141,415 matches
-
nu trebuie să i se ceară mai mult: „cine povestește e deja pregătit / să nu fie crezut”. Prin forța iluziei că poate indica, existențial, o cale, poezia și-a suprimat - simbolic - producătorul. Până la urmă, nu poezia, ci poetul e un instrument. Abia privit din această perspectivă, textul în proză Corectorul capătă o semnificație. Textul e mai presus de cel care, scriindu-l/corectându-l, are impresia că-l și stăpânește și că se va putea folosi de el în scop curativ
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
Stoc inițial INTRĂRI IEȘIRI Stoc Din fabricație/schimb Altele Total I ÎI III Livrări Altele Total 100 GLOSAR DE TERMENI Pasteurizare metodă de conservare prin tratare termică a produselor alimentare la temperaturi mai mici de 100 0 C. Termometru sonda instrument pentru măsurarea temperaturii în profunzime. Sterilizare metodă de conservare prin tratare termică la temperaturi peste 1000C. Operație - fiecare treaptă de transformare, prin care materia primă se prelucrează în produs finit. Procesul tehnologic propriu-zis succesiunea operațiilor prin care materiile prime și
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Emil Brumaru La focu-ascuns al sufletului tău îmi înfloresc iar mîinile dibace Ce-or ști din trupul alb și sfînt a-ți face Un instrument, și pentru Dumnezeu, Și pentru Diavol, susurînd a cîntec Clipocitor de-amor iscat alene Cînd tîndălești pe chilote de pene Bombată-n răsfățatul tandru pîntec Și amăgindu-ți viața pîn'te dumeri Că numai eu mă-ncumet să-ți suspin
Cănd clipa ne-o ănvărt moi patefoane... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9989_a_11314]
-
frumoase poezii, 1968; Nu este un volum, ci o antologie de autor, așadar un volum reprezentativ pentru poezia lui Giurgiuca "una de notație, de echivalare în cuvinte a secundelor inspirate. Versul nu reprezintă, în asemenea situații, decât un intermediar, un instrument de încifrare în lexic a momentelor de viață selecționate. Acest concept (sau aconcept) despre poezie ca vehicul între poet și expresie, între impresie și imagine, dă uneori naștere unor grațioase grupaje figurative, stilizate folcloric sau animate alegoric" (Magdalena Popescu). Fiecare
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
este abisul: "Abisul... Cât am meditat pe marginea sensurilor sale! Abisul albastru, negru, feeric, fioros, abisul fără determinații sau care, dimpotrivă, colcăie de monștri..." (p. 227). Pentru un credincios transfigurat, cum este Horia, sexul feminin nu poate fi decât un instrument al diavolului. Mai mult și mai clar: sexul feminin, boala psihică și mormintele sunt, pentru Horia, ipostaze accesibile ale abisului. Marele Abis e Iadul, iar formele pe care le explorează Horia sunt surogate ale lui. Scrutarea micilor abisuri e un
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
din Armenească spre Universitate doar peste două mii de ani la radio va fi amintită din nou ora cinci și cinci într-o zi de mai din al cincilea an al unui mileniu oarecare cei cinci heruvimi plini de praf fără instrumente muzicale fără aripi fără surîsuri vor rămîne tot atît de indiferenți la stările noastre înainte și după trecerea prin fața Bisericii Ruse dar toate astea se vor întîmpla înainte de a călca vitejește în băltoaca ingenios camuflată de perdeaua de frunzulițe galbene
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
consta în rezumarea muzicii la patru voci, cunoscând natura violonisticii enesciene, care este de virtuozitate prin excelență. Această latură a concepției compoziționale o găsim în Sonata a doua pentru pian și vioară în fa minor, op.6 (1889). Enescu asigură instrumentelor soliste o sferă de circulație mai extinsă, defalcată în registre căutate minuțios, optime din punct de vedere timbral. Materia sonoră pe care o inventează mai întâi, o încarcă apoi cu substanțe melodice și contextuale, de unde reiese importanța armoniei polifonizate și
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
la nivel micro cât și macro-structural și relevate punctual în partiturile dedicate saxofonului. *** Comandă a Radiodifuziunii Franceze, piesa Axion a fost compusă în anul 1992 pentru cor de femei a cappela și saxofon, fiind a doua piesă ce include acest instrument în preocupările creatoare ale compozitorului. Din nou, aportul lui Daniel Kientzy a fost semnificativ în realizarea acesteia, lui datorându-i-se prima audiție. În tradiția ortodoxă, axion este un cântec dedicat Fecioarei Maria. Pentru a-i conferi un reper din
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
de 14 martie, 2007. footnote>. Iată deci cadrul general, schema piesei intitulată Axion. Zece soprane și opt altiste alcătuiesc corul, iar instrumentistul adaugă acestuia timbrurile saxofonului tenor, alto și sopranino într-o înșiruire de secțiuni în care valențele expresive ale instrumentelor sunt subordonate unei palete timbrale complexe. Sacrul este o componentă intrinsecă a majorității lucrărilor lui Ștefan Niculescu, dar se manifestă diferit în cadrul fiecăreia. Muzica Axion-ului prezintă un limbaj disonant, rezultat din suprapunerea unui număr variabil de voci. Sopranele și
