784 matches
-
un eșantion din populație despre care urmează să fie trase concluzii se recurge la un anumit tip de inferență. Cercetătorului i se pune problema să estimeze caracteristicile populației din datele eșantionului precum și să estimeze erorile de eșantionare. (4) Probleme de inferență apar, de asemenea, într-un context diferit. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile cuprinse de anchetă și cu totul altceva este să cauți prin metode analitice o explicație a modului cum ia naștere această relație
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
selectați în eșantion în raport cu femeile?". 2. Analiza statistică inferențială sau deductivă se folosește pentru generalizarea de la eșantion la populația extinsă și pentru testarea ipotezelor, adică ne arată dacă datele reflectă așa-numita predicție a cercetării (research prediction). 3. Probleme de inferență apar, de asemenea, într-un context diferit. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile cuprinse de anchetă și cu totul altceva este să cauți, prin metode analitice, o explicație a modului cum ia naștere această relație
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
grupe de elemente definite nominal și din frecvența elementelor ce aparțin fiecărei grupe. Pentru indicatorii empirici care desemnează variabile nemijlocit observabile gruparea se face conform unor delimitări naturale (de exemplu, fete băieți, înalți-medii-scunzi, prezențiabsenți etc.) Pentru indicatorii definiționali și de inferență, este necesară precizarea clară, fără ambiguități, a criteriilor de referință empirice prin care se face departajarea obiectelor (unităților ) populației. De pildă, considerând nivelul la învățătură ca pe o variabilă calitativă, grupele se pot defini astfel : nivel bun, medii școlare mai
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
procesul de generare a datelor. Fără această informație nu putem determina dacă aplicarea procedurilor standard de analiză a datelor nu va produce concluzii eronate. Doar prin cunoașterea procesului prin care datele au fost generate vom fi capabili de formularea unor inferențe descriptive sau cauzale valide. În cazul unui sondaj de opinie, înregistrarea procesului de generare a datelor presupune cunoașterea metodei de selectare a eșantionului, precum și a modului exact de formulare a întrebărilor ce au fost adresate subiecților."7 Este posibil ca
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
apare descrierea statistică primară unde construim graficele și construim mărimile elementare media aritmetică etc. De câte ori datele pe care le obținem se bazează pe un eșantion din populație despre care urmează să tragem concluzii, se recurge la un anumit tip de inferență. Ultimul pas este aplicarea inferenței ca o consecință a multidimensionalității pentru că de multe ori trebuie să stabilim relațiile dintre variabile care variază după mai multe caracteristici. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile măsurate în mod
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
construim graficele și construim mărimile elementare media aritmetică etc. De câte ori datele pe care le obținem se bazează pe un eșantion din populație despre care urmează să tragem concluzii, se recurge la un anumit tip de inferență. Ultimul pas este aplicarea inferenței ca o consecință a multidimensionalității pentru că de multe ori trebuie să stabilim relațiile dintre variabile care variază după mai multe caracteristici. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile măsurate în mod direct și cu totul alt
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu ne permit să realizăm un recensământ (numărarea sau intervievarea fiecărui individ). În anumite cazuri, mai ales în eșantionarea ecologică, indivizii dintr-o anumită populație pot chiar să evite să fie numărați sau "intervievați". Eșantionarea este folosită pentru a face inferențe despre populația respectivă bazându-ne pe informațiile despre un eșantion sau o submulțime din acea populație. Să nu uităm că, în general, va exista o anumită incertitudine în cazul acestor inferențe deoarece nu toți membrii populației sunt incluși în eșantion
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
numărați sau "intervievați". Eșantionarea este folosită pentru a face inferențe despre populația respectivă bazându-ne pe informațiile despre un eșantion sau o submulțime din acea populație. Să nu uităm că, în general, va exista o anumită incertitudine în cazul acestor inferențe deoarece nu toți membrii populației sunt incluși în eșantion. Tehnicile de eșantionare statistică furnizează metode obiective de a face astfel de inferențe despre o populație, astfel încât validitatea și fidelitatea/reliabilitatea concluziilor sau inferențelor să fie calculate utilizând teoria probabilității. Mai
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
