KorAP: Find »[drukola/base=inorog & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...31 >

772 matches

Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405

simplu argument al adversarilor săi îl face să dea înapoi: cum se poate împăca incredulitatea cu prezența unicornului în Biblie? Și atunci chirurgul ezită: dacă nu ar fi existat aceste pasaje din Biblie, afirmă el, ar fi fost convins că inorogul este o simplă plăsmuire, dar așa nu are de ales și se vede nevoit să creadă că acest animal este real11. Câțiva ani mai târziu, în 1607, un savant englez, Edward Topsell, publică o lucrare intitulată The Histoire of the

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
că acest animal este real11. Câțiva ani mai târziu, în 1607, un savant englez, Edward Topsell, publică o lucrare intitulată The Histoire of the Four-Footed Beasts, în care demontează, în spirit științific, toate "miturile" bestiarului, mai puțin unul: cel al inorogului. De ce? Din exact același motiv. Iată: "Principala problemă care trebuie rezolvată este dacă există unicornul. Putem crede că David (în Psalmul 92) ar fi comparat virtutea împărăției sale și puternica salvare a lumii cu un lucru care nu este sigur

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
comparat virtutea împărăției sale și puternica salvare a lumii cu un lucru care nu este sigur sau este fantastic?"12 Prin urmare, secole la rând știința s-a închinat în fața autorității Bibliei, ceea ce a și contribuit la succesul simbolic al inorogului. Unicornul în textele antice Dar să ne întoarcem la nașterea acestui mit. Odată certificată de atestarea sa biblică, existența unicornului trebuia să fie documentată. Cum altfel, decât recurgând la sursele antice? Care nu sunt foarte bogate în această privință, dar

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
din acest corn. Și cred că nimeni nu-l va condamna chiar dacă s-ar îmbăta cu asemenea băutură""22. Dacă descrierea trăsăturilor fizice ale animalului nu este foarte amănunțită (fenomen care va persista până în timpul Renașterii, perioadă în care aspectul inorogului se așază, grație răpândirii unor imagini cu ajutorul tiparului, apropiindu-se de forma normativă de azi, cu înfățișarea unui cal alb), revine, în schimb, aspectul privitor la puterea curativă a cornului său unic. Acesta va fi, după cum vom vedea, nu doar

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
este numită, nici ucis de otrăvuri. Mai mult decât atât, dacă a băut înainte ceva mortal, vomită și își recapătă sănătatea"24. Se observă ușor că Aelian nu mai aduce nimic nou față de înaintașii săi. Deja, la finele Antichității, cariera inorogului pare încheiată. Nu întâmplător, în imaginarul antic, inorogul nu ocupă un loc privilegiat; dimpotrivă, spre deosebire de alți membri ai bestiarului, el trebuie să se mulțumească cu o poziție modestă: "Lunga sa absență din întreaga imagerie greacă și romană, care cunoaștea Pegasul

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
decât atât, dacă a băut înainte ceva mortal, vomită și își recapătă sănătatea"24. Se observă ușor că Aelian nu mai aduce nimic nou față de înaintașii săi. Deja, la finele Antichității, cariera inorogului pare încheiată. Nu întâmplător, în imaginarul antic, inorogul nu ocupă un loc privilegiat; dimpotrivă, spre deosebire de alți membri ai bestiarului, el trebuie să se mulțumească cu o poziție modestă: "Lunga sa absență din întreaga imagerie greacă și romană, care cunoaștea Pegasul și rinocerii, este suficientă pentru a demonstra că

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
fiind un antidot consacrat, servind la anularea efectului oricărei otrăvi; de aceea și este folosit de marii regi și de oamenii puternici. Este o fiară mândră și feroce, imposibil de prins în viață. Când se simte încolțită, preferă moartea captivității. Inorogul ca simbol creștin. Spiritalis unicornis Până aici, avem de a face cu una dintre multele legende care au invadat spațiul european venind dinspre miraculosul Orient. Odată cu primele secole după Hristos, începe cariera creștină a unicornului. El nu va mai fi

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
tensionarea raporturilor dintre omul care capătă o încredere neștirbită în propria rațiune și religie, ca unic sistem de descriere a lumii, dispare și el din prim-plan. Dar acest interesant proces merită derulat, chiar și rezumativ. Dacă atestările antice ale inorogului erau folosite de medievali pentru a întări încrederea în litera Bibliei (oglindă absolută și de necontestat a realității), există câteva lucrări care fixează, pentru multă vreme, norma în ceea ce privește reprezentarea animalului. În primul rând, este vorba despre Fiziolog. Între variantele acestei

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
renascentistă a unei teme antice. Nu spun că nu există suprapuneri, ba ele pot fi întâlnite foarte des. Dar fiecare dintre cele două versiuni ocupă prim-planul și este în spiritul unei anumite epoci, cu mentalitățile sale specifice. Insist: varianta inorogului ispitit de o fecioară aparține prioritar mentalității medievale, obișnuită să caute un înțeles simbolic și un potențial alegoric în orice discurs, să citească semnele scenariului hristic în orice manifestare a lumii reale sau imaginare (fără a face o distincție netă