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
rândul ei acestui moment al piesei. Efectul este cel scontat, de reunire a contrariilor. Saxofonul a avut un aport complementar corului, suplinind rolul unor virtuale voci grave. În secțiunea Piu mosso,(إ = 76, măs. 23-64) acest lucru se va schimba; instrumentul se detașează de fundal, linia sa melodică având un profil crenelat, divers, caracterizat prin salturi ample, de o mobilitate intervalică destul de contrastantă față de secțiunea anterioară. Cu toate acestea, materialul sonor este același. Anterior el era observabil pe verticală, în timp ce în
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
tipologiilor sub care se prezintă isonul în creația lui Ștefan Niculescu, discursul saxofonului ar intra, categoric, în această presupusă înșiruire. În Chant-son s-a impus ideea isonului ritmizat; în Axion, mai potrivită este cea a isonului ornamentat. Legat de practica instrumentului, se poate menționa aportul multifonicelor în sfera timbralității explorate de compozitor. Tratatul cu același titlu semnat de Daniel Kientzy îi era binecunoscut lui Ștefan Niculescu, devenind între timp o carte de referință pentru orice compozitor care abordează saxofonul. În consecință
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
de Daniel Kientzy îi era binecunoscut lui Ștefan Niculescu, devenind între timp o carte de referință pentru orice compozitor care abordează saxofonul. În consecință, sunetele multiple își găsesc locul în cadrul Axionului, integrându-se în context din punct de vedere timbral. Instrumentul începe să se evidențieze din ce în ce mai mult pe măsură ce tipul saxofonului utilizat se îndreaptă spre registrul acut. Așadar, saxofonul alto îl înlocuiește pe cel tenor (măs. 65-122). Fiecare intervenție a sa poartă indicația poco in rilievo<footnote În traducere: puțin în relief
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
isonuri ornamentate, asemănător altor momente menționate în partitura Axionului. Ultima secțiune a compoziției, Più mosso, 90 conchide întreaga piesă într-o atmosferă meditativă. Relația dintre saxofon și cor devine una complementară, care are rolul de a aduce în prim plan instrumentul și valențele lui expresive. Linia sa melodică, puternic individualizată din punct de vedere sonor suplinește lipsa activității melodice în partitura corului. Se poate spune că acesta prefigurează înainte de toate o melodie de timbruri pornită din unison, apoi extinsă prin adăugarea
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
este evidentă. Investirea saxofonului alto cu acest grad uriaș de expresivitate îi dovedește cu prisosință calitățile. Pecetea care atestă caracterul sacru al Axionului este situată în ultimele măsuri ale compoziției: citatul din Monteverdi își face simțită prezența tot în știma instrumentului de suflat. De fapt, sopranino-ul și alto-ul realizează o bifonie, la fel ca în Chant-son:Citatul medieval utilizat de Monteverdi în lucrarea „Sancta Maria ora pro nobis” este prelucrat de Ștefan Niculescu, dar cum însuși spunea, este totuși recognoscibil
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
noubei, această unitate se regăsește la nivel de apartenență modală, calitate comună a tuturor mișcărilor ce o compun. Această apartenență modală comună conferă grupajului de părți componente ale noubei unitatea și coerența necesare unei suite. Rațiuni practice legate de morfologia instrumentelor au condus de asemenea la ordonarea pieselor în cadrul suitei nouba după principiul apartenenței modale. Având în vedere faptul că nu se putea schimba acordajul instrumentelor după fiecare piesă, s-a ajuns la varianta unui acordaj unic pentru toată suita. Suita
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
părți componente ale noubei unitatea și coerența necesare unei suite. Rațiuni practice legate de morfologia instrumentelor au condus de asemenea la ordonarea pieselor în cadrul suitei nouba după principiul apartenenței modale. Având în vedere faptul că nu se putea schimba acordajul instrumentelor după fiecare piesă, s-a ajuns la varianta unui acordaj unic pentru toată suita. Suita nouba este interpretată de către soliștii vocali și de către instrumentiști în heterofonie. Vocile se întrepătrund, fiecare interpret expunând aceeași linie melodică, mai mult sau mai puțin
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
extins și s-au diversificat inclusiv uverturile instrumentale. Acest fenomen s-a datorat într-o mare măsură și influenței exercitate de către muzica clasică europeană, asemănările cu structurile și dimensiunile uverturilor existente în special în muzica de operă nefiind deloc întâmplătoare. Instrumentele utilizate în muzica arabo-andaluză Încă din sec. X, în țările arabe au fost repertoriate și descrise instrumentele folosite în muzica orientală. S-au efectuat adevărate clasificări organologice, în funcție de factura instrumentelor sau de modalitatea lor de acționare. Astfel, instrumentele cu coarde
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
