719 matches
-
de familia de origine și inițierea unei intimități pe care În general o vede desăvârșită În cadrul și numai În cadrul familiei conform tradiției și modelului cultural În care a fost crescut. Este o tendință naturală, imperativă, bazată pe resorturi biologice profunde, instinctuale, pe care Paulescu, ilustrul nostru fiziolog, le ierarhiza În trei etape: 1. selecția nerațională, etapă În care, instinctual, individul se orientează către exemplarul de sex opus cel mai reprezentativ, care din punct de vedere biologic Îi corespunde; 2. selecția sexuală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În cadrul familiei conform tradiției și modelului cultural În care a fost crescut. Este o tendință naturală, imperativă, bazată pe resorturi biologice profunde, instinctuale, pe care Paulescu, ilustrul nostru fiziolog, le ierarhiza În trei etape: 1. selecția nerațională, etapă În care, instinctual, individul se orientează către exemplarul de sex opus cel mai reprezentativ, care din punct de vedere biologic Îi corespunde; 2. selecția sexuală În care apropierea, gestica și comunicarea sunt acompaniate de afecțiune și iubire; 3. dragostea sexuală, care desăvârșește chemarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fără casă și invers. Univers de bucurii dar și tristeți, de satisfacții dar și insatisfacții, de Împliniri dar și neîmpliniri, casa rămâne locul cel mai apropiat sufletului omenesc cel puțin din trei motive a căror necesitate este percepută mai mult instinctual decât rațional. În primul rând, pentru că este locul unde omul vede lumina zilei și se dezvoltă În atmosfera mirifică a copilăriei, aspect ce-l va face ca de-a lungul existenței sale să caute și să retrăiască cu nostalgie această
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În sens mai general este locul În care fiecare ființă viețuitoare inclusiv omul Își Împlinește În primul rând destinul biologic. Este locul unde instinctiv omul Își caută Împlinirea. Este impresionant exemplul pe care Paulescu Îl folosește atunci când demonstrează extraordinara putere instinctuală a ființei viețuitoare când este vorba de adăpost citez: “dar priviți cu câtă precizie și Îndemânare pasărea scăpată din captivitate care nu a văzut niciodată cum se construiește un cuib, Își construiește propriul cuib În care se va adăposti și-
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și va depune ouăle În vederea procreerii și aceasta În virtutea unui instinct de care nu este conștientă, către o finalitate pe care nu o cunoaște, dar care operează cu o exactitate inimaginabilă”. Iată cum biologic vorbind casa apare ca o necesitate instinctuală Întâlnită În lumea viețuitoarelor, iar omul nu face excepție. Casa din perspectiva familiei În societatea umană, dincolo de semnificația pur materială de construcție-adăpost al casei, mai importantă este semnificația sociodemografică, prin care Înțelegem totalitatea persoanelor care trăiesc Într-o casă formând
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un plan pentru independența sa economică, separarea de familia de origine și inițierea unei intimități pe care o vede desăvârșită prin Întemeierea unei familii. Acest ultim aspect este În fapt o tendință naturală, imperativă, bazată pe puternice resorturi biologice, Îndeosebi instinctuale. Iată cum În adolescența târzie tendința de a forma o familie devine o dominantă. 2. Producerea și acumularea mijloacelor de existență necesare familiei pentru subzistență și dezvoltare, ceea ce face ca familia să aibă un grad de independență și perspectivă de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vine. În acest sens, difer] de prietenie, care se caracterizeaz] print-un nivel mai mare de reciprocitate și poate suferi schimb]ri, având nevoie de agape pentru a se salva de la egocentrism. De asemenea, erosul, care poate trece de la nivelul instinctual al libidoului sexual la cele mai înalte nivele de aspirație, trebuie s] fie poziționat în contextul iubirii de tip agape pentru a se salva de la egocentrism. Biserică a întâmpinat greut]ți în menținerea acestui mod radical de a percepe iubirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acolo unde nimeni nu se hazardează dus pe targă aripilor uitării / [...] rătăcit înăuntrul sinelui acolo unde nimeni nu se hazardează nimeni decât uitarea”. Deși s-a putut crede că mișcarea inițiată de Ț. și propria lirica sunt manifestări de nonconformism instinctual și dezorganizat, nu e de ignorat că poetul este dublat în permanență de teoretician. Și aici trebuie despărțita fază nihilismului dadaist de aceea a „normalizării” actului creator. În Manifestul despre amorul slab și amorul amar (1920) era teoretizata o poetica
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
