1,308 matches
-
urmează să fie asimilat de copil se împarte în patru centre de interes, corespunzător celor patru "trebuințe" pe care Decroly le considera specifice ființei umane în creștere: a) de hrănire (mi-e foame, mănînc, beau, respir), b) de luptă împotriva intemperiilor (mi-e frig, mă îmbrac, mă adăpostesc...), c) de apărare contra diverselor pericole (mi-e teamă, mă apăr...), d) de a lucra și de a se odihni (învăț să lucrez singur sau cu alții pentru a avea hrană, pentru a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de sezon, așa cum o cere tradiția. Cimitirul satului este la ceva distanță de locuința bunicilor, din câte mi-aduc aminte, amplasat ceva mai sus pe un gen de promontoriu sau monticol morfologic asemenea gorganelor , tocmai pentru a-l feri de intemperii și hazarde naturale. La orele 6 ale dimineții, trebuia să fim în cimitir, ori pentru asta, ne sculam la 3 dimineața și plecam pe la 3:30-4:00. Toate ulițele erau luminate de felinare, lampioane și lumânări, oamenii mergând în tăcere
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ne știut; [cel] care, din intemperanțele lui, mai transmisese poate băiatului acea tară congenitală a piciorului mai scurt, cum și - cine poate ști? - acea strălucire fulgurantă a minții lui de poet („doctă și sacră beție“, spunea Boileau, legislatorul Parnasului) nerezistând intemperiilor vieții și, de aceea, destrămată fărâme-fărâme În optsprezece ani, Îmi spunea Maia; iar văduva lui din a doua căsătorie, profesoara Lucia Borș-Bucuța, Îmi mai spu nea că abstinența și acțiunea lui de misionar În fruntea Bunilor Templieri ar fi fost
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
așteptând pomana tre cătorilor grăbiți de pe bulevard, tăcut și neîndrăznind să-ntin dă mâna. Nu știu dacă a conduce un automobil ceasuri Întregi cu fundul pe pernă Înseamnă a face sport; poate Însă numai În măsura În care Înfrunți necazurile ce le comportă: penele, intemperiile, exercitarea și controlul, pe spinarea proprie, a reflexelor; cât și În măsura bucuriilor sale reale: posibilitatea practică a unor schimbări rapide de perspectivă, de climat, de decor al vieții; ca și posibilitatea de a fugi uneori de oameni, acest „animal
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
socotelile mele personale. Govora e un loc idiot peste măsură, chiar față de stan dardul localităților balneare. Vile inestetice, peisaj mediocru, oameni bă trâni și bolnavi. Frig, ploaie. Starea mea fizică - aceeași - nu-mi permite planuri eroice, de pildă să înfrunt intemperiile ca să merg să văd mânăstirile din regiune. Le simt undeva aici, peste dealuri, și apropierea lor mă irită și îmi dă și un oarecare fior plăcut: a fi acolo și a nu beneficia! Casa de odihnă cu colegii care muzicizează
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
inventase și asemenea articole de natură intimă în vederea protejării cu strășnicie a părții inferioare a corpului uman. În ceea ce mă privește, mă bucură nespus faptul că omul a reușit să-și pună la adăpost prețioasele organe locomotorii ferindu-le de intemperiile maligne ba, chiar și pe cele situate ceva mai sus, având printre altele rolul de perpetuare a speciei umane întrucât după opinia unui celebru arhitect și inginer roman: "Cel mai frumos exemplu de echilibru este corpul omenesc." (Marcus Vitruvius Pollio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
este că nu e vorba de altceva decât de o fluctuație a scopului. Propunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu au fost atât de importante tocmai pentru că, încă o dată, ne-au reamintit scopul unic.“ (Teatrul, august 1971) COSAȘU Radu „Țară mică, supusă atâtor intemperii specifice răscrucilor de drumuri, de geografie și istorie, România s-a impus - prin caracterul, inteligența și temperamentul Președintelui ei - ca una din cele mai puternice personalități din cetatea națiunilor, o imagine de unică expresivitate...“ (Flacăra, 26 ianuarie 1978) COȘOVEI Traian
