4,125 matches
-
platonică, Dumnezeu era lumină, deci iluminare, adică extaz intelectual. Pentru Palamas, El este obscuritate, ascundere, incompatibil cu puterile noastre de înțelegere. Omul nu este coesențial dumnezeirii, prin urmare unirea cu Dumnezeu nu are loc printr-o esență comună (fie ea intelectul), ci prin lucrare sau energie. Varlaam îl va acuza pe Palamas de dualism, spunând că acesta susține existența a două naturi divine: una esențială și una manifestă. Or, Dumnezeu nu este decât unul, va spune Varlaam, distincția între esență și
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
gândesc apodictic pentru că nu folosesc adevărul credinței ca axiomă (insinuarea palamită vizează „eroarea” dogmatică a catolicismului) și nu gândesc dialectic pentru că își construiesc silogismele pornind de la premise „străine” (adică eretice). Palamas nu admite valoarea propozițiilor laice, a enunțurilor cunoscute cu ajutorul intelectului. El mizează pe singura cunoaștere autentică: cea mistică. Pornind de aici, atât demonstrația dialectică cât și cea apodictică trebuie să pornească de la premise revelate. Dacă nu există decât adevăr revelat, și dacă adevărul revelat este cel ortodox, latinii se înșală
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
nu poate fi privit ca un principiu al răului. Această dihotomie trup-suflet, de sorginte platonică („"soma-sema"”), este considerată de Palamas drept cea mai mare eroare a păgânilor. Trupul este creat de Dumnezeu, deci este sediul îndumnezeit al sufletului și al intelectului. Cunoașterea lui Dumnezeu trebuie să aibă loc prin intelect. Palamas înțelege însă intelectul în mod diferit față de greci și față de latini. Pentru el, intelectul nu se poate afla în afara trupului, ci în trup. Intelectul nu este de altă natură decât
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
Această dihotomie trup-suflet, de sorginte platonică („"soma-sema"”), este considerată de Palamas drept cea mai mare eroare a păgânilor. Trupul este creat de Dumnezeu, deci este sediul îndumnezeit al sufletului și al intelectului. Cunoașterea lui Dumnezeu trebuie să aibă loc prin intelect. Palamas înțelege însă intelectul în mod diferit față de greci și față de latini. Pentru el, intelectul nu se poate afla în afara trupului, ci în trup. Intelectul nu este de altă natură decât trupul, așa cum s-a considerat, pe linie platonico-aristotelică. Trupul
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
sorginte platonică („"soma-sema"”), este considerată de Palamas drept cea mai mare eroare a păgânilor. Trupul este creat de Dumnezeu, deci este sediul îndumnezeit al sufletului și al intelectului. Cunoașterea lui Dumnezeu trebuie să aibă loc prin intelect. Palamas înțelege însă intelectul în mod diferit față de greci și față de latini. Pentru el, intelectul nu se poate afla în afara trupului, ci în trup. Intelectul nu este de altă natură decât trupul, așa cum s-a considerat, pe linie platonico-aristotelică. Trupul și sufletul sunt perfect
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
eroare a păgânilor. Trupul este creat de Dumnezeu, deci este sediul îndumnezeit al sufletului și al intelectului. Cunoașterea lui Dumnezeu trebuie să aibă loc prin intelect. Palamas înțelege însă intelectul în mod diferit față de greci și față de latini. Pentru el, intelectul nu se poate afla în afara trupului, ci în trup. Intelectul nu este de altă natură decât trupul, așa cum s-a considerat, pe linie platonico-aristotelică. Trupul și sufletul sunt perfect compatibile; marea dihotomie, care în Occident va da naștere imenselor dispute
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
sediul îndumnezeit al sufletului și al intelectului. Cunoașterea lui Dumnezeu trebuie să aibă loc prin intelect. Palamas înțelege însă intelectul în mod diferit față de greci și față de latini. Pentru el, intelectul nu se poate afla în afara trupului, ci în trup. Intelectul nu este de altă natură decât trupul, așa cum s-a considerat, pe linie platonico-aristotelică. Trupul și sufletul sunt perfect compatibile; marea dihotomie, care în Occident va da naștere imenselor dispute nominaliste și apoi, în modernitate, curentelor raționalist și empirist, nu
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
El reapare în „Misterul lui Marie Rogêt” (1842) și „Scrisoarea furată” (1844). Dupin nu este un detectiv profesionist și motivațiile sale pentru a rezolva misterele de pe parcursul celor trei povestiri se schimbă. Folosind ceea ce Poe a numit „raționament”, Dupin combină intelectul său considerabil cu imaginația creatoare, pătrunzând chiar în mintea criminalului. Talentele sale sunt suficient de puternice încât el se dovedește capabil să citească gândurile însoțitorului său, naratorul anonim al tuturor celor trei povestiri. Poe a creat personajul Dupin înainte de a
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
