2,901 matches
-
de natură să primejduiască poziția de salariat a autorului excepției. ... 7. Judecătoria Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, reține că, deși dispozițiile Legii nr. 118/2019 instituie o ingerință în dreptul la viață privată, astfel cum este reglementat și garantat de art. 26 din Constituție și art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, simpla existență a unei ingerințe nu este suficientă pentru a atrage
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
dispozițiile Legii nr. 118/2019 instituie o ingerință în dreptul la viață privată, astfel cum este reglementat și garantat de art. 26 din Constituție și art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, simpla existență a unei ingerințe nu este suficientă pentru a atrage neconstituționalitatea sau neconvenționalitatea unor prevederi legale. Reține că, pentru a nu constitui o încălcare a dreptului la viața privată, ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să existe
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, simpla existență a unei ingerințe nu este suficientă pentru a atrage neconstituționalitatea sau neconvenționalitatea unor prevederi legale. Reține că, pentru a nu constitui o încălcare a dreptului la viața privată, ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să existe proporționalitate între soluția aleasă și scopul urmărit. Apreciază că toate condițiile menționate anterior sunt îndeplinite, neputându-se reține încălcarea principiilor izvorâte din jurisprudența Curții Constituționale sau
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
scop legitim și să existe proporționalitate între soluția aleasă și scopul urmărit. Apreciază că toate condițiile menționate anterior sunt îndeplinite, neputându-se reține încălcarea principiilor izvorâte din jurisprudența Curții Constituționale sau a Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, reține că ingerința este prevăzută de Legea nr. 118/2019, iar normele sale sunt clare și previzibile. Totodată, reține că scopul urmărit prin înființarea Registrului este unul legitim și constă în protejarea persoanelor vulnerabile. De asemenea, apreciază că soluția aleasă este proporțională cu scopul
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
precum și a prelucrării datelor cu caracter personal, regula unanim recunoscută este aceea a garantării și respectării acestor drepturi, respectiv a confidențialității, statul având, în acest sens, obligații majoritar negative, de abținere, prin care să fie evitată, pe cât posibil, ingerința sa în exercițiul dreptului sau al libertății. S-a subliniat că excepțiile sunt permise limitativ, în condițiile expres prevăzute de Constituție și de actele juridice internaționale aplicabile în domeniu; Curtea Constituțională nu a negat scopul în sine avut în vedere
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
art. 18 alin. (1) din același act normativ, stabilind un acces la Registru condiționat de consimțământul persoanei verificate - legiuitorul s-a încadrat în marja sa de apreciere și a asigurat un echilibru între interesul public și cel privat, astfel că ingerința în dreptul persoanelor înscrise în Registru la viață privată, din perspectiva accesului la datele înscrise în această evidență, este adecvată, necesară într-o societate democratică și păstrează un just echilibru între interese concurente, fiind justificată în raport cu dispozițiile art.
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
prin colectarea și stocarea în baza de date a poliției a fotografiei și a amprentelor sale. Prin Hotărârea din 11 iunie 2020, pronunțată în cauza menționată anterior, Curtea a considerat că stocarea datelor în cauză (fotografii și amprente) constituie o ingerință mai puțin gravă în dreptul reclamantului decât colectarea de mostre celulare și reținerea profilurilor ADN, care conțin informații mult mai sensibile. În concluzie, măsura în cauză a constituit o ingerință proporțională în dreptul la viață privată al reclamantului și a
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
că stocarea datelor în cauză (fotografii și amprente) constituie o ingerință mai puțin gravă în dreptul reclamantului decât colectarea de mostre celulare și reținerea profilurilor ADN, care conțin informații mult mai sensibile. În concluzie, măsura în cauză a constituit o ingerință proporțională în dreptul la viață privată al reclamantului și a fost necesară într-o societate democratică, fiind justificată în raport cu art. 8 paragraful 2 din Convenție. ... 46. Examinând cea de-a doua critică de neconstituționalitate, formulată în prezenta cauză
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
nici nu conduce la stigmatizarea sa. ... 54. Așa încât, în condițiile în care - astfel cum s-a constatat în paragrafele anterioare ale prezentei decizii - măsura adoptată de legiuitor răspunde unui scop legitim, este adecvată și necesară, Curtea Constituțională constată că ingerința în drepturile private individuale este minimă, iar interesul public protejat este major, din această perspectivă dispozițiile criticate nefiind contrare dreptului constituțional la viața intimă, familială și privată. Scopul normei nu este unul punitiv, ci preventiv și de ordine publică, astfel
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
soluționeze pe fond o excepție invocată în aceste condiții, întrucât ar încălca atribuțiile sale prevăzute de art. 146 din Constituție. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea, exemplificativ
DECIZIA nr. 151 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299777]
-
aplicarea legii, întrucât aceste aspecte intră în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Curtea a apreciat că a răspunde unor astfel de critici ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... 62. Pentru considerentele expuse
DECIZIA nr. 151 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299777]
-
alții împotriva Regatului Unit, paragrafele 92 și 93, în care s-a reținut că art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale poate fi invocat de orice persoană care consideră că a existat o ingerință ilegală în privința exercițiului unuia dintre drepturile sale având caracter civil, adăugând însă că „dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut“ și că „acesta poate fi supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție
DECIZIA nr. 696 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299901]
-
arată că art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul de proprietate al creditorului, întrucât anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire. Mai mult decât atât, nu se poate justifica o ingerință și o privare de proprietate a creditorului în condițiile în care un imobil a fost deja executat silit în vederea stingerii creanței. Din punct de vedere juridic, un imobil executat silit nu mai poate fi dat în plată. Totodată, executarea
