4,673 matches
-
9 din Legea nr. 241/2005 de a-și exercita un drept procesual, iar nu de a-și îndeplini o obligație fiscală. În fine, nefiind prevăzută de legislația fiscală, nu se poate considera că plata unui plus calculat procentual din prejudiciul infracțional, distinct și suplimentar accesoriilor fiscale legale, ar servi finalității prevăzute de art. 19 alin. (1) și (5) din Codul de procedură penală, respectiv reparării prejudiciului penal. Obiectul exercitării acțiunii civile în procesul penal îl reprezintă repararea, potrivit legii civile, a
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
20% din baza de calcul, prevăzută de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005, nu are natura unei obligații fiscale principale în sensul consacrat de legislația fiscală și, pe cale de consecință, nu poate fi asimilată noțiunii de prejudiciu infracțional, cu toate consecințele inerente unei atari caracterizări. În schimb, rezultă din formularea normelor supuse interpretării că exercitarea, de către făptuitor, a opțiunii de a plăti un plus de 20% din valoarea prejudiciului în scopul obținerii unui avantaj procesual este condiționată
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
de procedură penală -, opțiunea de plată a sumei echivalente majorării procentuale analizate produce efecte atât de ordin substanțial, cât și procesual, relevându-se ca o instituție cu o natură juridică suigeneris. Astfel, suma echivalentă majorării cu 20% din valoarea prejudiciului infracțional nu ar putea fi caracterizată ca o sancțiune penală propriu-zisă, de vreme ce sfera de cuprindere a unei atari sancțiuni este expres delimitată normativ în cuprinsul art. 53-55 din Codul penal și se rezumă la pedepsele - principale, complementare sau accesorii
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
adică lipsirea sa de obiect, și prin aceasta împiedică o statuare definitivă a instanței asupra vinovăției ori a celorlalte condiții de tragere la răspundere penală a făptuitorului. În acest context se poate aprecia că plata unei sume superioare valorii prejudiciului infracțional de către persoana suspectată de comiterea faptelor cauzatoare ale respectivului prejudiciu, anterior finalizării procesului penal și în vederea încetării acestuia prin stingerea acțiunii penale, concretizează o formă de răspundere juridică prin care făptuitorul este sancționat pecuniar pentru încălcarea normelor de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
și recurgerea la argumentul de interpretare logică ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet justifică o interpretare asemănătoare a dreptului și în privința unei instituții juridice cu o componentă sancționatorie, cum este cazul majorării cu 20% din valoarea prejudiciului infracțional, prevăzută de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală va admite
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
Condamnarea pentru o infracțiune nu răstoarnă, prin ea însăși, prezumția caracterului licit al veniturilor și al averii, iar dreptul la pensia de serviciu nu poate fi afectat de o asemenea pedeapsă. Pensia de serviciu nu provine din săvârșirea de activități infracționale, astfel că nu poate fi supusă confiscării speciale. ... 12. Se mai susține că textul de lege criticat contravine și principiului egalității în drepturi. Astfel, aplicarea unei asemenea pedepse pentru o singură categorie de persoane, deși multe altele se pot afla
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
Prin decizia mai sus menționată, Curtea a statuat că nu poate fi primită susținerea potrivit căreia dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 28, secretul corespondenței nefiind un drept absolut. Astfel, societățile democratice sunt amenințate de un fenomen infracțional din ce în ce mai complex, motiv pentru care statele trebuie să fie capabile să combată în mod eficace asemenea amenințări și să supravegheze elementele subversive ce acționează pe teritoriul lor. Așa fiind, asemenea dispoziții legislative devin necesare într-o
DECIZIA nr. 651 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251606]
-
obiectiv și rațional și reprezintă o măsură discriminatorie, „întrucât înființarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competență materială (D.N.A. sau D.I.I.C.O.T.) sau personală (S.I.I.J.) constituie expresia opțiunii legiuitorului, care, în funcție de necesitatea prevenirii și combaterii anumitor fenomene infracționale, decide cu privire la oportunitatea reglementării acestora. Curtea constată că, în considerarea unor valori și principii constituționale, aparține competenței legiuitorului ordinar dreptul de a adopta norme care să dea conținut Legii fundamentale“. Curtea a făcut trimitere și la Decizia nr.
DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251854]
-
poate fi aplicată în situația prevăzută de art. 129 alin. (2) lit. d) din Codul penal, având prioritate aplicarea sancțiunii privative de libertate, legiuitorul a înțeles să adopte o formă de sancționare viabilă a persoanei care și-a reiterat comportamentul infracțional după majorat. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 767 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252310]
-
legislației specifice în vigoare; ... ... j) certificat de cazier judiciar, aflat în perioada de valabilitate, din care să rezulte că nu a fost condamnat, prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru comiterea uneia dintre următoarele infracțiuni: (i) constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare; ... (ii) infracțiuni de corupție, prevăzute de art. 289-294 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, și infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
PROCEDURĂ din 5 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253876]
-
rezidă în folosirea de către făptuitor a unui anumit procedeu pentru a nu putea fi recunoscut. Astfel, recurgând la mascare (deghizare sau travestire), făptuitorul se dovedește mai periculos, el chibzuiește mai mult asupra modului în care va realiza hotărârea sa infracțională și își ia măsuri pentru a nu putea fi identificat. Prin urmare, în situația în care făptuitorul poartă o mască în îndeplinirea unei obligații legale instituite în scopul prevenirii răspândirii SARS-CoV-2, este necesar să se verifice, suplimentar, dacă a urmărit
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
circumstanțe agravante, când nu putea fi previzibilă situația cu totul excepțională cu care comunitatea se confruntă în prezent în contextul pandemiei cauzate de răspândirea la nivel mondial a virusului SARS-CoV-2. Purtarea unei măști în condiții obișnuite nu are vreo valență infracțională. Faptul că ea se suprapune peste săvârșirea unui furt îi poate conferi acest caracter, însă se remarcă faptul că nu poate fi pus semn de egalitate între persoana care ia decizia premeditată de a se masca (pentru a se proteja
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
se ascundă privirilor, să nu fie recunoscută sau identificată de victime sau de alte persoane și că, recurgând la mascare, făptuitorul se dovedește a fi mai periculos, deoarece el chibzuiește mai mult cu privire la modul de exteriorizare a rezoluției infracționale și își ia măsuri pentru a nu putea fi identificat, iar prin folosirea unor astfel de mijloace, contribuie la intimidarea și înfricoșarea persoanelor vătămate (Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Editura C.H. Beck, 2019, p. 220; Octavian Loghin, Tudorel Toader
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
apreciat că în doctrina de specialitate au fost delimitate infracțiunile cu conținut alternativ de cele cu conținuturi alternative ca urmare a efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multora dintre variantele alternative de comitere a acestora (reținerea unei unități infracționale, respectiv o pluralitate de infracțiuni). Astfel, s-a precizat că infracțiunile cu conținut alternativ sunt definite ca fiind acele infracțiuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificației lor penale, iar infracțiunile cu
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, reprezintă o formă a unității naturale de infracțiune prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal. S-a arătat că, în cazul art. 336 din Codul penal, existau unitate infracțională și același element material, atât la varianta tip, cât și la varianta asimilată (conducerea unui vehicul), diferența fiind dată de una dintre condițiile atașate elementului material (îmbibație alcoolică peste limita legală versus sub influența unor substanțe psihoactive). ... VII. Examenul jurisprudenței
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, neputându-se reține existența unei pluralități infracționale. Din cel de-al doilea punct de vedere menționat, concursul formal/ideal de infracțiuni presupune existența unei singure acțiuni sau inacțiuni săvârșite de o persoană care, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a
DECIZIA nr. 11 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254609]
-
art. 155 alin. 1 C.proc.pen. se interpretează în sensul că își mențin efectul întreruptiv de prescripție produs în forma anterioară Deciziei Curții Constituționale nr. 297/26.04.2018; ... – Dosarul nr. 1490/1/2022 (pct. IV.8) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situația unei activități infracționale consumate sub imperiul Codului penal anterior, cu privire la care actul de sesizare a instanței a fost emis după intrarea în vigoare a Noului Cod penal dar până la pronunțarea deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în
COMUNICAT din 20 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207904]
-