universul să-l apariției cugetărilor în anul de cumpănă august 1916, străbat”. adică „în zilele grele, care nu erau toate de trebuință, Derivate mai îndepărtate sunt și cuvintele minte, urmărind ca prin cugetări să (se) ofere un mijloc de întărire intelect, intenție, plan, proiect, precum și o serie de pentru unii, de înseninare pentru alții”. locuțiuni verbale. Vezi a-l mustra (pe cineva) cugetul. Să reținem deocamdată trei formulări: zicale, pilde, Forma substantivală - cugetare vizează reflecția, cugetări prin sinonimie cu maxime, aforisme
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
În locul întrebării „Cum este posibil ca ceva să fie "dat" ?”, întrebarea fundamentală, spune Scheler, este mai degrabă „"Ce" este aceea ce se dă ?” 4. Scheler consideră falsă teoria kantiană conform căreia tot ceea ce e a trebuit să fie produs de intelect. El afirmă că nu intelectul stabilește legile naturii. El poate stabili cel mult convenții. 5. Nici nu este de acord că ceea ce e „a priori” e echivalent cu ceea ce e rațional. Toată viața noastră spirituală (iubirea, simțirea, etc.) are conținut
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
ca ceva să fie "dat" ?”, întrebarea fundamentală, spune Scheler, este mai degrabă „"Ce" este aceea ce se dă ?” 4. Scheler consideră falsă teoria kantiană conform căreia tot ceea ce e a trebuit să fie produs de intelect. El afirmă că nu intelectul stabilește legile naturii. El poate stabili cel mult convenții. 5. Nici nu este de acord că ceea ce e „a priori” e echivalent cu ceea ce e rațional. Toată viața noastră spirituală (iubirea, simțirea, etc.) are conținut „a priori”. Urmându-l pe
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
maior" (1260), care va deveni versiunea oficială a ordinului Franciscan. Printr-o serie de conferințe intitulate " Despre cele zece precepte" (1267) și "Despre cele șapte daruri ale Sfântului Spirit" (1268) se va implica personal în cearta pariziană, combătând ideea unității intelectului, a eternității lumii și a determinismului astral. Conferințele sale nu vor viza numai pe Siger din Brabant ci și pe Toma din Aquino și pe Albert cel Mare, prin respingerea idealului de recuperare a tradiției peripatetice. Cele două serii de
Bonaventura () [Corola-website/Science/303278_a_304607]
-
determinismului astral. Conferințele sale nu vor viza numai pe Siger din Brabant ci și pe Toma din Aquino și pe Albert cel Mare, prin respingerea idealului de recuperare a tradiției peripatetice. Cele două serii de conferințe, alături de tratatele "Despre unitatea intelectului împotriva averroiștilor" (al Sfântului Toma) și "Despre cincisprezece probleme" (al lui Albert cel Mare) se vor afla la originea listei condamnărilor episcopului Tempier din 1270. În 1273 Bonaventura se implică din nou în polemicile universitare prin rostirea unor "Comentarii la
Bonaventura () [Corola-website/Science/303278_a_304607]
-
specificat de Constituție. Lincoln a denunțat această decizie, acuzând-o drept produs al unei conspirații a democraților pentru a susține . Lincoln declara: „autorii Declarației de Independență nu au intenționat niciodată să spună că toți oamenii sunt egali în culoare, dimensiuni, intelect, dezvoltare morală sau capacitate socială; ci că erau considerați toți oamenii egali—egali în anumite drepturi inalienabile, între care cele la viață, libertate și căutarea fericirii.” După ce convenția republicană la nivel de stat l-a nominalizat pentru candidatura la Senatul
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
le acoperă sistemul școlar de masă.<br> De asemenea ei interacționează bine cu cei din generații mai mari ce au câmpuri de interes și direcții de dezvoltare a abilităților similare cu ale lor, uneori cu adulți (putem descoperi copii cu intelect măsurat prin teste psihometrice foarte înalt care interacționează cu adulți ce au capacități intelectuale similare), iar în relația cu colegii de generație sunt hărțuiți de aceștia. Asincronia dezvoltării copiilor supradotați și talentați este un fenomen aparent paradoxal și creează nevoile
Concepte despre supradotare () [Corola-website/Science/308595_a_309924]
-
fără a recurge la mitologie ori la divinitate. Thales din Milet și Pitagora din Samos, dupa ce au facut descoperiri cruciale în matematică, au stabilit paralele cu natura lucrurilor. Parmenide a făcut diferența între lumea empirică inaccesibilă rațiunii și lumea intelectului în care se regăsește adevărul existenței. Heraclit vedea lumea în continuă schimbare; Empedocle susținea că erau patru elemente de baza puse în mișcare de forțele iubirii și urii, aflate în opozitție. Atomiștii Leucip și Democrit au încercat să armonizeze aceste
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
de monarh (susținut de aristocrați) și nu admite niciun fel de guvernări "mixte" care ar denatura caracterul unitar și indivizibil al puterii. Prin lucrările sale (dintre care cele mai importante sunt: "Două tratate despre guvernare","Cugetări despre educație", "Eseu asupra intelectului omenesc") care susțin supremația statului de drept, John Locke poate fi considerat un precursor al conceptelor democratice moderne. Statul reprezintă o asociere a oamenilor pentru menținerea intereselor proprii. Societatea politică și civilă a fost creată pentru eliberarea de riscul insecurității
