5,599 matches
-
într-un raport juridic de muncă/civil. Onorariile oferite în cadrul acestor proiecte pot fi atractive, iar interesul manifestat de judecători și procurori cu privire la ocuparea acestor funcții și exercitarea competențelor specifice acestora le poate redirecționa atenția de la cele inerente profesiei de bază, ducând, astfel, la neglijarea propriei activități de judecată/investigare, după caz. Prin urmare, un judecător/procuror este compatibil cu „calitatea“ de expert într-un proiect derulat în domeniul justiției, cu condiția ca sursa finanțării să fie una externă. Dacă
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Magistraturii, acesta realizând legătura funcțională între autoritatea judecătorească și celelalte puteri. Se ajunge la situația în care judecătorul/procurorul, membru al unei asemenea comisii, să se subordoneze funcțional președintelui de comisie - un politician (secretar de stat/ministru etc.), să își încalce neutralitatea inerentă funcției sale de judecător/procuror, să promoveze soluții legislative modificatoare ale unor legi în vigoare, pe care teoretic trebuie să le aplice și să lucreze în interiorul unei puteri a statului - spre exemplu, dacă se dorește adoptarea unei hotărâri/ordonanțe/ordonanțe de urgență
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
doar pe declarațiile date de prezumtivii făptuitori și fără să se fi procedat la o examinare a validității consimțământului reclamantului în raport cu vârsta și vulnerabilitatea sale, Curtea a concluzionat că cercetarea efectuată în acele cauze nu a respectat cerințele inerente obligațiilor pozitive ale statelor de a aplica efectiv un sistem de drept penal care pedepsește toate formele de viol și abuz sexual [a se vedea I.C. împotriva României, citată anterior, pct. 56, 57 și 60, M.G.C. împotriva României, nr. 61.495/11
HOTĂRÂREA din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264593]
-
6). ... 14. Având în vedere jurisprudența în materie și probele aflate la dosar, Curtea consideră că deficiențele cercetării penale din prezenta cauză (a se vedea supra, pct. 13) au fost de așa natură încât cercetarea penală nu a îndeplinit cerințele inerente obligațiilor pozitive ale statelor de a aplica efectiv un sistem de drept penal care pedepsește toate formele de abuz sexual asupra copiilor în general și a persoanelor vulnerabile, cum era prima reclamantă în special (a se vedea M.G.C. împotriva României
HOTĂRÂREA din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264593]
-
de monitorizare și revizuire, pe care le furnizează la solicitarea CECCAR și a altor autorități cu atribuții de control, pentru a demonstra că aceste evaluări și măsurile de gestionare a riscurilor sunt adecvate. (10) Evaluările de risc presupun evaluarea riscurilor inerente, precum și a celor reziduale, diminuate în urma aplicării măsurilor de reducere a riscurilor. Articolul 5 Politici și norme interne (1) În aplicarea art. 24 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 și a art. 4 , profesioniștii contabili stabilesc politici și
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
în relația cu furnizorii prin mecanismele de soluționare a litigiilor, administrate de autoritatea de reglementare. Totodată, statul trebuie să vegheze la implementarea unor sisteme adecvate de apărare a dreptului la viață privată în acest sector, în vederea combaterii amenințărilor specifice, inerente utilizării noilor tehnologii de comunicație, precum și la asigurarea integrității și securității rețelelor publice de comunicații electronice. De asemenea, promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu nevoi sociale speciale trebuie să constituie o prioritate, în spiritul politicilor europene de promovare a
ORDIN nr. 20.250 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265271]
-
aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci are doar competența de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative de reglementare primară adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială. ... 34. Referitor la criticile aduse art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut, pe de o
DECIZIA nr. 581 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265451]
-
interpretare ce implică riscul unor dezlegări diferite ulterioare în practică. ... 73. Este necontestat faptul că problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări este susceptibilă de interpretări diferite și poate genera divergențe de jurisprudență, care „constituie, prin natura lor, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență în raza lor teritorială“, iar „rolul unei instanțe supreme este tocmai să regleze aceste contradicții de jurisprudență“ (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
mecanisme și proceduri care să facă posibile pregătirea pentru potențiale crize și perturbări ale bunei funcționări a pieței unice, precum și soluționarea acestora. În contextul unei crize, piața unică poate fi afectată atât de apariția perturbărilor și a deficitelor specifice inerente crizei respective, cât și de posibilele restricții ale liberei circulații a mărfurilor, a serviciilor și a persoanelor în interiorul Uniunii Europene care pot apărea în încercarea de a soluționa criza respectivă; ... 2. susține că: a) instrumentul pentru situații de urgență
HOTĂRÂRE nr. 5 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266089]
-
fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială (a se vedea Decizia nr. 667 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2017
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
și previzibilă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012). Este un concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și a libertăților fundamentale (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
condiții procedurale pur formale, respectiv cerința ca textul criticat să fie în vigoare, care împiedică realizarea finalității controlului de constituționalitate, respectiv asigurarea supremației Constituției. Or, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 7 iunie 2021, paragraful 35). ... 17. În ceea ce privește Legea nr. 223/2015, Curtea a reținut că recalcularea pensiilor este o măsură care urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări. Inevitabilele diferențe dintre cuantumul pensiei în plată și cel ulterior recalculării sunt reglementate potrivit art. 111 din Legea nr. 223/2015, conform căruia „În
