5,771 matches
-
alerg fulger?toare" „Memento Mori"). Dac? florile sunt simboluri ale frumuse?îi neînchipuite, ale sensibilit??îi ?i ging??iei, Întruchipând metafizic gândurile „de aur" d? ruite oamenilor de c?tre zâne, albastrul petalelor, oglindind În limpezimea ?i str?lucirea lor infinitul cerului, reprezint? o sugestie a absolutului, a aspiră?iei fiin?ei umane spre „cerul rece al imperiului ideilor", opus lumii reale, „calde", a contingentului: „ Iar te-ai cufundat În stele ?i În nori ?i-n ceruri nalte? De nu m-
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sfânt" sau „vechi" „nalt" pentru c? une?te micro ?i macrocosm În axa generatoare de echilibru a lumii, „sfânt" pentru c?, prin mit, fiin?a uman? se elibereaz? de timpul „profan", cronologic, ?? trunzând În timpul „sacru", „deopotriv? primordial ?i recuperabil la infinit" (M. Eliade) ?i „vechi" pentru c?, exprimând ideea de durat?, de tr?inicie, transcende timpul, materializându-1 În ve?nicie: „Putem Întocmi o harț? a teiului, ?i ea s-a f?cut, luând că sistem de referin?? v? zutul Dar e
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mai multă claritate. Dacă în textele dramatice propriu-zise parodia dramei este extrem de relevantă, cauza ei metafizică este absentă. Atitudinea este, moralmente vorbind, la mijloc de rău și bun: între eroic (unde binele este triumfător) și tragic (unde răul este destin), infinitul ne face ridicoli. Oricum, spune Horia Gârbea (un bun eseist care se exprimă prin mijloace beletristice), conștiința de sine a omului a atins luciditatea supremă în comedie, și nu în dramă sau tragedie. Prin anii '70 apărea în versiune românească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ca fiind fragilă, trecătoare. O lucrare care convinge, prin extrapolare, cu distanțările ce rezultă din cartezianismul esenței divine și relativismul, aleatorismul socio-uman. Iar între astea două, interogativul dramatic uman: „dar eu, încotro s-o iau?” Un încotro, de care depinde infinitul de dincolo. Un altfel de „out... out”. Deși lucrarea gravitează, competent, la normativul unui atribut cotidian al omului dintotdeauna - „cum să se circule pe Terra” - din ea emană și reverberații laterale, adiacente la antropologia singularului și sociologia pluralului uman. Un
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Deși lucrarea gravitează, competent, la normativul unui atribut cotidian al omului dintotdeauna - „cum să se circule pe Terra” - din ea emană și reverberații laterale, adiacente la antropologia singularului și sociologia pluralului uman. Un studiu, ce are curajul să interfereze două infinituri, pentru ca finitul uman să aibă parte, apoi, de un alt infinit. O lume neștiută, încă. Dar, despre care, putem spune, cu certitudine, că nu mai fi-va ordonată de nici un fel de Decalog sau Cod. Roman, 12. 04. 2014 MORALA
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
dintotdeauna - „cum să se circule pe Terra” - din ea emană și reverberații laterale, adiacente la antropologia singularului și sociologia pluralului uman. Un studiu, ce are curajul să interfereze două infinituri, pentru ca finitul uman să aibă parte, apoi, de un alt infinit. O lume neștiută, încă. Dar, despre care, putem spune, cu certitudine, că nu mai fi-va ordonată de nici un fel de Decalog sau Cod. Roman, 12. 04. 2014 MORALA ȘI LEGEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA Motto: Avva: Ce ai văzut prin
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
a ucis un câine. Poate fi o amenințare pentru viața ei. Apoi în mintea ei apare un gând pur. Un gând care sună cristalin. Ca o cutiuță muzicală din camera unui băiețel de cinci ani. Din aia care cântă la infinit Für Elise, dacă ai răbdare să-i întorci arcul la infinit. La ce bun viața asta, dacă nu-i dai voie ucigașului de câini să te îmbrățișeze și să-ți frământe trupul cu mâinile lui pătate de sânge proaspăt. Intră
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Apoi în mintea ei apare un gând pur. Un gând care sună cristalin. Ca o cutiuță muzicală din camera unui băiețel de cinci ani. Din aia care cântă la infinit Für Elise, dacă ai răbdare să-i întorci arcul la infinit. La ce bun viața asta, dacă nu-i dai voie ucigașului de câini să te îmbrățișeze și să-ți frământe trupul cu mâinile lui pătate de sânge proaspăt. Intră în dormitor și se așază timid lângă bărbatul care stă cu
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