o anumită vârstă și alte asemenea considerente explică în bună măsură acea atitudine. Dar nu în totalitate. Au existat suficiente cazuri în care, deși existau oferte de muncă în mediul privat mai bine plătite, ele erau ignorate. Motivul este acțiunea instinctuală. Fără să facă un calcul de genul celui pe care îl vom face noi aici, acționau ca și cum l-ar fi făcut. Să spunem că un muncitor la stat primea salariul X, pentru care trebuia să fie pontat în întreprindere 8
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
care să fie miza esențială a acestei înfruntări care capătă proporții epice? Interese economico-financiare? Acestea au existat întotdeauna, cel puțin la aceeași intensitate. Încrâncenări viscerale? Nici acestea nu au lipsit în timp, iar faptul că își au rădăcinile în zona instinctuală le face să nu diminueze în timp. Dorința de a lega fire translucide de membrele politicienilor astfel încât actul politic să fie foarte prietenos? Nimic nou, iarăși. Anul 2012, de altfel, a fost nu mai puțin agitat și bogat în evenimente
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
influențează remarcabil comportamentul parental și determină calitatea și durata interacțiunilor precoce. Deosebit temperament între părinți și copii sunt frecvente și cel mai entuziast are nevoie de timp ca să se adapteze copilului propriu, relația părinti-copii nefiind nici automată și foarte puțin instinctuală, instinctul intră oricum în discuție doar pentru mamă. Încrederea (optimismul părinților) auto-stima și relația bună a părinților cu proprii lor părinți au un rol pozitiv în dezvoltarea unui atașament adecvat. Experiențele personale dezastruase își pun amprenta asupra dezvoltării personalității mamei
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
care este organizată în jurul a doi centri principali, unul dintre ei în zona ombilicului sau vintrelor, celălalt în zona capului. Raportul greutății cu care sunt învestiți cei doi centri variază foarte mult, coincizând simbolic cu relația dintre natura materială sau instinctuală a omului, asociată cu regiunile intestinală și genitală ale corpului, pe de o parte, și cu natura sa intelectuală și spirituală, asociată cu capul care conține creierul și principalele organe senzoriale. Atât din punct de vedere vizual, cât și fizic
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
răufăcător, de spectrele în care nu cred, dar care ies din adâncul meu fără voia mea. Nu le pot stăpâni. Și nu-mi pot stăpâni frica aceasta care se ridică în mine orice aș face și orice aș gândi. Fiind instinctuală, ea mă domină de dinaintea mea și din adâncul meu. În noapte e posibilul primejdiei, răul diversificat, neștiut ca atare, răul care poate lua o întruchipare sau alta din multele întruchipări pe care le poate lua răul. Însăși noaptea, cu necunoscutul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
acești copii se observă un criticism redus al gândirii. Ei dovedesc elan redus față de muncă și pentru activitate susținută. În schimb, manifestă dorința arzătoare față de noutate și permanentă varietate. Interesele lor sunt instabile și legate îndeosebi de nevoile biologice sau instinctuale primare. În planul afectivității, la acești copii se remarcă imaturitatea. Sunt egocentrici, nuși pot subordona interesele personale celor ale colectivului din care fac parte. Emoțiile de frică și rușine, fiind slab exprimate la acești copii, îi privează de posibilitatea de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
proteja de intemperiile aspre din zonele și În anotimpurile reci, oamenii de mai târziu, din lumea civilizată, Îi vânau și continuă să-i vâneze din cu totul alte motive; pe lângă interesul de a i captura pentru blană, există un motiv instinctual, izvorât dintr-un sentiment de ură nejustificată, dintr-o convingere neștearsă Încă din epoca primitivă că lupul este Duhul rău, din fabulele și poveștile vânătorilor, cât și a celor ce se desprind din o serie de povești, precum că lupii
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
După cum rezultă din comentariile de la Începutul acestui capitol, comportamentul câinelui-lup are ca suport principal pornirile lăuntrice rezultate din trăirile și procesele psihice, care, În fapt, se consideră a fi simple instincte animalice, imbolduri sau factori motivaționali, fapt pentru care comportamentul instinctual, despre care vom comenta În cele ce urmează, este cunoscut și sub denumirea de comportament motivațional. Acest comportament instinctual este controlat de mecanisme centrale nemotorii care produc o stare de tensiune și energie ce se descarcă În mod automat sau
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și procesele psihice, care, În fapt, se consideră a fi simple instincte animalice, imbolduri sau factori motivaționali, fapt pentru care comportamentul instinctual, despre care vom comenta În cele ce urmează, este cunoscut și sub denumirea de comportament motivațional. Acest comportament instinctual este controlat de mecanisme centrale nemotorii care produc o stare de tensiune și energie ce se descarcă În mod automat sau dirijat. Comportamentul instinctual al câinelui-lup nu poate fi studiat și cunoscut fragmentat, doar pe anumite faze sau etape ale