submulțime din acea populație. Să nu uităm că, în general, va exista o anumită incertitudine în cazul acestor inferențe deoarece nu toți membrii populației sunt incluși în eșantion. Tehnicile de eșantionare statistică furnizează metode obiective de a face astfel de inferențe despre o populație, astfel încât validitatea și fidelitatea/reliabilitatea concluziilor sau inferențelor să fie calculate utilizând teoria probabilității. Mai mult, aceste tehnici pot oferi informațiile dorite la gradul de precizie dorit la costuri minime, dacă sunt aplicate corect. Anchetele pe anumite
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
exista o anumită incertitudine în cazul acestor inferențe deoarece nu toți membrii populației sunt incluși în eșantion. Tehnicile de eșantionare statistică furnizează metode obiective de a face astfel de inferențe despre o populație, astfel încât validitatea și fidelitatea/reliabilitatea concluziilor sau inferențelor să fie calculate utilizând teoria probabilității. Mai mult, aceste tehnici pot oferi informațiile dorite la gradul de precizie dorit la costuri minime, dacă sunt aplicate corect. Anchetele pe anumite eșantioane mai sunt numite și "studii observaționale" deoarece, de cele mai multe ori
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sau relația dintre mai multe variabile măsurate la fiecare individ din eșantion. Ancheta pe bază de eșantion este compusă din design-ul eșantionului (care indivizi din populație sunt observați sau intervievați și cum vor fi folosite datele pentru a face inferențe) și instrumentul cercetării (cum se fac măsurările, ce întrebări se folosesc, în ce ordine sunt plasate etc.). Ambele trebuie construite și implementate cu atenție pentru ca ancheta să aibă succes. Design-ul eșantionului include planul eșantionării, cum va fi selectat eșantionul
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ce ordine sunt plasate etc.). Ambele trebuie construite și implementate cu atenție pentru ca ancheta să aibă succes. Design-ul eșantionului include planul eșantionării, cum va fi selectat eșantionul și procedura de estimare, modalitatea în care se vor face estimările și inferențele (formulele). Prin eșantion înțelegem o submulțime de indivizi ce poate fi extrem de mică în comparație cu populația totală și cu concluzii generalizate la întreaga populație. Termenii eșantionării * Populația (universul sau populația țintă) este întreaga mulțime de indivizi despre care se fac inferențe
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
inferențele (formulele). Prin eșantion înțelegem o submulțime de indivizi ce poate fi extrem de mică în comparație cu populația totală și cu concluzii generalizate la întreaga populație. Termenii eșantionării * Populația (universul sau populația țintă) este întreaga mulțime de indivizi despre care se fac inferențe. * Elementul sau unitatea elementară este un obiect sau un individ din populație asupra căruia se face măsurătoarea / cercetarea. Populația este colecția tuturor acestor elemente. * Unitatea de eșantionare sau de enumerare este unitatea care este eșantionată. De multe ori unitatea de
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care sunt utile pentru proiectarea planului formal de eșantionare. * Conceperea design-ului eșantionului în funcție de obiectivele cercetării, de costuri, timp și alte resurse. * Colectarea și managementul datelor Acestea pot fi realizate simultan sau ca activități separate. * Analiza statistică a datelor și inferențele despre populația respectivă folosind procedurile de estimare specificate anterior. * Interpretarea, sintetizarea și prezentarea rezultatelor Această etapă poate include informații din alte studii realizate înainte și opinia unor experți. Poate fi util să se includă un raport cu privire la dificultățile eșantionării care
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pot aplica numai în cazul cercetărilor selective. Eșantionarea este o tehnică statistică metodologică aplicabilă în cercetarea socială în vederea selectării dintr-o populație de entități (persoane, organizații etc.) a unei părți (eșantion) ce va fi analizată pentru a facilita elaborarea de inferențe despre întreaga populație. Presupoziția care stă la baza eșantionării este că analiza unui eșantion din populația cadru conduce la rezultate similare cu acelea obținute prin investigarea întregii populații, cu condiția respectării unor condiții statistice și teoretice de asigurare a reprezentativității
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de indivizi în eșantion nu mai aduce un spor notabil de reprezentativitate. Distribuția eșantionului și valorile teoretice Distribuția eșantionului este distribuția relativă a frecvențelor eșantionului, cum ar fi media pe eșantion, valabile pentru toate eșantioanele posibile. Se folosește pentru evaluarea inferențelor noastre pe baza statisticii eșantionului. Media, varianța, covarianța sunt definite în termenii valorilor teoretice. Valorile teoretice au rezultat în urma eșantionării repetate din aceeași populație. Astfel, statistica vorbește despre medie (valoarea teoretică), varianța, eroarea standard și covarianța estimatorului. Eroarea standard este
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