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai aspru, tot mai sălbatec, mai agresiv și mai periculos. În serpentine largi, în bucle frumos proiectate, de peste 50 de specialiști în domeniu, tehnicieni, topografi și desenatori, Transfăgărășanul a fost înzestrat cu responsabile lucrări de protecție împotriva avalanșelor și a intemperiilor. Drumul trece în peregrinarea sa de câteva ori pe sub cablurile de oțel ce duc pe turiștii grăbiți în cabinele rapide și moderne ale Telefericului, sus la cabana «BâleaLac», ca mai apoi, odată ajuns pe malul lacului să vireze prin partea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
însemna dragostea lui Mihai Munteanu pentru natură, și pentru întregirea portretului personalității lui. Într-una din frecventele mele vizite la Cordăreni, îi spuneam amicului meu că mi-am înlocuit geamul de la dormitor, care avea cercevelele deteriorate de vreme și de intemperii, cu altul, termopan, prin care nici zgomotele nu pătrund în interior. - Eu nu aș face așa ceva pentru nimic în lume! a fost reacția promptă a lui Mihai Munteanu. Și s-a explicat: Să nu aud vâjâitul vântului printre crengile copacilor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
francez Marcel Emerit face un portret caricatural destul de asemănător : „Străzile orașelor sunt din ce În ce mai mult invadate de acești străini cu lungi sutane negre, cu perciuni ca urechi de câine, care se ivesc dintr-o pălărie rotundă de un negru Înverzit de intemperii [...], cu lungi bărbi negre și roș covane, care se feresc de foarfece ca de un blestem, cu obrajii ca pergamentul, cu spinarea Încovoiată ca pentru a opune un resort loviturilor de bâtă de care lumea creștină nu-i cruță nici-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a biroului În care vrea să fie instalat și care a costat modica sumă de lei 100.000. În timpul reparațiilor, mobila donată US de către rudele poetului Tudor Arghezi, precum și un birou aparținînd lui Alexandru Macedonski, acoperite cu rogojini au suferit intemperiile timpului nefavorabil”. d.o. Topul preferințelor lui P. Necula Dintr-o „Informare” privind perioada 1972-1975 (inclusiv), am extras și părerile numitului cenzor vizavi de producțiile literare de tot felul scoase pe piața județului Vaslui În acest interval destul de mare. Prima
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
consideră pe culmi, permanent trebuie să-i întindem mâinile pentru a-l aduce sus. Mai sus decât noi. ... în fond... toți știm că oricât de chinuitor ar fi urcușul, suntem capabili să o luăm de la început, să uităm efortul depus, intemperiile și forțele întunericului care încearcă de fiecare dată să ne tragă în prăpastie. Noi ne-am ales cărarea și pedeapsa sublimă este de a o străbate de câte ori suntem chemați spre culmi. Eu cred încă! Tartuffe - Molière Luni 6 martie 2000
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
preparate de noi și vinul răcit într-un pârâu. Am ajuns până sus la Vidraru, dar vremea neprielnică și peisajul selenar de pe malul lacului de acumulare ne-au gonit înapoi prin ceața deasă și înspăimântătoare. Am hotărât să sfidăm totuși intemperiile și am ales o poieniță și un pârâu unde ne-am întins merindele aduse de acasă în coșuri de nuiele și de acum plimbate îndeajuns. Liviu a făcut focul care s-a aprins destul de greu din cauza umezelii, dar perseverența a
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
orală de a alcătui o anumită literă În timp ce Îmi imaginez conturul ei. A lung din alfabetul fonetic englez (și la acest alfabet mă refer mai departe, cu excepția cazurilor când precizez că este un altul) Îmi evocă tenta lemnului ars de intemperii, În timp ce un a franțuzesc Îmi sugerează abanos lustruit. Acest grup negru mai include g tare (cauciuc vulcanizat) și r (o cârpă murdară de funingine care e sfâșiată). N, ca făina de ovăz, l, neputincios și prostănac, precum și oglinjoara de mână
