3,826 matches
-
anumită caracteristică, există unii care consideră că ea trebuie asociată fie cu legitimitatea, fie cu organizațiile formale, fie cu contextualitatea. Or, chiar dacă legitimitatea poate fi o consecință a instituționalizării sau poate contribui la instituționalizare, există și elemente ilegitime care devin instituționalizate: crima organizată, corupția politică, frauda etc. Există și o a treia categorie de definiții, care diferențiază instituțiile asociindu-le cu diverse domenii sau controluri sociale. De exemplu, instituțiile „totale” ale lui Goffman sunt structuri atotcuprinzătoare, bine delimitate de mediul extern
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ieșire din entropia socială, din modurile de comportament nereproductive sau din cele care se nu se reproduc „de la sine”. Dezvoltarea instituțională este o schimbare într-o instituție existentă. Dezinstituționalizarea reprezintă sensul invers față de formare. De exemplu, genul era în trecut instituționalizat, existând o reprezentare clară a sexelor pe activități. Reinstituționalizarea reprezintă ieșirea dintr-o instituționalizare și intrarea într-o altă formă instituțională, organizată după alte principii sau reguli. Diversele contradicții ce pot apărea între instituții și mediul lor, precum și șocurile exterioare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
regim în acest sens, dar la fel de bine poate funcționa o profesie sau un sindicat în lumea interlopă. În regimuri, așteptările se concentrează pe monitorizarea și pe sancționarea de către un „centru” diferențiat, colectiv. Cultura poate de asemenea să aibă un caracter instituționalizat, aici intrând acele reguli, proceduri și scopuri fără reprezentare primară în organizații formale, dar și fără monitorizare și sancționare de către o autoritate centrală. Aceste reguli au mai degrabă caracter de obiceiuri sau de convenții. Existența instituțiilor informale într-o societate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rațional și eficient într-o astfel de situație ar fi să ia o decizie în care regula majorității să funcționeze. În același timp, există și situații în care dezvoltarea socială a unor anumiți indivizi poate fi afectată negativ de aspectele instituționalizate. De exemplu, un sistem de protecție socială ce urmărește minimizarea disparităților economice dintre cetățeni nu va fi modificat brusc, deși se poate afla într-o situație în care să dăuneze unui segment important al populației, datorită mecanismelor și instituțiilor pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reprezintă transformarea graduală a socializării până în momentul în care instituțiile înțeleg că normele, regulile și căile pe care le urmează creionează și elaborează acțiuni. Astfel, prânzul servit împreună de angajații unei organizații, promovat la început drept mijloc de socializare, devine instituționalizat și presupune anumite comportamente ale nou-veniților în organizație, interacțiuni între angajații vechi, precum și elaborarea unor atitudini corespunzătoare instituției create. În planul dezvoltării sociale pot fi trasate cu ușurință paralele și un exemplu comun poate ilustra acest aspect. Odată ce individul a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
relațiile dintre politica așa-zis „convențională” și tacticile mișcărilor sociale evidențiază relații mult mai complicate decât cele simple de confruntare sugerate aici: mișcările ecologiste din țări precum Germania sau Suedia își promovează programele prin partide politice înscrise în competiția politică instituționalizată; mobilizarea opiniei publice americane, de către m.s., în jurul unor teme produce rate sporite de participare la alegerile obișnuite (Winders, 1999). Studiile dedicate m.s. s-au concentrat pe două aspecte considerate critice pentru înțelegerea lor: condițiile de apariție și modul lor de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
diminuarea deschiderii sistemului politic provoacă proteste în regimurile democratice. Statutul social al prezumtivilor protestatari contează și el în specificarea relației dintre structura de oportunități politice și probabilitatea m.s.: cei din clasa mijlocie trebuie să resimtă o anumită excludere de la politica instituționalizată pentru a se mobiliza în m.s. (cum a fost cazul mișcărilor pentru pace din anii ’80, dar și a recentelor proteste împotriva războiului din Golf) în timp ce publicul marginal, exclus structural din procesele politice, se mobilizează cu precădere în situațiile de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este însă redusă, limitată încă de dominarea metodelor tradiționale, de structurile și valorile sociale învechite și de organizarea politică deficitară. Desprinderea are la bază normalizarea creșterii economice ca trăsătură comună, dublată de coagularea intereselor economice, sociale și politice în structuri instituționalizate, care au dus la un nivel superior de organizare socială și politică și la crearea statelor moderne. Desprinderea este caracterizată de extinderea sectorului industrial ce a generat profituri imense reinvestite în acest sector. Crește masiv cererea de forță de muncă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