altceva. Vrea s-o prefacă în ore și zile și ani și sute de ani, în care să nu se întâmple nimic, în afară de tot ce se întâmplă chiar acum. Atât de simplu și atât de banal. Secundele astea repetate la infinit. Într-o buclă tem porală fără ieșire. Ea stă pe burtă în penumbra unei camere străine. El e în baie și trupul lui e stropit de apă caldă și curată. Și totul curge la infinit. Asta e tot ce vreau
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
banal. Secundele astea repetate la infinit. Într-o buclă tem porală fără ieșire. Ea stă pe burtă în penumbra unei camere străine. El e în baie și trupul lui e stropit de apă caldă și curată. Și totul curge la infinit. Asta e tot ce vreau. Asta e tot ce cer. Nimic mai mult. Nu-mi mai trebuie altceva. Călătoria în altă dimensiune se întrerupe. Bărbatul iese din baie și începe să-și caute hainele. Timpul se comprimă. Acum e deja
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
de aproape. Ești frumoasă. Dar îți văd deja ridurile alea fine care ți s-au adunat lângă ochi. Alea două. Alea care or să se facă patru foarte curând. Nu ești proastă, ca să mai crezi că o să fii tânără la infinit. Deja simți schimbările care se petrec în tine. Simți că ceva nu mai e la fel. Au trecut ani. Ani în care bărbatul tău s a hrănit cu tinerețea ta. Mai ales atunci când erai îndrăgostită de el. Atunci, când îl
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
aveau ce dă copiilor la masă. Iar voi? Întreaga țară ați furat-o Pe buze tot cu UE și cu NATO. Paragina-i regina. Jaf total. Parc-a trecut războiul mondial. Așa fie-mi, dar, îngăduit Să vă disprețuiesc la infinit. Nu sunteți oameni sunteți mărunțiș Pe banii voștri și pe voi: mă pis! 31.12. 2013, Bran, Corneliu Vadim Tudor ACTUL IV - ÎMPREUNĂ SALVĂM DIVIZAȚI MURIM CU LACRIMI PE OBRAZ Aceiași, dar un rol important revine imensului panou, pe care
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
prisosință istoria). Sau poate că lumea este un "organism" în care fiecare este specializat în ceva; ceea ce descoperă ceilalți îmi este transmis într-un fel de rezumat. Totuși, rezumatul este destul de departe de trăirea proprie. Goethe: "Dacă vrei să atingi infinitul, cutreieră finitul în toate direcțiile". Deseori judecăm oamenii după modul în care își organizează viața. În felul acesta riscăm să nu descoperim ce sunt ei cu adevărat. Avem nevoie de-o obiectivare a ființei fiecărui om și cea mai la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
selectiv" dă conturul locului în care se pierd ideile ce ne deranjează. Marea provocare lansată de E. Lévinas o reprezintă încercarea de a gândi renunțând la unificare, la legare, la totalizare. Este o gândire fără capăt ce se orientează către infinit. Punctul de scurgere poate fi gândit asemenea găurilor negre, despre care Stephen Hawking spune că fac legătura între două universuri. Dar acestea sfârșesc în universuri lipsite de găuri negre, care au un caracter integrator (ele fiind singurele în care informația
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
momentele seci. ٭ Trecerea din timpul circular în cel istoric este angoasantă; momentul a putut fi depășit într-o oarecare măsură prin reproiectarea existențelor în funcție de noile cadre, cariera putând constitui un exemplu. De remarcat că ambele temporalități sunt pândite de riscul infinitului. Succesul creștinismului este datorat și rupturii pe care o produce în perspectiva timpului infinit. ٭ Ca nație n-ar trebui să fim obsedați de a ajunge din urmă alte state, ci marcați de căutarea propriului mod de-a fi. Abia odată cu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
lumină caldă, plăcută... Își ridică perna mai sus și observă, în fața lui, un tablou înfățișând un peisaj marin, cu o stâncă golașă într-o margine. Era frumos, te predispunea la calm și reverie. Mintea i se ducea spre depărtări, spre infinit... Cerul era senin așa cum ar fi dorit și el să fie, liniștit. Dar nu era. Avusese chiar de la început, în această casă, o stare stranie, de neliniște, de când intrase pe aleile parcului, alei neverosimil de albe, cu acea marmură fărâmițată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
