31,773 matches
-
Sumar: În acest capitol voi analiza guvernarea în comun a bunurilor comune cu ajutorul grilei de analiză specifică analizei instituționale. După o introducere în problematica lucrării și a analizei instituționale, prezint succint cadrul teoretic care va fi folosit pentru a interpreta datele empirice furnizate de studiul lui Henri Stahl. Următorul subcapitol este alocat analizei propriu-zise a devălmășiei. În cadrul său se
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Sumar: În acest capitol voi analiza guvernarea în comun a bunurilor comune cu ajutorul grilei de analiză specifică analizei instituționale. După o introducere în problematica lucrării și a analizei instituționale, prezint succint cadrul teoretic care va fi folosit pentru a interpreta datele empirice furnizate de studiul lui Henri Stahl. Următorul subcapitol este alocat analizei propriu-zise a devălmășiei. În cadrul său se regăsesc o prezentare generală a satului devălmaș, cel de al
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca sistemele respective de resurse să fie sustenabile până la pătrunderea capitalismului? Cadrul de analiză pe care îl voi folosi pentru a identifica modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este de dată recentă. Este vorba despre „analiza instituțională și dezvoltare” , care a evoluat din workshopul de Teorie Politică și Analiza Politicilor de la Universitatea Indiana. Acest cadru de analiză a luat naștere în anii ’70 și a început să fie folosit pentru studiul bunurilor comune în anii ’80. El
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o abordare multidisciplinară care îmbină teorii, modele, noțiuni și concepte de economie, psihologie și sociologie cu științele politice. Interesul principal al comunității academice care s-a format în jurul acestui subiect constă în înțelegerea setului complex de transformări care leagă aranjamentele instituționale de comportamentul individual (Ostrom, 1996, pp. 36, 41; Kiser și Ostrom, 2003, p. 57) . Pentru a putea identifica modul în care instituțiile ajung să influențeze comportamentul indivizilor, trebuie determinat care dintre variabilele structurale ale unei instituții sunt relevante în acest
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
păstrau în memoria colectivă și se răspândeau spre cunoașterea tuturor diverse fapte pe care obștea le dezaproba. Pe lângă respectivele cântece, sunt menționate și sărbători în care cei care avuseseră un comportament neacceptat de obște erau expuși dezaprobării publice. n) Robustețe instituțională - regulile au fost modificate în timp în conformitate cu un set de reguli colective și constituționale. Având în vedere că datele empirice pe care le folosesc în această analiză sunt culese în cu totul alt scop, o încercare de evaluare a gradului
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fost modificate în timp în conformitate cu un set de reguli colective și constituționale. Având în vedere că datele empirice pe care le folosesc în această analiză sunt culese în cu totul alt scop, o încercare de evaluare a gradului de robustețe instituțională este riscantă. La o primă vedere, s-ar putea afirma că gradul de robustețe instituțională este mai mare la nivelul alegerii colective decât la nivel constituțional. 2.2. Cadrul teoretic Principalele concepte cu care lucrăm într-o analiză de acest
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
că datele empirice pe care le folosesc în această analiză sunt culese în cu totul alt scop, o încercare de evaluare a gradului de robustețe instituțională este riscantă. La o primă vedere, s-ar putea afirma că gradul de robustețe instituțională este mai mare la nivelul alegerii colective decât la nivel constituțional. 2.2. Cadrul teoretic Principalele concepte cu care lucrăm într-o analiză de acest tip sunt: instituțiile, regulile, normele, strategiile și tipurile de bunuri, guvernarea în comun. Nu voi
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
2. Cadrul teoretic Principalele concepte cu care lucrăm într-o analiză de acest tip sunt: instituțiile, regulile, normele, strategiile și tipurile de bunuri, guvernarea în comun. Nu voi insista în acest paragraf asupra prezentării cadrului de analiză și a dezvoltării instituționale, întrucât au fost expuse pe larg în capitolul 1, dar voi puncta acele elemente teoretice la care voi face referire cu precădere pe parcursul analizei ce urmează. Există mai multe definiții ale instituțiilor, dar, pentru scopurile analizei de față, voi folosi