alături de statul-națiune, în lumea contemporană își mai fac simțită influența și alți actori: organizațiile internaționale - (inter)guvernamentale și neguvernamentale - și corporațiile transnaționale sunt primele entități care ies în evidență, pe baza definiției prezentate anterior. Această tipologie conturează peisajul „politicii globale” instituționalizate, însă ea nu acoperă întregul spectru al raporturilor internaționale contemporane. Perspectiva trebuie completată prin analiza actorilor „nelegitimi”, precum mișcările teroriste transnaționale (a căror relevanță este evidentă, în lumea contemporană) și alte grupuri transnaționale ale crimei organizate. Adoptarea dihotomiei legitim-nelegitim este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o Dezvoltare Durabilă. Astfel de organizații sunt uneori incluse în categoria „grupurilor de interes corporatiste” (GIC) sau a OING orientate către afaceri (business) („BINGO”). În al treilea rând, ultimele decenii au evidențiat apariția unor forme de agregare transnațională mai puțin instituționalizate, precum comunitățile epistemice sau rețelele de susținere (advocacy), care pot lua sau nu formă organizațională. Rețelele sunt forme de agregare și organizare mai flexibile, caracterizate prin patternuri de comunicare voluntare, reciproce și orizontale. Rețelele reprezintă structuri de comunicare pentru actori
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi transformat în „agresor”, chiar dacă în urma (in)acțiunii sale a căpătat o putere mai mare comparativ cu ceilalți, care devin astfel mai vulnerabili. Mecanismele acțiunii colective propun o instanță morală (comunitatea internațională) căreia victima să-i ceară ajutorul - sau chiar instituționalizată (și Liga Națiunilor, și Națiunile Unite au acordat, prin statut, Marilor Puteri responsabilități speciale pentru apărarea păcii și securității internaționale). În plus, apare și diferența de nivel, dar altfel potențată: regimurile au aplicabilitate în general la nivel regional, pe când principiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
devenit cadrul instituțional cel mai folosit pentru discutarea securității în spațiul european, în dimensiunea sa cea mai largă. OSCE oferă un exemplu potrivit și pentru posibilitățile deschise celor care participă la luarea unor decizii de interes comun într-un mediu instituționalizat. Pe de o parte, organizația poate fi considerată ca fiind una în care se construiește, pentru acei participanți care doresc acest lucru, o comunitate de securitate (Adler, 1998). Pe de altă parte, simpla constatare că un actor important precum Federația
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
distincției necesare între conceptele „școală” și „abordare”. Cu riscul caricaturizării acestei dinstincții, este suficient în acest moment să considerăm că principalul criteriu care distinge o „școală” de o „abordare” este autoidentificarea aparteneței la un cadru mai mult sau mai puțin instituționalizat. Chiar titlurile principalelor opere ale acestor autori oferă o bună indicație asupra ideilor fundamentale ai căror avocați pasionați devin: Norman Angell, jurnalist și laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1933), autorul Marilor iluzii (1909) și al Fundamentelor organizației politice internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
propuse de noile dimensiuni ale nevoilor umane în dinamica lor. La începuturile ei, asistența socială a fost strâns legată de acțiunile caritabile și de voluntariat, delimitându-și însă în timp și un domeniu propriu, cu activități social-umane specifice, structurate, formal instituționalizate și constante, pe baza formelor de ajutor specializat. Acestea au fost orientate spre schimbare individuală și socială, bazată pe intervenție profesional-științifică. Începând cu acea cunoscută Lege din 1601 din Anglia „Elizabethan Poor Law Act”, care a marcat o inițiativă legislativă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
celor din serviciile de asistență socială oferă posibilitatea evaluării și monitorizării sistemului și activităților practice pe baza unor repere clare și a condițiilor de calitate și competență socială. Evaluarea și monitorizarea sistemului de asistență socială au în vedere acțiunea sistematică, instituționalizată și continuă de urmărire a progreselor vizibile în sistem prin: - stabilirea corectă a diagnozei celor în dificultate; - măsurarea intervenției și a acțiunilor cu ajutorul indicatorilor sistemului; - estimarea periodică a eficienței/ineficienței rezultatelor; - corectarea planurilor de acțiune în acord cu dinamica și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Este o estimare/evaluare instituțională. Instrumentul realizării ei nu îl reprezintă acțiunile evaluative sporadice ale specialiștilor sau beneficiarilor, deși este necesar să le includă și pe acestea, ci instituțiile/agențiile specializate ale sistemului public/guvernamental. Se utilizează astfel o metodologie instituționalizată, acceptată formal prin mecanismele specifice sistemului, care să mențină calitatea serviciilor/activităților și performanțele din sistem. Din acest motiv, monitorizarea trebuie realizată de o instituție specializată în domeniul asistenței sociale, parte componentă a sistemului public de asistență socială. • Este o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
