1,093 matches
-
posibilitatea ce rezultă din teza sceptică potrivit căreia "sistemele de credințe nu pot fi concepute obiectiv, în termenii apropierii lor de realitatea sau ai raționalității lor"161. Corolarul radical al acestei perspective relativiste din teoria socială este că toate sistemele instituționalizate de cunoaștere despre natură trebuie tratate în mod echivalent, așa încât "științele naturii să nu posede niciun statut special în cadrul teoriei sociologice"162. Chiar dacă, în acest fel, subliniază ideea că și cunoașterea științifică este afectată de ideologie, "radicalizarea" discursului relativist kuhnian
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
individuale, a drepturilor, democrației și mobilității de clasă. Critica feudalismului de către burghezie a proliferat, ca și propunerile revoluționare pentru o nouă societate. Unele dintre aceste idei au fost încorporate în constituțiile și declarațiile referitoare la drepturi, iar altele au fost instituționalizate în ordinea socială burgheză"256. Într-o astfel de înțelegere, concepția negativă a lui Marx cu privire la ideologie și încercarea lui Mannheim de a conferi utopiei o semnificație pozitivă sunt reunite într-o sinteză care vizează critica societății contemporane din punct
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
obiect al unei științe unice: știința română. Tragedia a constat în faptul că unitatea spirituală a românismului, peste care Eminescu era suveran, căzuse deja în mâna specialiștilor unși responsabili pe sectoare: Hasdeu, Xenopol, Maiorescu și atâția alții prin care se instituționalizaseră, devenind științe independente, fațetele fenomenului etnolingvistic românesc. Astfel Eminescu a rămas izolat pe o poziție dominantă, dar neoficială, fapt pentru care el nu putea și nu poate fi înțeles. Consecința a fost că nimeni nu mai poate vedea pe E.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Ierusalim se va înființa încă un spital în anul 603 la inițiativa lui Grigore cel Mare, și tot în anul 603 se edifică un altul la Roma. Împăratul Constantin cel Mare, cu ocazia Sinodului de la Niceea, din anul 325 a instituționalizat acțiunile de caritate în așa numitele VASILIADE așezate sub patronajul episcopilor. în sensul lor sunt înscrise multe fapte în Viețile Sfinților. Sf. Theodosie a ridicat o casă de sănătate pentru călugări și alta pentru mireni. în secolul al V-lea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
V-lea Sf. Ioan Hrisostovu ridică mânăstiri, biserici, și pe lângă ele, spitale, farmacii, infirmerii, depozite de alimente și îmbrăcăminte, orfelinate, bucătării, ospătării și cantine. Unele din aceste complexe, ocupau împreună cu mânăstirea, aproape câte un cartier. Tot în acest secol, se instituționalizează și profesia de infirmier (parabolani) al căror număr a crescut mereu sub ocrotirea episcopatelor. În timp, dezvoltarea spitalelor luând amploare, s-au organizat clinici cu medici specializați și cadre sanitare auxiliare numeroase, farmacii, biblioteci, cabinete pentru medici. Spitalul Mânăstirii Pantocrator
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de la sexualité (1905); Totem et tabou (1912). Cu Au-delà du principe de plaisir (1920), Freud opune viața și pulsiunea ei celei a morții și înlocuiește schema inconștient-preconștient-conștient prin libidum și eu-suprem. în 1910 fondează International Psihoanalitical Association (IPA) prin care instituționalizează psihanaliza. Nu e cazul să analizăm aici asimilarea subconștientului la inconștient, pe care spiritul nostru o consideră forțată, cele două concepte desemnând realități distincte. Interesante la lectură sunt și L’Avenir d’une illusion (1927); Malaise dans la civilisation (1930
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și cercetări de endocrino- psihiatrie, fiind un remarcabil organizator al asistenței psihiatrice în întreaga Moldovă. În secolul XX se pun și bazele pediatriei științifice în România. Iată câteva premise: în a doua jumătate a sec. XVIII apare la noi începutul instituționalizat privind ocrotirea sanitară a copilului. Primul medic școlar e numit la școala Sf. Sava din București și numele său este Ion Manicat. Până la construirea unui spital pentru copii, în 1858 au fost doar proiecte, intenții. Iuliu Barasch a luptat pentru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
să lucreze cu linii bugetare explicite. Bineînțeles, intenția nu e de a crea o structură integrată. O astfel de schemă structurală urmărește să accentueze cooperarea în cadrul UPSCE (a) creînd legături între miniștri, personalități responsabile de un domeniu politic determinat, (b) instituționalizînd grupurile de lucru, (c) întărind legăturile cu grupurile politice. Această subită rîvnă pentru consolidarea Uniunii ridică unele îndoieli. Mai întîi, ne putem întreba în ce măsură aceste consolidări interne sînt de conceput atîta timp cît problemele financiare sînt endemice. Apoi și mai
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