și influenței exercitate de către muzica clasică europeană, asemănările cu structurile și dimensiunile uverturilor existente în special în muzica de operă nefiind deloc întâmplătoare. Instrumentele utilizate în muzica arabo-andaluză Încă din sec. X, în țările arabe au fost repertoriate și descrise instrumentele folosite în muzica orientală. S-au efectuat adevărate clasificări organologice, în funcție de factura instrumentelor sau de modalitatea lor de acționare. Astfel, instrumentele cu coarde se puteau împărți în : coarde ciupite, coarde lovite și coarde acționate prin intermediul unui arcuș. Alte sisteme de
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
existente în special în muzica de operă nefiind deloc întâmplătoare. Instrumentele utilizate în muzica arabo-andaluză Încă din sec. X, în țările arabe au fost repertoriate și descrise instrumentele folosite în muzica orientală. S-au efectuat adevărate clasificări organologice, în funcție de factura instrumentelor sau de modalitatea lor de acționare. Astfel, instrumentele cu coarde se puteau împărți în : coarde ciupite, coarde lovite și coarde acționate prin intermediul unui arcuș. Alte sisteme de clasificare propun diferențierea instrumentelor cu coarde ghidându-se după prezența - sau absența - tastelor
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
deloc întâmplătoare. Instrumentele utilizate în muzica arabo-andaluză Încă din sec. X, în țările arabe au fost repertoriate și descrise instrumentele folosite în muzica orientală. S-au efectuat adevărate clasificări organologice, în funcție de factura instrumentelor sau de modalitatea lor de acționare. Astfel, instrumentele cu coarde se puteau împărți în : coarde ciupite, coarde lovite și coarde acționate prin intermediul unui arcuș. Alte sisteme de clasificare propun diferențierea instrumentelor cu coarde ghidându-se după prezența - sau absența - tastelor pe limbă. În ceea ce privește instrumentarul utilizat în Al Andalus
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
orientală. S-au efectuat adevărate clasificări organologice, în funcție de factura instrumentelor sau de modalitatea lor de acționare. Astfel, instrumentele cu coarde se puteau împărți în : coarde ciupite, coarde lovite și coarde acționate prin intermediul unui arcuș. Alte sisteme de clasificare propun diferențierea instrumentelor cu coarde ghidându-se după prezența - sau absența - tastelor pe limbă. În ceea ce privește instrumentarul utilizat în Al Andalus, sursa documentară cea mai completă rămâne colecția de miniaturi existente în lucrarea Cantigas de Santa Maria, o adevărată enciclopedie a epocii. Se observă
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
în lucrarea Cantigas de Santa Maria, o adevărată enciclopedie a epocii. Se observă excepționala bogăție a instrumentarului muzical folosit în Al-Andalus, ce dovedește perioada extrem de fastă a civilizației existente în acea perioadă în Peninsula Iberică. O mare parte a acestor instrumente reprezentate grafic sunt de origine orientală și vor influența într-o măsură foarte importantă dezvoltarea ulterioară a artei muzicale în Europa creștină. În ceea ce privește tipologia ansamblurilor, nu exista o structură standardizată, dar se poate afirma că, în general, în muzica practicată
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
dimensiuni ce puteau ajunge la 100 de membri. Aceste adevărate orchestre erau prezente mai ales la curțile regale din marile capitale ale lumii arabe - Bagdad, Cairo, Damasc. Nu există documente ulterioare care să facă referire la evoluția sau la tipul instrumentelor prezente în cadrul muzical arabo-andaluz. În ziua de astăzi, pe teritoriul Africii de Nord, structura formației muzicale de tip nouba este bazată pe trei tipuri de instrumente : luth, vielă cu arcuș - în arabă rebab și percuție membranofonă - tobă întinsă pe un
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Damasc. Nu există documente ulterioare care să facă referire la evoluția sau la tipul instrumentelor prezente în cadrul muzical arabo-andaluz. În ziua de astăzi, pe teritoriul Africii de Nord, structura formației muzicale de tip nouba este bazată pe trei tipuri de instrumente : luth, vielă cu arcuș - în arabă rebab și percuție membranofonă - tobă întinsă pe un cadru de lemn, denumită tar. De menționat că această formație de instrumente era utilizată și în sec. XIX, fiind reprezentată de către pictorul francez Eugène Delacroix (1798
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de Nord, structura formației muzicale de tip nouba este bazată pe trei tipuri de instrumente : luth, vielă cu arcuș - în arabă rebab și percuție membranofonă - tobă întinsă pe un cadru de lemn, denumită tar. De menționat că această formație de instrumente era utilizată și în sec. XIX, fiind reprezentată de către pictorul francez Eugène Delacroix (1798 1863) în lucrarea sa Nuntă evreiască în Maroc - 1839. Instrumentul cel mai utilizat în muzica de factură orientală este fără îndoială luth-ul - în limba arabă
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]