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Acțiunile și strategiile. Autorii deosebesc acțiunile de strategii, acțiunea fiind o mișcare, iar strategia o secvență de mișcări (Kiser și Ostrom, 2003, p. 63). d) Rezultatele agregate. Pot fi total diferite de ceea ce intenționează fiecare participant în parte. e) Aranjamentele instituționale. Regulile nu sunt același lucru cu legile formale. Din punctul de vedere al analizei noastre, al comportamentului indivizilor, ele sunt chiar mai puternice decât legile formale. Pentru ca o lege formală să devină regulă, ea trebuie să fie întărită (Ostrom, 2003
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
structurile de organizare s-au format diferit de celelalte zone, având drept caracteristici specializarea decizională și ierarhizarea autorității. Dată fiind asemănarea acestor structuri cu formele incipiente ale unui stat și având în vedere asemănarea cu condițiile teoretice identificate de analiza instituțională, putem afirma, cel puțin în acest punct al analizei, că Vrancea avea toate condițiile pentru a dezvolta un sistem eficient de guvernare în comun a bunurilor comune. Eficiența ar fi fost cu atât mai mare cu cât acest mod de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se constată lipsa unor reguli de procedură, lipsă care a avut ca efect producerea unei confuzii în privința regulilor de acces și, în final, contestarea regulilor de către cei implicați. Avem în acest caz o confirmare clară a necesității identificate de analiza instituțională, conform căreia diferitele tipuri de reguli trebuie să vină unul în completarea celuilalt pentru că, în practică, se întrepătrund și prăbușirea unuia înseamnă prăbușirea tuturor. Ca atare, se constată dezvoltarea unor strategii contingente în care satele refuză să mai plătească bir
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fost eficientă sau nu, ar fi trebuit ca ea să ajungă la condiții tehnice și demografice care să fi permis epuizarea resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică a analizei instituționale, așa cum am făcut în paragrafele anterioare. Prin urmare, devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică a analizei instituționale, așa cum am făcut în paragrafele anterioare. Prin urmare, devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți agenți acaparatori au profitat atât de legile formale, cât și de cele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretată ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută. Revenind la suprapunerea defectuoasă între nivelul constituțional și „obiceiul pământului”, agenții economici cu profil forestier cumpărau dreptul țăranului de a exploata pădurea conform Codului civil și exploatau „după puteri”, conform „obiceiului pământului”. Aici intervine însă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și izlazul (Stahl, 1998, vol. II, pp. 270-290). 2.4. Concluzii Date fiind condițiile din satele devălmașe românești, cumulate cu nivelul de dezvoltare al aparatului administrativ de stat din acea perioadă, putem afirma, din perspectiva Cadrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională, că forma de proprietate în comun era cea mai potrivită la acea vreme. Astfel, costurile creării și întăririi drepturilor de proprietate privată sunt mari. Dacă în cazurile studiate de Ostrom costurile mari proveneau din dificultatea tehnică de a împărți resursele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pentru care zonele de accesare a resurselor exploatate se modificau regulat. După ce am stabilit, conform grilei teoretice, că devălmășia absolută era cea mai bună formă de organizare la acea vreme, voi încerca să formulez o concluzie și în privința eficienței aranjamentelor instituționale particulare identificate în satele devălmașe. Pe parcursul capitolului am punctat diversele elemente care ne determină să afirmăm dacă acele aranjamente instituționale au fost eficiente sau nu, motiv pentru care nu voi mai reveni asupra lor. Însă, în loc să sumarizez toate observațiile într-
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
era cea mai bună formă de organizare la acea vreme, voi încerca să formulez o concluzie și în privința eficienței aranjamentelor instituționale particulare identificate în satele devălmașe. Pe parcursul capitolului am punctat diversele elemente care ne determină să afirmăm dacă acele aranjamente instituționale au fost eficiente sau nu, motiv pentru care nu voi mai reveni asupra lor. Însă, în loc să sumarizez toate observațiile într-o concluzie finală, voi face un test ale cărui răspunsuri le voi formula pe baza observațiilor menționate anterior. Testul pleacă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se destramă dacă nu sunt însoțite de reguli la toate nivelurile. Dată fiind absența regulilor de procedură, semnalată de mai multe ori, putem afirma că acest principiu, chiar dacă era respectat, era respectat întâmplător. În concluzie, având în vedere că aranjamentele instituționale din satele devălmașe, dintr-un număr de opt principii, respectau pe deplin doar trei, putem afirma că guvernarea în comun, sub forma cunoscută în satele românești, nu reprezenta un sistem eficient în sensul sustenabilității în exploatare a sistemelor de resurse