evoluții dificile. Cum am mai arătat, trebuie să luăm în considerare că instituțiile europene nu sînt decise să transpună acest model. Desigur, au îngăduit europartidelor un statut și o finanțare, dar, în cea mai mare parte, nu par dispuse să instituționalizeze rolul partidelor europene în viața politică europeană. Asta nu înseamnă că influența PSE n-ar depinde de trei factori, așa cum au fost prezentați de Hix și Lord. Mai întîi, ar fi vorba de gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
secundară pentru partidele naționale 723. Aceste două analize sînt confirmate de studiul nostru. În plus, democratizarea trebuie, potrivit lui Lord, să treacă prin prezentarea candidaților de către partidele europene cu ocazia alegerilor europene. De asemenea, dezbaterea între partidele europene trebuie să fie instituționalizată în cazul referendumurilor sau al chestiunilor de interes public 724. Ca și celelalte federații europene de partide, PSE nu prezintă candidați la alegerile europene și nu a dezbătut cu celelalte partide problema locurilor de muncă. Nu are legături directe cu
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Ungaria, instituționalizându-se Forumul de Consultare al U.E.O. U.E.O. nu a dorit să intre în concurență cu N.A.T.O. sau cu C.S.C.E., de aceea a decis ca în perspectiva Tratatului de la Maastricht să instituționalizeze relații cu țările care ar putea să adere, în perspectivă, la Uniunea Europeană. Prin aceasta, se poate spune că s-a realizat conturarea viitoarei Europe politice, cele nouă țări situându-se în „zona tampon” sau „rețeaua sanitară” a Occidentului față de spațiul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în timp ar putea duce la apărarea comună. 2. Uniunea cere U.E.O., care este parte integrantă a dezvoltării U.E., să elaboreze și să implementeze decizii și acțiuni ale Uniunii care au implicații de apărare.” Nu exista încă nici o legătură instituționalizată între Uniunea Europeană și Uniunea Europei Occidentale, aceasta din urmă fiind definită și în prezent prin „pilonul european al N.A.T.O.” și în același timp, prin „brațul înarmat al Uniunii Europene”. Cât despre Politica Externă și de Securitate Comună (P.E.S.C.) a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în curs de reducere ale guvernelor ce compun U.E. întrebarea este cum să se procedeze mai bine”. Cooperarea europeană în domeniul politicii externe a început în 1970 și a fost formalizată prin Actul Unic European (în 1987) când s-a instituționalizat „Cooperarea Politică Europeană” (C.P.E.). Tratatul de la Maastricht a pus bazele P.E.S.C., adăugând cooperării în cadrul politicii externe de până atunci, un element important: securitatea. Cooperarea în cadrul C.P.E. era axată pe crearea unei politici comune. În cadrul P.E.S.C. noutatea o reprezintă acțiunea comună
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
O.; rămâne, deci, vitală pentru asigurarea securității și a stabilității europene: nu numai că este un forum de discuții, testat și încercat, inclusiv cu aliații non-europeni, asupra problemelor de securitate și apărare, dar, de asemenea, datorită legăturilor militare transatlantice esențiale instituționalizate în structura militară integrată a N.A.T.O. este un partener real. P.E.S.C. nu are limitări geografice. Are limitări politice însă, având în vedere că există unele zone ale politicii externe unde unele state membre ale U.E. au interese speciale sau
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
U.E.O. (pe care Tratatul de la Maastricht o numește „parte integrantă a dezvoltării U.E.”). În concluzie, putem afirma că: - UE încearcă să-și stabilească propria sa politică externă și de securitate comună; - ideea nu este nouă, ea apărând prima dată instituționalizată în 1987, sub forma Cooperării Politice Europene; - P.E.S.C. este o îmbunătățire față de C.P.E., adăugând printre altele și ideea aspectelor legate de securitate ale politicii externe comune; - P.E.S.C.-ul este deja în acțiune; - Conceptul P.E.S.C. este încă nebulos, relația sa cu
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
să vedem ce legătură există între cele 3 organizații mai sus menționate, în special între U.E.O. și U.E. Tratatul de la Maastricht (Art. J.4) cere U.E.O. să implementeze decizii ale U.E. Nu s-a stabilit încă o legătură instituționalizată între cele două organizații. S-au conturat următoarele priorități pentru U.E.O.: - să se întărească colaborarea cu U.E. și N.A.T.O.; - să se întărească colaborarea în cât mai multe domenii cu țările partenere asociate. În cadrul acestei colaborări, s-a hotărât
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
participe cu mijloace naționale sau multinaționale sau cu mijloace puse la dispoziție de N.A.T.O. (s-a încercat să se pună la punct acest transfer); - au avut loc discuții între consiliile permanente ale U.E. și U.E.O.. Nu s-a instituționalizat legătura U.E - U.E.O. Toți membrii U.E.O. sunt și membri U.E. U.E. tinde să încerce să rezolve și problema securității pe continent. Și pentru a nu (mai) exista suprapuneri de responsabilități, ambiguități, trebuie să se găsească o soluție