variabila care este măsurată este presupusă a fi aleatoare și derivă din probabilitatea de distribuție în eșantion. În teoria eșantionării într-o populație finită, variabila este aleatoare numai din cauza regulii de selecție. În practică, putem utiliza ambele metode fiind posibilă "inferența pe bază de model". Fie X o variabilă întâmplătoare, atunci: În eșantionarea pe o populație finită, vom utiliza aproape întotdeauna formulări discrete ale unei valori așteptate. Vom scrie , media, deși de obicei vom renunța la indice, cu excepția cazurilor când nu
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
făcute de operator pot da greș. Eșantionarea dirijată prezintă unele avantaje: * este de preferat atunci când datele existente sunt atât de nesigure încât aprecierea unui expert poate da rezultate mai sigure decât selecția riguroasă; * este preferabilă în cazul eșantioanelor mici, atunci când inferențele făcute pe baza lor nu ar reprezenta, oricum, decât o simplă apreciere; * este mai ieftină decât selecția aleatoare; * nu necesită baze de sondaj complete și actualizate. Dezavantaje: * nu există nici o metodă pentru a se stabili gradul preciziei făcute pe baza
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nr. 6.16 Ariile de sub curba normală Valorile Z sunt folosite pentru a exprima distanța dintre o valoare și media m a unei distribuții de probabilitate, în număr de abateri standard față de medie. În aceste condiții z=(x-m)/σ. Inferența statistică implică estimarea caracteristicilor unei populații din datele obținute din eșantionul acestei populații. De exemplu, putem folosi media eșantionului pentru a estima media populației. Dacă suntem în situația fericită de a avea un eșantion mare din populație, care în plus
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
comunicării. 5.2. Paratextul editorial: spațiu al interacțiunii sociale Ca mesaje destinate cititorilor, elementele de paratext nu pot fi analizate în cadrul unui model de comunicare centrat doar pe transmiterea de informații. De fapt, comunicarea permite, înainte de toate, jocul proceselor de inferență proprii producerii și interpretării indiciilor. Astfel, principalul scop comunicativ al paratextului este reînnoirea, modificarea spațiului cognitiv pe care îl posedă publicul vizat, mai ales a "ansamblului de fapte pe care el le poate percepe sau infera, adică toate faptele care
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
q celui care urmează ([P2]). b) Considerarea lui FĂRĂ ÎNDOIALĂ P drept componenta cea mai slabă care conduce la o concluzie C într-un univers U1. c) Căutarea în co-text (sau, aici, context: primul paragraf rezumat în Prop P) a inferențelor sugerate de p (adică a inferențelor pentru care, într-un univers U1, p apare ca un argument). Construirea identică a celor pentru care q poate fi un argument într-un univers U2 (aici, al doilea paragraf rezumat la începutul celui
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Considerarea lui FĂRĂ ÎNDOIALĂ P drept componenta cea mai slabă care conduce la o concluzie C într-un univers U1. c) Căutarea în co-text (sau, aici, context: primul paragraf rezumat în Prop P) a inferențelor sugerate de p (adică a inferențelor pentru care, într-un univers U1, p apare ca un argument). Construirea identică a celor pentru care q poate fi un argument într-un univers U2 (aici, al doilea paragraf rezumat la începutul celui de-al patrulea prin apariția sintagmei
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
celor pentru care q poate fi un argument într-un univers U2 (aici, al doilea paragraf rezumat la începutul celui de-al patrulea prin apariția sintagmei CU TOATE ACESTEA și simbol al spațiului semantic al locutorului-enunțător). d) Păstrarea doar a inferențelor C din p care intră într-un raport de negare non-C cu cele din q. Sau a stabilirii unei concluzii C negată de o concluzie non-C. e) Respectarea faptului că p este prezentat ca un argument pentru concluzia C într-
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sau altele) care îl alcătuiesc. O înlănțuire de propoziții narative nu reprezintă, în sine, o intrigă elementară. Pentru ca un segment de propoziții să formeze o intrigă și implicit un text coerent, trebuie să existe legături de identitate referențială; de fapt, inferențele referențiale permit stabilirea unor raporturi între enunțuri. Găsim aici: § 1 (Nepoată) Rosary → (De la început) ea § 2 (Dar...) Rosary → § 3 Patronul ei să o facă Pentru a putea vorbi despre o povestire, este obligatoriu ca măcar un rol să fie permanent
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
nu leagă pronumele "ea" de personajul "Gisela, fiica guvernatorului", chiar dacă este cel mai apropiat segment. Ambiguitatea nu poate fi complet înlăturată decît prin introducerea, în materie de fenomene referențiale, a noțiunilor de memorie discursivă și de cunoaștere împărtășită. Cu siguranță, inferența este legată de semnificatul lingvistic al secvenței "Rosary sosește", dar prezența ei este asigurată prin cunoașterea universului comun care îi include pe enunțător și pe destinatar: este nevoie ca o persoană străină să sosească într-un spațiu necunoscut pentru ca apoi
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]