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
constituie doar un început care, dacă ar continua cu o analiză a perioadei capitaliste și apoi a celei comuniste, ar oferi un tablou complet al patternurilor specifice României în ceea ce privește managerierea resurselor. Acest tablou ar contribui esențial la identificarea unor aranjamente instituționale de guver nare a sistemelor de resurse care să se plieze pe condițiile specifice țării noastre, astfel încât rezistența la implementarea măsurilor identificate să fie minimă, iar perpetuarea respectivului aranjament instituțional să se facă de la sine, prin internalizarea lui de către cei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
resurselor. Acest tablou ar contribui esențial la identificarea unor aranjamente instituționale de guver nare a sistemelor de resurse care să se plieze pe condițiile specifice țării noastre, astfel încât rezistența la implementarea măsurilor identificate să fie minimă, iar perpetuarea respectivului aranjament instituțional să se facă de la sine, prin internalizarea lui de către cei implicați. Referințe bibliografice
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de acest regim politic au marcat profund societatea românească. La cinci ani de la alegerile prezidențiale și parlamentare din 1990, Thomas Carothers descria situația politică din România, astfel: „România este o societate care s-a schimbat mult, având numeroase dintre caracteristicile instituționale ale unei democrații, o economie capitalistă în devenire și o cale conturată de integrare treptată în Europa. În același timp însă, se află mult în urma vecinilor săi în ceea ce privește ruptura clară cu trecutul său comunist, trebuie încă se confrunte cu cele
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
o nișă clară, altele folosesc nișe multiple și au totuși succes. Procesul de selecție naturală a organizațiilor presupune deci strategii diferite, adaptate la context. Din perspectiva teoriilor instituționaliste privind organizațiile, schimbarea organizațională este funcție de valorile și normele care caracterizează mediul instituțional în care organizația funcționează. Creșterea capacității de supraviețuire și de dezvoltare a organizațiilor depinde de satisfacerea grupurilor de interese (stakeholders), actorilor care influențează mediul exterior. Precum indivizii, organizațiile se „socializează” în cadrul populației de organizații similare, ajungând să se copieze, să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Miruna (1994), „Neoinstituționalismul: o schimbare de paradigmă în analiza organizațională”, Revista de Cercetări Sociale, 3/1994. Morgan, G. (1986), Images of Organizations, Sage, Londra. Mullins J.L. (2002), Management and Organizational Behavior, 6th edition, Pearson Education, New-Jersey. Pop, L.M. (2003), Imagini Instituționale ale Tranziției, Editura Polirom, Iași. Proctor, T. (1996), Marketing Management, International Thomson Business Press, Londra. Thompson Jr, A.; Strickland III, A.J.; Gamble, J. (2005), Crafting and Executing Strategy, Mc grow-Hill International Edition/Irwin, New York. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia Organizațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
50 ani), lipsa competenței manageriale la nivelul multor facultăți și departamente și lipsa de susținere din partea majorității personalului academic fac astfel ca cei care iau decizii să fie conservatori, rezistenți la schimbare și să aibă un interes scăzut în dezvoltarea instituțională și planificarea strategică. Drept urmare, există o rezistență semnificativă la schimbare și un interes clar în menținerea status-quo-ului. Iată cum aș descrie eu strategia și viziunea actuale pentru Universitatea din București: Situația prezentă a operaționalizării obiectivelor strategice ale Universității din București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ale conflictului, vezi sucapitolul 6.2 în M. Vlăsceanu, Psihosociologia Organizațiilor și Conducerii, Editura Paideia, București, 1993. Pentru o analiză detaliată a teoriilor instituționaliste/neoinstituționaliste, vezi Scott, W.R., 2004, Instituții și Organizații, Editura Polirom, Iași; Pop, L.M., 2003, Imagini Instituționale ale Tranziției, Editura Polirom, Iași. Acest capitol include referiri la elemente generale din lucrările: Bryson, 2002; Heiyer și Renden, 2004; DFID, 2002; Baum, 1994. Pentru detalii, vezi studiul de caz Wal-Mart. Datele pentru acest studiu de caz au fost oferite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]