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
să-și dărâme propriile mituri sau pe cele pe care părea să le preia cu entuziasm dintr-un trecut supus unei regii proprii. Cantemir este interesat în mod special de această versiune renascentistă, care valorifică proprietățile curative ale cornului de inorog și nu doar ignoră, ci refuză în mod manifest cealaltă variantă, privitoare la prinderea animalului cu ajutorul fecioarei. Era, deja, un simbol perimat. Prima parte a acestui scenariu, care probabil își are punctul de pornire în Fiziologul grecesc, rămâne fixată, în

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
s-a întâmplat de nenumărate ori, o tradiție necreștină să fi influențat legenda 32. Oricum, cert este că această versiune ocupă prim-planul datorită influenței Fiziologului și, apoi, celei a Etimologiilor (XXII, II, 12-13) lui Isidor din Sevilla. Deși confundă inorogul cu rinocerul, acesta din urmă pune în circulație legenda, pentru o lungă perioadă: "Rinocerul (rhinoceron) este numit cu un cuvânt grecesc; în latină înaseamnă "corn pe nas". Acesta este și monoceron, adică unicornul (unicornus), deoarece are un singur corn, lung

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
de-l prind, că aimentrea nu se poate prinde de n-ară avea nescotință. Ce ș-atunce piare păntru nesocotința și piare păntru nemintea lui"38. În mod semnificativ, deși fabula este preluată cu fidelitate, sensul ei este net deformat: inorogul nu mai este un simbol hristic, ci un exemplu de nesocotință. Atracția sa față de fecioară nu mai e una de ordin spiritual, echivalând cu o epifanie, ci o pornire erotică. De ce nu a "prins" legenda unicornului ispitit cu ajutorul fecioarei și

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
decât de o fecioară, are un caracter erotic dificil, de nu chiar imposibil de ignorat sau măcar de temperat. "Întreaga poveste a capturării unicornului poate fi citită prin intermediul dialecticii senzualității și a purității", scrie cu îndreptățire Bruno Faidutti 40. Cornul inorogului trimite automat la un simbol falic ipostază în care l-a reținut, conform lui Gustave René Hocke 41, arta manieristă. Există o lascivitate inerentă gestului fecioarei, așa cum este ea înfățișată în foarte multe reprezentări începând cu Renașterea, care cuprinde cu

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
fecioarei, așa cum este ea înfățișată în foarte multe reprezentări începând cu Renașterea, care cuprinde cu mâna sa gingașă cornul animalului. Una dintre celebrele tapiserii de la Cluny, cea care ar înfățișa, conform unor interpretări, simțul tactil, nu face excepție. Frescele cu inorogi cuprinși tandru de tinere în ispititoare ipostază nudă, care decorează dormitoarele Papei Paul al III-lea din Castelul Sant'Angello din Roma, pictate între 1543 și 1548, atrag atenția mai curând prin lascivitatea lor ostentativă decât prin forța alegorică. O

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
altele, care demonstrează că, odată cu Renașterea, imaginea animalului mândru, feroce, îmblânzit de o fecioară, începe să-și piardă din puritatea pe care i-o asigura alegoria creștină, mutându-se într-o altă rețea de simboluri. Pentru medievali, totul era limpede, inorogul alături de fecioară fiind asociat fie Buneivestiri, fie Întrupării Mântuitorului în trupul Fecioarei Maria. Jean-Pierre Jossua, analizând prezența în artă și în iconografie a acestui cuplu, delimitează cinci categorii principale de reprezentări: "1. Simbolism religios posibil sau sigur prin context (Întruparea

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
posibile), cu sau fără vânătoare și câteva cazuri de asocieri cu purificarea apei, de la 1450 la 1900"42. Dacă am reprodus această taxonomie, în pofida rigidității ei, este pentru că din ea se observă că, odată cu încheierea Evului Mediu, cuplul alcătuit din inorog și fecioară își pierde puterea de concretizare imagistică a unei taine a Bisericii, iese din sfera simbolică și pătrunde în cea decorativă, cu implicații adesea mundane. Sau, mai pe șleau spus, lascive. De aceea, probabil, Conciliul de la Trente, din 1545-1563

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
imagistică a unei taine a Bisericii, iese din sfera simbolică și pătrunde în cea decorativă, cu implicații adesea mundane. Sau, mai pe șleau spus, lascive. De aceea, probabil, Conciliul de la Trente, din 1545-1563, interzice reprezentarea lui Iisus sub formă de inorog. Ca să conchid, Evul Mediu preferă interpretarea în cheie spirituală a imaginii, asociind inorogul cu ideea de castitate, de puritate și transformând totul într-o tălmăcire plastică a nașterii Mântuitorului și a sacrificiului Său pentru oameni. Renașterea păstrează această cheie alegorică