Monitorul Oficial din 25 iunie 2018 reprezintă un act de procedură întreruptiv a cursului termenului de prescripție în sensul dispozițiilor art. 155 alin.1 Cod penal; ... – Dosarul nr. 1578/1/2022 (pct. IV.15) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situația unei activități infracționale consumate sub imperiul Codului penal anterior, cu privire la care actul de sesizare a instanței a fost emis după intrarea în vigoare a Noului Cod penal dar până la pronunțarea deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în
COMUNICAT din 20 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207904]
-
213 alin. (1) teza a treia din Codul penal, respectiv a sintagmei „obținerea de foloase materiale de pe urma practicării prostituției“. Autorul excepției a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de proxenetism în formă continuată (în baza aceleiași rezoluții infracționale a determinat-o pe soția sa să practice prostituția, obținând în mod repetat foloase materiale) și spălare a banilor în formă continuată. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că drepturile recunoscute de Constituție persoanelor care
DECIZIA nr. 704 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250465]
-
infractorului rezultă din împrejurarea că acesta inactivează sistemul de închidere a mașinii și implicit privează bunul de protecția conferită de proprietar, în condițiile în care rolul funcțional al sistemului de închidere centralizată al mașinilor este de a îngreuna consumarea actului infracțional. ... 73. În acest sens, în motivarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 6/2020, raportându-se la ipoteza îndepărtării sistemului antifurt de pe obiectele comercializate în magazine, instanța supremă arată faptul că
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
subiectul activ, prin folosirea unui asemenea dispozitiv în condițiile mai sus menționate, are reprezentarea desfășurării unui efort suplimentar în vederea sustragerii, conștientizând periculozitatea socială sporită a acțiunii sale, recurgând la un asemenea dispozitiv procurat în prealabil, urmărind direct reușita rezoluției infracționale de sustragere, privând bunurile de protecția conferită de proprietarul autoturismului. ... 143. Așadar, pe calea interpretării evolutive a realităților tehnologice actuale, în accepția de "cheie mincinoasă" se include și dispozitivul confecționat artizanal de tip telecomandă pentru bruierea (unde radio care copiază
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
După cum rezultă și din expunerea de motive a intervenției legislative - Legea nr. 234/2019, modificarea statutului personalului silvic a fost impusă de o serie de aspecte precum: „creșterea numărului și gravității agresiunilor comise asupra personalului silvic“, „creșterea fenomenului contravențional și infracțional“, aspecte care au un caracter de relativă noutate și care susțin măsura propusă de includere a activităților din domeniul silviculturii în categoria condițiilor speciale de muncă. ... 45. Este de remarcat că, ori de câte ori legiuitorul a considerat necesar, a
DECIZIA nr. 36 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271659]
-
aflați în activitate, pentru fapte deosebite în activitate. (3) Emblema de merit „Rezervist de onoare“ se conferă pentru activitatea meritorie ca rezervist în cadrul asociațiilor cadrelor în rezervă, pentru coordonarea și/sau desfășurarea unor acțiuni de prevenire și combatere a fenomenului infracțional, precum și pentru acțiuni de promovare a imaginii Poliției de Frontieră Române. (4) Emblemele de merit și diplomele de conferire a acestor embleme se atribuie de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, din proprie considerație sau
ORDIN nr. 90 din 23 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271723]
-
săvârșirea unei infracțiuni, pentru resocializarea căreia - ținând seama de gravitatea infracțiunii, de persoana infractorului și de conduita avută de acesta anterior și ulterior comiterii faptei - este suficientă aplicarea unui avertisment. Rațiunea renunțării la aplicarea pedepsei o reprezintă săvârșirea unor fapte infracționale care au o gravitate redusă, infractorul putând fi exonerat de la aplicarea unei pedepse, fiind suficiente constatarea faptelor și atenționarea infractorului cu privire la conduita viitoare. Potrivit legii penale în vigoare, pentru ca instanța să poată dispune renunțarea la aplicarea
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
2. Fiecare parte ia măsurile necesare pentru a incrimina ca infracțiune complicitatea, inclusiv instigarea, favorizarea și tăinuirea sau autorizarea unui act de dare de mită unui funcționar public străin. Tentativa de dare de mită unui funcționar public străin și asocierea infracțională în vederea dării de mită unui funcționar public străin reprezintă infracțiuni în aceeași măsură ca și tentativa de dare de mită și asocierea infracțională în vederea dării de mită unui funcționar public al părții respective. ... 3. Infracțiunile prevăzute la alineatele
CONVENȚIA din 17 decembrie 1997 () [Corola-llms4eu/Law/271913]