșterii recompensei financiare sau a altor tipuri de recompense, ori prin dezvoltarea de comportamente altruiste sau caritabile; 3) absenteismul, solicitarea transferului sau părăsirea organizației, când inechitatea este considerată a avea o intensitate foarte ridicată; 4) distorsionarea cognitivă a relevanței ori utilității contribuțiilor sau a recompenselor; 5) creșterea, diminuarea sau distorsiunea cognitivă a contribuțiilor și recompenselor grupului de referință; 6) modificarea grupului de referință. Dacă o serie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
culturală a altor constructe ale teoriei echității, cum ar fi contribuțiile (elementele pe care angajatul le aduce în organizație și pentru care așteaptă să fie recompensat) sau recompensele (rezultatele așteptate ca urmare a contribuțiilor aduse), strategia dominantă de reducere a inechității este un construct investigat în mică măsură, inclusiv în Statele Unite ale Americii. Identificarea strategiei preferate de angajații români pentru reducerea inechității și rezultatele raportate în această lucrare au făcut parte din cadrul unui studiu mai amplu, care a vizat explorarea valorilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care așteaptă să fie recompensat) sau recompensele (rezultatele așteptate ca urmare a contribuțiilor aduse), strategia dominantă de reducere a inechității este un construct investigat în mică măsură, inclusiv în Statele Unite ale Americii. Identificarea strategiei preferate de angajații români pentru reducerea inechității și rezultatele raportate în această lucrare au făcut parte din cadrul unui studiu mai amplu, care a vizat explorarea valorilor și atitudinii față de muncă. Participanții la studiu. La studiu au participat 114 de angajați cu minimum doi ani experiență profesională, recrutați
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în vedere, însă, obiectivele studiului și caracterul exploratoriu al acestuia, precum și faptul că s-a urmărit asigurarea unei reprezentativități teoretice, limitele eșantionării nu diminuează relevanța teoretică a rezultatelor 16. Colectarea și prelucrarea datelor. Datele cu privire la strategia dominantă de reducere a inechității au reprezentat o secvență din cadrul unui interviu semi-structurat mai amplu, cu durata medie de 60 de minute. Interviurile au fost înregistrate audio și transcrise de intervievatori, studenți ai programului de studii Sociologie, și de coordonatorul studiului. Pentru reducerea dezirabilității răspunsurilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
se angajeze (marketing manager, 48 ani, femeie). • Am discutat problema cu superiorii mei și pentru că nu s-a rezolvat, mi-am căutat de lucru în altă parte (muncitor operator linie, 54 ani, femeie). O altă categorie majoră privind reacția la inechitate în situații de sub-recompensare este cea legată de distorsiunea cognitivă a relevanței rezultatelor, în special a statutului ocupațional de persoană angajată, statut a cărui relevanță este maximizată. • Eu aș sfătui persoana să rămână în continuare unde este pentru că în zilele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
folosite în scop euristic de specialiștii din departamentele de resursă umană și de manageri, pentru identificarea modalităților optime de echilibrare a relației dintre angajat și angajator, în vederea asigurării stabilității forței de muncă și reducerii efectelor negative generate de situațiile de inechitate. Prin cercetări viitoare bazate pe eșantioane probabilistice și prin utilizarea unui mixt metodologic care să asigure atât investigarea în profunzime, cât și generalizarea rezultatelor, prezentul studiu poate fi extins în primul rând prin includerea tuturor constructelor teoriei echității și prin
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
identifica valorile motivaționale ale angajaților, iar pe de altă parte de competența lor referitoare la recompensarea adecvată a prestatorilor de servicii. Relația dintre contribuții și recompense este strâns legată de aspectele motivaționale, deoarece lipsa corelației dintre cele două componente determină inechitatea care, conform teoriei motivaționale, generează la rândul ei frustrare. Conform teoriei echității elaborată de Stacy J. Adams 4, comportamentele actorilor sociali sunt influențate de evaluările pe care oamenii le fac asupra rezultatelor muncii lor. O recompensare echitabilă va genera satisfacția
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
elaborată de Stacy J. Adams 4, comportamentele actorilor sociali sunt influențate de evaluările pe care oamenii le fac asupra rezultatelor muncii lor. O recompensare echitabilă va genera satisfacția individului care se va raporta pozitiv față de sarcină; dimpotrivă, perceperea stării de inechitate va determina demotivarea și va diminua implicarea indivizilor în raport cu sarcina. Adams include teoria echității în cadrul teoriilor motivaționale de proces, tratând echitatea din perspectiva a doi factori, motivația și satisfacția, pe care le raportează la percepțiile pe care le au oamenii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