prin lege a producerii, traficului și consumului de drog; programe de tratament, reabilitare și reintegrare socioprofesională. Atenția guvernelor din Uniunea Europeană este îndreptată asupra anumitor categorii de persoane care prezintă un grad de vulnerabilitate mai mare și anume: copiii străzii, copiii instituționalizați, copiii ai căror părinți sunt consumatori de droguri, persoane aflate în detenție care mai au de executat cel mult 9 luni de pedeapsă și pot urma un program de formare profesională, populația marginalizată economic, copiii excluși din școală, aceștia fiind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de control a mediului înconjurător, a persoanelor cu care intră în contact. McClelland a identificat două forme ale acestei nevoi: puterea personală - care implică controlul și dominarea altora ca scop în sine, fără a fi preocupat de scopurile organizației; puterea instituționalizată (socializată) - în care influențarea și dominarea celorlalți este un mijloc prin care se realizează obiectivele organizației. Persoanele cu o puternică nevoie de realizare doresc să demonstreze competență, să exceleze într-un domeniu, să îndeplinească obiectivele stabilite. Pentru aceste persoane, banii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
managementului, de obiectivele și sarcinile acestuia și mai ales de practicile manageriale. La fel de importantă este și persoana managerului, de aceea preocuparea lui Drucker pentru definirea managerului, pentru sublinierea responsabilităților sociale ale acestuia. Și cum activitatea managerului se desfășoară în cadre instituționalizate, Drucker este interesat în egală măsură și de tipul de structură care ar putea fi cel mai bine adaptat nevoilor sociale și psihologice ale oamenilor, ca și finalităților organizaționale. Se pare că managementul - ca activitate, managerul - ca persoană și structura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și despre o „nouă emigrație”, prin comparație cu fenomenul similar de la 1848. În elaborarea studiului de față s-a optat pentru utilizarea termenului generic de exil, fiind Încadrată ariei sale semantice toate activitățile menite a face cunoscută, fie individual, fie instituționalizat, prin diferite asociații, opiniei publice occidentale, prin toate mijloacele pe care le aveau la dispoziție - publicații, conferințe, emisiuni radio -, situația din România În direcția determinării unei schimbări de atitudine din partea autorităților față de centrul și estul Europei. Se dorea, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
provenit din interiorul grupului de state comuniste. Lipsiți de minima umbrelă de securitate oferită de ONU, românii apelau la protectorul ideologic, semnând la 4 februarie 1948 un Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală cu Uniunea Sovietică. Exclusă din forma instituționalizată a sistemului internațional de state, România va contesta permanent, de pe poziții revizioniste, ordinea postbelică bipolară, unde statele comuniste erau în competiție cu cele capitaliste. Din acest motiv, omogenitatea ideologică a sistemului a fost idealul permanent clamat de diplomația Bucureștiului în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
URSS, Marea Britanie, Franța, Belgia, Brazilia, Iran, Turcia, Peru și Noua Zeelandă). Cu această ocazie erau primite în ONU toate fostele aliate ale Germaniei naziste, precum și țările care avuseseră simpatii germane în timpul războiului. România revenea, cu mari speranțe, în rândul comunității internaționale instituționalizate. POZIȚIA GEOPOLITICĂ A ROMÂNIEI LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III. PERMANENȚĂ ȘI SCHIMBARE Gh. Iacob De la cronicari până în prezent, poziția geopolitică a spațiului locuit de români a fost abordată în variate moduri, cu concluzii asemănătoare, dar și contradictorii. O primă problemă care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ruxandra, ești În fața unei schele. Sunt șanse foarte bune să ridici o construcție excelentă, dar mai ales dacă vei lucra pe instituții și vei avea În vedere educarea, reeducarea, contra-reeducarea În societate, În general - te așteaptă o muncă urieșească. Reeducarea instituționalizată Ruxandra Cesereanu: Aș dori să mai precizez niște lucruri care sunt prezentate, poate, mai puțin clar În textul meu. M-am referit la reeducarea Înăuntrul Închisorii, vorbind despre faza ei brutală de la Pitești și apoi despre faza nebrutală, de la Aiud
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dintre scrierile sale, care au înfruntat „zidul” mentalității oficiale („zidul” apare ca metaforă în piesa Cervus divinus), au fost supuse interdicției, apărând editorial cu multă întârziere la Chișinău, după ce treceau de cenzura - aparent, mai liberală - a Moscovei. Controlul de partid instituționalizat s-a exercitat din plin asupra scriitorului, mai cu seamă după publicarea, în 1968, a părții a doua a romanului Povara bunătății noastre (prima parte, intitulată Balade din câmpie, apăruse în 1963). Începând cu anul 1994, scriitorul a pactizat în
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
în Occidentul dezvoltat. Fără îndoială, ca stat, România este în prezent net mai apropiată de lumea occidentală dezvoltată decât era la sfârșitul perioadei comuniste. Admiterea României în NATO și încheierea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană reprezintă cea mai puternică confirmare instituționalizată a transformării României, dintr-un adversar al lumii occidentale, într-un membru al acesteia. Această integrare instituțională a României în lumea occidentală nu a putut avea loc decât în urma unor schimbări majore în politica, economia și societatea românească. În primăvara
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]