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
general ca Domn al Începuturilor și Domn al Obstacolelor(Vighnesha (Sanskrit: विघ्नेश; IAST: Vighneśa), Vighneshvara (Sanskrit: विघ्नेश्वर; IAST: Vighneśvara), patron al artelor și științelor, zeul al intelectului și întelepciunii. Este invocat și onorat la începutul ritualurilor și ceremoniilor ca Patron al Literelor în timpul perioadelor ce implică scrisul, examene, proiecte etc. Mai multe texte conțin asociate cu nașterea sa și scot în evidență și explică particularitățile sale iconografice
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
importante nivele de organizare a vietii psihice a individului, cănd afirmata când negata cu vehemență. Din punct de vedere filozofic , Kant este cel care dezvoltă conceptul de “ conștientă de sine “.El distinge în conștientă de sine atât o conștiință a intelectului cât și o conștiință a simțului intern. Din punct de vedere teologic, constiinta a fost identificată de către Augustin ca având o funcție de întemeiere a adevărului în interiorul ființei umane. Din punct de vedere psihologic, constiinta este un mijloc de cunoaștere a
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
putea ști mai bine decât el care la vârsta când un își asumau cei ce corespondau) a căzut pe gânduri și serios a om poate da tot ce a acumulat ca experiență atâția ani, a fost spus; desființat și ca intelect și ca entitate umană de așa zisa Cred că aș fi fost în stare să te strâng de gât dacă aș fi democrație populară. știut că tu erai... Păstrez versurile lui, între care unele sunt de o reală De fapt
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
inteligența artificială Skynet, conștientă de sine și trecută prin Singularitate, a devenit atât de puternică încât ajunge să extermine umanitatea. Trilogia de filme arată o lume trecută dincolo de singularitate, unde inteligența artificială este conștientă de sine, mult superioară oamenilor ca intelect, în timp ce aceștia trăiesc în realitatea virtuală. Proiectul online vast Orion's Arm este o colecție de gânduri despre o lume care a trecut prin Singularitate cu mii de ani în urmă. Printre altele, este vorba de "Arhailecți", minți artificiale aproape-atotputernice
Singularitate tehnologică () [Corola-website/Science/298912_a_300241]
-
studiază influențele pe care le exercită psihologia vorbitorilor, intențiile, atitudinile, în special gândirea și situațiile în care se află vorbitorii, asupra utilizării concrete a limbajului. În sens mai restrâns, psiholingvistica se ocupă cu mecanismele psihice ale limbajelor, cu facultățile gândirii - intelectul, rațiunea și speculațiunea - și limbajele specifice acestora - limbajul simbolic, noțional-verbal, categorial-speculativ.<br> - testele de speculativitate - măsoară speculațiunea - inteligența verbală ține atât de inteligență, cât și de rațiune. Mai există două facultăți hibride: intelectul rațional și rațiunea speculativă. În acest sens
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
mecanismele psihice ale limbajelor, cu facultățile gândirii - intelectul, rațiunea și speculațiunea - și limbajele specifice acestora - limbajul simbolic, noțional-verbal, categorial-speculativ.<br> - testele de speculativitate - măsoară speculațiunea - inteligența verbală ține atât de inteligență, cât și de rațiune. Mai există două facultăți hibride: intelectul rațional și rațiunea speculativă. În acest sens ne vor interesa performanțele gândirii în cadrul fiecărei facultăți; diferențierea persoanelor din perspectivă intelectuală, raționala, speculativă; celelalte criterii după care putem caracteriza o persoană; temperamente; caracterele (trăsăturile de caracter accentuate); problema creativității diferențiată pe
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
speculatio (speculum - oglinda; în lb. greacă teoria - gândire teoretică; a teoretiza = a ridica ceva la nivelul speculațiunii). Și la Aristotel apare termenul de gândire speculativă atunci când este vorba de divinitate, de transcendență. Immanuel Kant (1724-1804) - face distincția între sensibilitate și intelect, și între intelect, rațiune și speculațiune. Intelect - se referă la obiectele perceptibile senzorial, la stări de fapt și la situații obiectuale. Rațiune - se ocupa cu formele gândirii, referitoare la esența lucrurilor individuale exprimabile prin cuvinte articulate. Esența se refera la
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
în lb. greacă teoria - gândire teoretică; a teoretiza = a ridica ceva la nivelul speculațiunii). Și la Aristotel apare termenul de gândire speculativă atunci când este vorba de divinitate, de transcendență. Immanuel Kant (1724-1804) - face distincția între sensibilitate și intelect, și între intelect, rațiune și speculațiune. Intelect - se referă la obiectele perceptibile senzorial, la stări de fapt și la situații obiectuale. Rațiune - se ocupa cu formele gândirii, referitoare la esența lucrurilor individuale exprimabile prin cuvinte articulate. Esența se refera la ce este-le
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]