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019. Instanța apreciază că instituirea cu titlu de prezumție absolută de impreviziune a pragului de fluctuație a cursului valutar în lipsa justificării riscului supraadăugat la care Curtea Constituțională a făcut referire reprezintă o ingerință în dreptul de proprietate al contestatoarei și poate da naștere chiar unor situații de discriminare între consumatorii aflați în aceeași situație. De asemenea, în Dosarul nr. 1.360D/2021, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, instanța nu și-a
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
a dispozițiilor articolului unic pct. 2-7, precum și cea a Legii nr. 52/2020, în ansamblul său, este neîntemeiată. În ceea ce privește pct. 8 al articolului unic din legea anterior menționată, instanța apreciază că se poate considera că există o ingerință în dreptul de proprietate al creditorului, prin punerea acestuia în imposibilitatea de a recupera orice sume restante, ulterior executării silite a bunului ipotecat. ... 82. Judecătoria Piatra-Neamț - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 83. Judecătoria Găești apreciază că
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
a derulat și s-a finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință și împotriva căruia se continuă executarea, având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării realizate. O asemenea măsură reprezintă o ingerință a statului în dreptul de proprietate privată al creditorului, iar limitarea creanței antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă într-o măsură socială sau care valorifică o condiție potestativă simplă din partea debitorului, cu consecința privării de proprietate a creditorului asupra unei părți din creanța sa. Prin urmare, aceasta, în realitate, reprezintă o cauză de
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
realizarea actului de justiție nu se poate ajunge la deposedarea pură și simplă a reclamantului de sumele de bani care, ipotetic, ar trebui avansate pentru prestarea serviciului justiției. Curtea reiterează obligația legiuitorului de a reglementa în acord cu exigențele testului ingerinței minime în drepturile fundamentale, evitânduse astfel intruziunile excesive în conținutul acestora (a se vedea în acest sens Decizia nr. 597 din 15 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 9 octombrie 2020, paragraful 30
DECIZIA nr. 669 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299865]
-
plata anumitor remunerații, prin intermediul unor modificări legislative). Chiar și în situația în care s-ar aprecia că reclamantul este titularul unui drept protejat de Convenție și că măsura adoptată de legiuitorul român ar putea fi analizată prin prisma unei ingerințe în dreptul său, acesta nu a invocat cauzarea, prin neacordarea drepturilor invocate, a unui prejudiciu disproporționat și excesiv, incompatibil cu dreptul la respectarea bunurilor, garantat de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție. ... 23. Împotriva acestei sentințe a
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
a argumentelor prezentate în cererea de chemare în judecată și niciun fel de coroborare a dispozițiilor legale în materie. Pe fond, a reluat susținerile potrivit cărora rațiunea suspendării dreptului nu mai subzistă, astfel încât suspendarea îndelungată se transformă într-o ingerință disproporționată în dreptul său de proprietate, sancționată de Convenție. ... 25. În data de 18 octombrie 2023, reclamantul a formulat cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
odată cu abrogarea normei ori că dispoziția de suspendare supraviețuiește abrogării până la împlinirea termenului pentru care s-a dispus suspendarea. În cazul admiterii acțiunilor, s-a apreciat că lipsa de predictibilitate a normei, generată de suspendarea îndelungată, constituie o ingerință disproporționată a statului în exercitarea dreptului intrat în patrimoniul beneficiarului de la momentul îndeplinirii condițiilor, ingerință sancționată în raport cu dispozițiile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, fiind exprimată și opinia că, la încetarea cauzei de suspendare
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
care s-a dispus suspendarea. În cazul admiterii acțiunilor, s-a apreciat că lipsa de predictibilitate a normei, generată de suspendarea îndelungată, constituie o ingerință disproporționată a statului în exercitarea dreptului intrat în patrimoniul beneficiarului de la momentul îndeplinirii condițiilor, ingerință sancționată în raport cu dispozițiile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, fiind exprimată și opinia că, la încetarea cauzei de suspendare, dreptul a redevenit actual. ... 84. Cât privește cerința referitoare la noutatea chestiunii de drept, în absența
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
de această împrejurare, soluțiile de admitere a acțiunilor s-au întemeiat pe premisa existenței unui „bun“ sau cel puțin a unei „speranțe legitime“ născute ope legis în patrimoniul beneficiarului la data îndeplinirii condițiilor, pentru care suspendarea prelungită a constituit o ingerință disproporționată și excesivă. ... 88. Pe de altă parte, se constată că, deși, aparent, este în curs de formare la nivelul instanțelor de control judiciar o jurisprudență majoritară în sensul primei opinii, în favoarea celeilalte fiind pronunțate doar hotărâri de primă
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
se poate aprecia că efectul suspendării pe o perioadă îndelungată ar fi de natură a afecta însăși existența dreptului, fără a menționa, într-o manieră neechivocă, care ar fi, în accepțiunea sa, consecința unui răspuns afirmativ în privința constatării acestei ingerințe asupra patrimoniului beneficiarului. ... 96. Distincția se impunea, cu atât mai mult cu cât, anterior abrogării dispozițiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, a existat o dezlegare în drept asupra acestei chestiuni, dată prin Decizia nr. 16 din 8
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
patrimonial reprezentat de indemnizația de pensionare, astfel că beneficiarul deține un „bun“ sau cel puțin o „speranță legitimă“ în obținerea acestuia. În această orientare s-a reținut că măsura suspendării pe termen îndelungat a exercitării acestui drept a constituit o ingerință a statului în substanța acestui drept protejat de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție. ... 98. Prin urmare, cu referire la acest context, în care dispoziția legală care consacră dreptul la indemnizația de pensionare a fost suspendată și
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]