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
cea decorativă, cu implicații adesea mundane. Sau, mai pe șleau spus, lascive. De aceea, probabil, Conciliul de la Trente, din 1545-1563, interzice reprezentarea lui Iisus sub formă de inorog. Ca să conchid, Evul Mediu preferă interpretarea în cheie spirituală a imaginii, asociind inorogul cu ideea de castitate, de puritate și transformând totul într-o tălmăcire plastică a nașterii Mântuitorului și a sacrificiului Său pentru oameni. Renașterea păstrează această cheie alegorică doar la nivel convențional, dar îi asociază și alte sensuri care, treptat, o

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
într-o tălmăcire plastică a nașterii Mântuitorului și a sacrificiului Său pentru oameni. Renașterea păstrează această cheie alegorică doar la nivel convențional, dar îi asociază și alte sensuri care, treptat, o sufocă. Chiar dacă, de pildă, în Iconologia lui Cesare Ripa, inorogul este un ingredient esențial al emblemei Virginității 43, chiar dacă el apare trăgând la carul Castității într-un tablou al Piero della Francesca, înfățișând Triumful ducesei d'Urbino, chiar dacă este înfățișat, cu aceeași funcție, într-un tablou din 1530-1534, aflat la

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
doamnei cu licorn este una dintre cele mai întâlnite în texte, iconografie, emblematică sau reprezentări artistice. Un loc comun al artelor, care a cunoscut, de-a lungul timpului, un inevitabil proces de laicizare. De la figură a lui Hristos (spiritalis unicornis), inorogul a devenit un simbol falic. Este și el, ca atâtea altele, un simptom al desacralizării lumii, al îndepărtării raționaliste de epistema cunoașterii religioase. Dar un lucru rămâne constant în ambele paradigme, cea medievală și cea renascentistă și modernă: atracția unicornului

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
este reflectată, în Istoria ieroglifică, această ipostază, hristică sau, după caz, erotică, a unicornului prins cu ajutorul unei fecioare? Există în carte un episod esențial din acest punct de vedere. În partea a opta, încrâncenarea Hameleonului de a-l prinde la Inorog stârnește până și nedumerirea Crocodilului, prototip, în toate bestiarele, de monstru absolut, lipsit de sentimente. Justificarea ticălosului trădător aduce în discuție un aspect esențial al Inorogului, simbol al perfecțiunii, mască auctorială nedisimulată. Autorul are însă grijă să își avertizeze, din

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
punct de vedere. În partea a opta, încrâncenarea Hameleonului de a-l prinde la Inorog stârnește până și nedumerirea Crocodilului, prototip, în toate bestiarele, de monstru absolut, lipsit de sentimente. Justificarea ticălosului trădător aduce în discuție un aspect esențial al Inorogului, simbol al perfecțiunii, mască auctorială nedisimulată. Autorul are însă grijă să își avertizeze, din start, cititorul: "îndată minciuna zămisli și spurcata basnă născu".44 Ceea ce urmează nu reprezintă, prin urmare, decât o scorneală de-a Hameleonului, menită să arunce asupra

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
existat contextul potrivit. Totul este, deși mistificat cu intenții malefice, în logica personajului principal. Despre ce este vorba? Rezum sec, cum altfel? povestea, răpindu-i întreaga poezie (căci ticălosul Hameleon este capabil de o intensitate lirică inaccesibilă celorlalte personaje, cu excepția Inorogului). Ajuns în pragul maturității, Hameleonul începe să-și însoțească tatăl, Apariul, mare vrăjitor, în drumurile acestuia către munții care înconjoară, ca un zid, lumea, pentru a extrage din adâncurile lor sânge. Aruncând căldarea într-o fântână extrem de adâncă, ce pare

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
în contrast magnetismul lasciv irezistibil al Helgei cu hidoșenia Strutocamilei, o foarte bună știință a gradării efectelor, o tensiune crescândă dată de erotismul care se manifestă din ce în ce mai fățiș. Când totul pare a atinge, scuzată fie-mi ambiguitatea premeditată, climax-ul, Inorogul este pus în situația de a profita din plin de grațiile amețitoare ale tinerei. Dar să nu ne grăbim, ar fi păcat... Biruința are, în pofida perfecțiunii sale fizice, un neajuns: este sterilă. Hameleonul, ființă lipsită de sânge, care se hrănește

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
ca în Tristan și Isolda, de grotescul târâtor: În scurt, pe Biruință dragostele o biruiră, și Diana Afroditis a să face priimi"48. Doar că, știe bine versatul vrăjitor, există un singur leac împotriva infertilității fetei puterea curativă a cornului Inorogului: Între a lumii jigănii Inorogul să află carile în vârvul cornului mare vârtute poartă și împotriva a toată pătimirea putere are. Deci, vreodânăoară cu dânsul a te împreuna de ți să va tâmpla, pre cât vii putea în prieteșugul lui

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]