prima noastră întâlnire... Cine știe. * Petre, Petre... Cum se mai joacă soarta cu noi. După ani și ani, odată cu liniștea din noi, credeam că vom păși pe mai departe pe drumuri paralele, care, așa cum se spune, se întâlnesc doar la infinit! Dar n-a fost să fie! Beatrice, iubita mea pupilă, a trebuit, că așa a fost scris pe undeva SUS, să-l întâlnească pe Mihai, băiatul tău. I-a împins unul către celălalt patima pentru muzică. Tu nu știai nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dezbatere directă, lipsită de orice ipocrizie și, de cele mai multe ori, publică. În cadrul unor expoziții, simpozioane, convorbiri sau chiar monologuri, el a căutat să argumenteze, cu o credință autentică și cu o enormă energie morală, necesitatea unei Arte înalte, pornită din infinitul originar și limitată, dacă se poate spune așa, de infinitul năzuinței spirituale. Acest tip de proiecție artistică protejează, în continuare, statutul romantic și demiurgic al artistului și asigură o viguroasă consecvență în gîndirea formei, în opoziție vădită și de-clarată cu
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
publică. În cadrul unor expoziții, simpozioane, convorbiri sau chiar monologuri, el a căutat să argumenteze, cu o credință autentică și cu o enormă energie morală, necesitatea unei Arte înalte, pornită din infinitul originar și limitată, dacă se poate spune așa, de infinitul năzuinței spirituale. Acest tip de proiecție artistică protejează, în continuare, statutul romantic și demiurgic al artistului și asigură o viguroasă consecvență în gîndirea formei, în opoziție vădită și de-clarată cu statutul artificial pe care artistul l-a dobîndit în Occident
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
plante, ierburi, copaci, animale, păsări, pești, insecte, și cîte și mai cîte, și a ajuns la om, și-a dat seama că nu va fi loc pentru toate creaturile sale. Căci el, Dumnezeu, era infinit, se întindea peste tot, și infinitul lui excludea în sine finitul. Atunci, ca să poată găsi spațiul necesar finitului, infinitul - adică Dumnezeu - a trebuit să se strîngă, să se comprime, și din această strîngere, din această compresie, s-a produs "Marele Bang". Toate ființele, toate viețuitoarele au
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
a ajuns la om, și-a dat seama că nu va fi loc pentru toate creaturile sale. Căci el, Dumnezeu, era infinit, se întindea peste tot, și infinitul lui excludea în sine finitul. Atunci, ca să poată găsi spațiul necesar finitului, infinitul - adică Dumnezeu - a trebuit să se strîngă, să se comprime, și din această strîngere, din această compresie, s-a produs "Marele Bang". Toate ființele, toate viețuitoarele au fost supuse unei zguduiri teribile, totul a fost dat peste cap în învălmășeala
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
Ciudat, deși e vorba de teoria relativității, e vorba de o constantă, de un absolut: viteza luminii. Pentru că, intuitiv, prezentă în toate religiile, lumina întrupează esența divină. Putem spune atunci că accelerația ei e gândul lui Dumnezeu, Voință augmentată la infinit. Și atunci Dumnezeu ar fi: E:M=c2, energia raportată la materie e o lumină constantă. Cu cât energia e mai mare și masa mai mică, esența divină crește. Dumnezeu în stare pură ar fi energie în stare pură, reîntoarcerea
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
energie în stare pură, reîntoarcerea la starea primară. Materia e energie așteptând să fie eliberată. De fapt E și M sunt două fațete ale aceleiași realități: Dumnezeu. După o expansiune fizică, materia se transformă în energie din nou, concentrată la infinit într-un punct infim și o densitate enormă, când altă "unicitate", alt Big-Bang se va produce. Dumnezeu e această dinamică. Galaxiile sunt gândurile Lui și noi ne minunăm de spectacolul feeric al universului. Formula lui Einstein a dus la bomba
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
deslușim doar fragmente, detalii, aluzii ale lumii dispărute în dinamica demoniei ce re-crează. Avem a face cu melodia sofisticată a unui "cîntec închinat nici unor țărmuri", cum spune Saint-John Perse, cu fulgurantele ipoteze ale unor spații și timpuri înscrise într-un infinit amorf. Poeta culege sclipirile acestuia, înzestrîndu-le cu timbrul liric, încercînd a le aduna în mici agregări somptuoase, cînd melancolice, cînd revendicative: "un fel de slăbire a miezului / cînd gemenii se învelesc cu timpul dinaintea timpului / cînd Ierusalimul iese din mine
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
Primul Război Mondial, ridicat în anii 1937-1938: o operă de sculptură și de arhitectură situată pe o axă de un kilometru, în care rolul central îi revine unei coloane, înaltă de 30 de metri, așezată la unul din capete ("Coloana infinitului"). Arta lui Brâncuși a fost prea revoluționară, ca să fie înțeleasă oricând și oriunde. E bine cunoscut procesul lui Brâncuși cu vama din Statele Unite, care nu i-a considerat sculpturile opere de artă, percepându-le taxă vamală (în anul 1927). Sculptorul
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]