DECIZIA nr. 463 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265174]
-
deciziunea Curții asupra chestiunilor de drept rezolvate va fi obligatorie pentru instanța de trimitere, înlăturându-se astfel spectacolul dăunător interesului justiției și al împricinaților la care se dă loc prin rezistența instanțelor de fond la doctrina Curții cu toate consecințele inerente acestei lupte judiciare prin casări cu trimiteri și retrimiteri pe la diferite instanțe de fond ... 98. După cum doctrina epocii afirma^7, „Dreptul de recurs creează, pentru instanța competentă a judeca recursurile, un rol eminent de control și de autoritate pentru
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
remunerare care să promoveze și să fie în concordanță cu o administrare sănătoasă și eficace a riscurilor. (2) Cadrul de administrare, procesele și mecanismele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie cuprinzătoare și adaptate la natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente modelului de afaceri și activităților desfășurate de banca de dezvoltare. Principiile, criteriile tehnice și alte cerințe care trebuie avute în vedere se stabilesc prin reglementările emise de către Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi. Mecanismele de control intern
ORDONANȚĂ nr. 17 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264505]
-
cerințelor de fonduri proprii; ... d) să restricționeze sau să limiteze activitatea, operațiunile ori rețeaua băncii de dezvoltare, sau să solicite încetarea activităților care implică riscuri excesive la adresa solidității băncii de dezvoltare; ... e) să solicite băncii de dezvoltare reducerea riscurilor inerente activităților, produselor și/sau sistemelor acesteia, inclusiv ale activităților externalizate; ... f) să dispună băncii de dezvoltare limitarea componentei variabile a remunerației la un procentaj din veniturile totale nete, dacă nivelul acesteia nu este în concordanță cu menținerea unei baze de capital
ORDONANȚĂ nr. 17 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264505]
-
de punere în aplicare și de dezvoltare a calificării și a competențelor, precum și a potențialului creativ și productiv, într-o ocupație liber aleasă și într-un loc de muncă incluziv, accesibil, adaptat. Dreptul de a munci este o parte inerentă din ansamblul de drepturi ale persoanelor cu dizabilități și exercitarea acestuia trebuie să fie universală. Locul de muncă este liber ales, ca urmare a preferințelor sau negocierilor cu angajatorii, în condiții de egalitate cu ceilalți. Oportunitatea persoanelor cu dizabilități de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
5 ani - când este preconizată executarea integrală, respectiv 4 ani pentru o executare de peste jumătate. Or, chiar în prezența mecanismului matematic de actualizare a creanței, astfel cum este instituit, executarea efectivă a creanței nu este la adăpost de incertitudinea inerentă unui termen de 5 ani ce planează asupra condițiilor socioeconomice sau chiar asupra speranței de viață a creditorului. Astfel, prelungirea îndelungată a plății părții celei mai consistente a creanței imprimă un risc apreciabil asupra executării utile a creanței pentru creditor
DECIZIA nr. 289 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258755]
-
fonduri publice, prin aceasta înțelegânduse atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci doar de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială. ... 32. În sfârșit, cât privește salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea a reținut că este dreptul autorității legiuitoare să elaboreze măsuri
DECIZIA nr. 223 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258725]
-
carburanți și uleiuri provenite de la funcționarea utilajelor implicate în lucrările de construcție sau datorate manevrării defectuoase a autovehiculelor de transport. Funcționarea unor utilaje ce utilizează motoare cu combustie internă în preajma corpurilor de apă conțin un factor de risc inerent în cazul unor accidente, ce pot astfel conduce la contaminarea punctiformă și temporară a corpurilor de apă de suprafață, însă acest risc poate fi adresat în cadrul unui plan de management de mediu (PMM), elaborat înainte de începerea etapei de
GHID SPECIFIC din 17 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266053]
-
să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 20. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că, dacă se atinge o asemenea diferență valorică între cursul monedei străine de la momentul contractării creditului și cel de la momentul invocării impreviziunii, intervenirea impreviziunii este prezumată, iar debitorul are opțiunea de a da
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
lunare de plată determinată de creșterea dobânzii trebuia să fie de 50%-100%, ci doar să se asigure că este o fluctuație rațională luată în calcul și care previne arbitrarul. Or, cele de mai sus indică o abatere de la riscul inerent contractului de credit. Prin urmare, art. 4 alin. (1^1) lit. b), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 25. Cu privire la criticile de
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020, paragraful 105). Securitatea juridică a persoanei se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și a libertăților fundamentale (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
trebuie să fie redactată clar și precis, astfel încât să permită oricărei persoane să își corecteze conduita și să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat). Aceste exigențe trebuie să fie inerente oricărui act normativ, cu atât mai mult unei reglementări care vizează raporturile juridice cu o autoritate publică. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, în evaluarea noțiunii de previzibilitate trebuie avută în vedere și întinderea acesteia, care depinde
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]