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
dezvolta mult în următorii ani, creându-și propriile structuri de apărare comună; în acest caz, U.E.O.-ul își va pierde din relevanță; - o a doua ipoteză ar fi că membrii U.E. și U.E.O. vor hotărî crearea unei legături instituționalizate între cele două organizații menționate, „completând” P.E.S.C.-ul cu U.E.O., suprapunând activitățile celor două; - o a treia ipoteză este cea conform căreia atât P.E.S.C., cât și U.E.O. își vor pierde din relevanță, cedând, practic, toate prerogativele lor organizației
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
optimistă în ce privește viitorul N.A.T.O. în materie de acțiuni militare cu partenerii de cooperare, ținând cont de punctul de plecare, important, dar încă modest. Ar exista patru elemente cheie distincte și complementare în interesul părților. Acestea sunt: Alianța Nord-Atlantică, fenomenul instituționalizat de cooperare în materie de securitate europeană, Consiliul Europei și O.S.C.E. Fiecare dintre acestea joacă un rol la fel de important în construcția unei infrastructuri solide, capabile să promoveze o nouă ordine europeană. VI. 1.2. Concluzii Crearea C.N.A. a permis
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Acestea reprezintă singurele organisme europene care au contribuit în mod substanțial la crearea unei Europe stabile, sigure și prospere. Pentru alte state din lume au constituit un model de stabilitate și colaborare, de interdependență încununat de succes. N.A.T.O. a instituționalizat coaliția de apărare pentru Europa Occidentală și a reușit un lucru care nu s-a mai realizat până la ea și nici după ea: atragerea Statelor Unite într-o colaborare deosebit de avantajoasă pentru statele vesteuropene în vederea obținerii status-quo-ului pe continent. Faptul că
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și comunist) se defineau prin raportare unul față de celălalt. În mod schematic prezentând lucrurile, câmpul atlantic rămânea un răspuns la un pericol precis, cel reprezentat de Uniunea Sovietică, în timp ce câmpul socialist se autopercepea ca o fortăreață asediată. Principalele alianțe militare instituționalizate în această perioadă, cu roluri bine precizate în câmpul securității erau, bineînțeles N.A.T.O. și Pactul de la Varșovia, corespunzătoare celor două blocuri politico-militare. Fiecare din acestea două își exprimau explicit caracterul defensiv în raport cu cealaltă, principala lor caracteristică fiind gruparea în jurul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de a rezista oricărei astfel de agresiuni. Utilitatea acestui tip de alianțe nu poate fi pusă la îndoială în condițiile de previzibilitate și claritate ale „războiului rece”. Totuși, chiar în condițiile amintite, anumite limitări s-au înregistrat. Alianțele, ca asocieri instituționalizate de state suverane nu puteau „forța” guvernele să meargă prea mult într-o direcție care nu era conformă politicii lor. Franța, de exemplu, nu a putut fi silită să rămână în structura militară integrată a Alianței Nord- Atlantice. Alți câțiva
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
printr-un regim nedemocratic. Se subînțelege de asemenea că unii cetățeni pot cere sau tînji în continuare în secret după vechiul regim sau după instaurarea altuia nou, de același tip. Prin definiție, o democrație nouă este incompletă, adică, trebuie să instituționalizeze sau chiar să introducă toate elementele unei democrații stabile. O democrație nouă nu se poate baza pe sprijinul inerent al cetățeni-lor crescuți într-un regim anterior. Totuși, comparativ cu predecesorul său, are avantaje în această competiție. Un regim democratic imatur
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
unui regim nou de a deveni o democrație completă. Un regim nou poate primi o moștenire ușoară sau grea de la predecesorii săi, în funcție de nivelul pînă la care regimul anterior a respectat supremația legii, a tolerat instituțiile societății civile și a instituționalizat competiția electorală și responsabilitatea guvernanților. Moștenirea regimurilor din Europa de Vest tinde să fie ușoară, pentru că punctul lor de plecare a fost în mod normal un regim oligarhic cu instituții ale societății civile, iar unele aveau experiența alegerilor democratice. În țările care
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
politică și economie, au devenit vizibile marile discrepanțe între ceea ce recunoștea oficial statul și modul "neoficial" în care trăiau oamenii. Comunismul a fost o forță omogenizatoare în țările din Europa Centrală și de Est pentru că scopurile și practicile sale erau instituționalizate sub tutela celui mai puternic stat din zonă, Uniunea Sovietică. Așa cum au subliniat Berglund și Aarebrot (1997: 152): "Modelele explicative structurale definite din perspectivă internă au, evident, o importanță minoră în cazul dominației străine. Din punct de vedere istoric, Europa de Est
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]