să se compare cu un alt grup de oameni, un grup de referință pentru individ - Altul (Other). Când talerele balanței sunt egale referitor la contribuții/intrări și beneficii/ieșiri, individul nu ar trebui să resimtă stări negative, datorate sentimentelor de inechitate. Am observat la Adams o strânsă legătură cu teoria disonanței cognitive a lui Leon Festinger, pe care acesta o dezvoltă în A Theory of Cognitive Dissonance 5. Atunci când se referă la contribuții și la rezultate, Adams ia în calcul patru
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Reducerea disonanței poate avea loc fie printr-o schimbare în comportamentul persoanei, fie prin una atitudinală 6. Conform teoriei echității, discrepanța dintre cunoștințele însușite de studenți (inputs) și nota pe care aceștia ar primi-o ca și recompensă (outcomes) determină inechitatea. Postulatele propuse de Adams pentru teoria disonanței cognitive afirmă că (1) prezența inechității creează tensiune, iar această tensiune este proporțională în intensitate cu valoarea inechității, și că (2) tensiunea creată orientează comportamentul în direcția reducerii acesteia; puterea acestui impuls este
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
prin una atitudinală 6. Conform teoriei echității, discrepanța dintre cunoștințele însușite de studenți (inputs) și nota pe care aceștia ar primi-o ca și recompensă (outcomes) determină inechitatea. Postulatele propuse de Adams pentru teoria disonanței cognitive afirmă că (1) prezența inechității creează tensiune, iar această tensiune este proporțională în intensitate cu valoarea inechității, și că (2) tensiunea creată orientează comportamentul în direcția reducerii acesteia; puterea acestui impuls este proporțională cu tensiunea creată 7. Teoria echității afirmă că motivația crește dacă oamenii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
studenți (inputs) și nota pe care aceștia ar primi-o ca și recompensă (outcomes) determină inechitatea. Postulatele propuse de Adams pentru teoria disonanței cognitive afirmă că (1) prezența inechității creează tensiune, iar această tensiune este proporțională în intensitate cu valoarea inechității, și că (2) tensiunea creată orientează comportamentul în direcția reducerii acesteia; puterea acestui impuls este proporțională cu tensiunea creată 7. Teoria echității afirmă că motivația crește dacă oamenii percep echitatea repartiției ca fiind corectă și nepărtinitoare, și scade dacă ei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
raționale. Alegerea va modela atitudinea, iar aceasta va influența ulterior comportamentul și acțiunile indivizilor. Prin urmare, satisfacția este generată de echitate, concept legat de justiția organizațională. Lipsa echității organizaționale determină injustiția organizațională, la fel cum lipsa echității sociale conduce la inechitate socială. În general, teoriile justiției organizaționale susțin principiul meritocrației conform căruia meritele indivizilor sunt de cele mai multe ori inegale, fapt ce impune recompensarea inegală a contribuțiilor individuale. Această inegalitate este realmente necesară pentru ca societatea să poată să-și asigure continuitatea. Condiția
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
-și asigure continuitatea. Condiția necesară se rezumă aici la existența unor criterii juste după care să fie ierarhizate funcțiile și pozițiile, adică acele recompense ale meritelor care asigură statusul dobândit, determinând mobilitatea verticală. Când statutul ocupat este datorat eforturilor personale, inechitatea este legitimă și funcționează ca factor motivator pentru ascensiunea de status, sau de clasă. Dacă în trecut nivelul de instrucție era cel care determina recompensele, prestigiul social, posesia bunurilor, consumul, statusul, astăzi asistăm la o răsturnare de situație a poziției
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sau de clasă. Dacă în trecut nivelul de instrucție era cel care determina recompensele, prestigiul social, posesia bunurilor, consumul, statusul, astăzi asistăm la o răsturnare de situație a poziției intelectualilor. Situația se datorează unor criterii parțial injuste. Fraudă intelectuală și inechitate. Un studiu organizațional Pornind de la problema echității în organizații, voi releva rezultatele unei cercetări ce abordează, din perspectiva justiției sociale, modul în care sunt suscitate emoțiile morale în cadrul unei organizații din România. Scopul cercetării este de a analiza cauzele sociale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]