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vom comenta În cele ce urmează, este cunoscut și sub denumirea de comportament motivațional. Acest comportament instinctual este controlat de mecanisme centrale nemotorii care produc o stare de tensiune și energie ce se descarcă În mod automat sau dirijat. Comportamentul instinctual al câinelui-lup nu poate fi studiat și cunoscut fragmentat, doar pe anumite faze sau etape ale vieții sale, ci el trebuie urmărit de la primele simptome ale vieții extrauterine până la sfârșitul vieții biologice. Explicațiile celor arătate sunt date de faptul că
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câinelui nu apar decât parțial după naștere, ele se amplifică pe măsura maturizării anatomice și fiziologice a organismului și a celulelor somatice care ajung la maturitate cu mult mai târziu, așa cum sunt cele care privesc reproducerea rasei. Pe lângă anumite comportamente instinctuale cu care câinelelup se naște, incluse În zestrea lui genetică și transmise pe cale ereditară, mai poate dobândi și unele comportamente ce derivă din procesul cunoașterii și dresajului care, ulterior, le pot modifica pe 161 cele Înnăscute, cum ar fi situațiile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fiind supus de mic unei educații de către stăpân și ca urmare a unui dresaj de specialitate, la o vârstă potrivită, dobândește cunoștințe noi, care constituie baza unor noi comportamente ce se instalează pe parcursul vieții. Mai trebuie subliniat aici că, comportamentul instinctual, ca acela de a se hrăni, imediat ce a fost expulzat din viața intrauterină, este incomplet dezvoltat, ceea ce necesită dezvoltarea și perfecționarea continuă a mecanismelor nervoase, neuronale, care coordonează acest comportament, În vederea satisfacerii depline a nevoilor de hrană În diferite etape
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
comportament apare la femelă după naștere, când din instinct se luptă pentru apărarea puilor. Reactivitatea afectivă a femelei față de pui, cât și cea agresivă față de persoanele care Încearcă s-o deposedeze de căței până la Înțărcare, de pildă, este un mecanism instinctual Înnăscut, specific oricărei rase de câini, inclusiv al corciturilor maidaneze. Reacțiile arătate, cât și hrănirea cățeilor, presupun un anumit comportament din partea cățelei, anti sau post partum, care se manifestă, de regulă, stereotipic și la anumite intervale de timp. Considerăm că
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
nivel elementar, are în mod evident un caracter și o condiționare strict personală, individualistă, chiar egoistă, de altfel foarte românească. Ce-mi pasă mie de Europa dumitale !, se gândește încă în mod curent la noi. preocuparea esențială este și rămâne, instinctual și afectiv, doar pentru țărișoara mea. Răspunsul tradițional caragialesc sau nu se aude însă mereu ori de câte ori se invocă și o altă Europă: multisau supranațională, federalizată, politică, instituțională, ideologică. În această privință, asimilarea ideii în profunzime este încă slabă, incertă. Mult
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu cel uman. Datele obtinuțe pe baza acestui model nu pot fi transferate comportamentului uman decât sub rezerva unor corespondente genetice. K.Lorenz- câștigătorul premiului Nobel În 1968 - accentuiază asupra naturii biologic-instinctuale a comportamentului agresiv. Este vorba de o energie instinctuală, acumulată pe perioade mari de timp ca și de o descărcare a acestei energii, remodelată În bună măsură de factorii de relație și conjuncturali, care fac posibil, Într-un anumit grad, controlul asupra acesteia In timp ce la Freud agresivitatea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
fost crescuți Împreună cu mama mâncătoare de șoareci au omorat șoarecii În proporție de 85%, iar cei care au crescut Împreună cu șoarecii au manifestat agresivitate numai În propoprție de 17%. Privitor la agresivitatea umană daca ea ar fi de natură instinctuală, ar fi de asteptat să Întâlnim foarte multe asemănări Între oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Dar, realitatea a demonstrat și demonstrează continuu că există mari diferențe interindividuale În manifestarea agresivității. Sunt populații, comunități care aproape că
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de furie. A treia componentă a modelului neurobiologic este dată de implicarea glandelor endocrine În agresivitate. J.G.Vandenberg a demonstrat rolul hormonului masculin În declanșarea agresivității la vertebrate, indicând rolul testosteronului În manifestarea combatitivității la om. Respingerea cvazi-generală a naturii instinctuale a agresiviatății nu Înseamnă, Însă, și ignorararea unor influențe biologice asupra ei. S-a vorbit multa vreme În anii ’60 despre un cromozom Y suplimentar, numit “cromnozom al crimei”, ce ar fi responsabil de actele agresive. Studiile au arătat Însă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]