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mon lion: mon cœur de lion! Aici, la Stockholm, a nins mult și e foarte, foarte frig. Ce fericire pentru mine că pot să mă plimb cu acest minunat pulover care mă încălzește și protejează împotriva a tot felul de intemperii. Binecuvântate să fie mâinile tale care gândesc - și care nu încetează să gândească! Binecuvântată să fie inima ta care bate - care nu încetează să bată! Binecuvântați să fie ochii tăi care mă înghit avertizându-mă, mângâindu-mă, pedepsindu-mă și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Santo Stefano dispunea de o curte amplă, de un teatru și de o sală polivalentă care servea și pentru «schola cantorum» și reuniunile parohului. În zilele ploioase și reci, sala nu era mereu disponibilă pentru copii care rămâneau afară, expuși intemperiilor. Don Giovanni, o persoană practică, și-a dat seama îndată că trebuia să creeze un spațiu acoperit pentru acești copii. A elaborat un plan și l-a expus parohului. «Cât timp aceste cheltuieli nu revin parohiei - a conclus parohul - poți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai rău. Această venerabilă navă, plină de decorațiuni aurite la pupă și dotată cu un pinten impresionant care amintea de luptele corp la corp, avea deasupra coșului alb o frumoasă tichie ca de portar grec, nu pentru a apăra de intemperii mașinile, aflate într-un etern repaus, căci fuseseră demult scoase ci pentru a proteja mai bine turma de oi pe care amiralul o adăpostea în sala cazanelor, într-un țarc improvizat, spre a asigura friptura zilnică la fasolea prăjită cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lui Alecsandri nu s-a arătat în toată puterea decât târziu prin pe drept prețuitele Pasteluri. De obicei se observă aici percepția naturii, totuși nu aceasta e formula critică de înțelegere cea mai adecvată. Alecsandri, om indolent și terorizat de intemperii, ascuns iarna în casa lui de la Mircești pe care zăpezile o apasă cu albele lor blănuri, se dedă kiefului său hibernal la gura sobei (succedaneu de soare) și creează astfel la noi poezia intimității: Perdelele-s lăsate și lampele aprinse
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fremătoasă Echo trist îi răspundea. "Mînă iute cu-nfocare, Mergi ca vântul, și mai tare", Surugiului strigam. Căci pe-ăst timp de îngrozire, Ca fantasmă, nălucire Spre iubita mea zburam. În compunerile epice se salvează versurile cu priveliști carpatine și intemperii (munți sălbatici, cuiburi de vultur, castele în cețuri, vijelii groaznice, trosnituri de arbori, clătinări de stînci). De memorat lupta zmeiască între Conrad și Oscar, la lumina torțelor și a fulgerelor: Precum două vânturi ce din depărtare Unul către altul suflă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și descurajează pe cititorul Peregrinului transilvan al lui I. Codru Drăgușanu (1818-1884) este limba transcarpatică și latinizantă. Câte o frază promite sublimități: "Soarele se apropia de apus și, cu razele oblice, aurea vârful de granit prefăcut în șișt sur prin intemperiile seculare și milenare..." Așa, într-un text reparat. Dar în original ni se vorbește de "verticele de granit resolut în schistru sur prin intemperiile seculare și miliarie". Nu trebuie să se exagereze dificultățile lecturii. Este hotărât că o parte de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apropia de apus și, cu razele oblice, aurea vârful de granit prefăcut în șișt sur prin intemperiile seculare și milenare..." Așa, într-un text reparat. Dar în original ni se vorbește de "verticele de granit resolut în schistru sur prin intemperiile seculare și miliarie". Nu trebuie să se exagereze dificultățile lecturii. Este hotărât că o parte de mulțumire vine chiar din acest dialect: "Nu mă mir de frânci că vând lemnuțe de aprins sub nume că-ș germîne, dar de germîni, că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
neamului și a lui Hristos. Națiunea e un mister. Un suflet colectiv care coboară din înălțimile cerului și are o misiune. Dimensiunea ajutorului reciproc nu are limite, nu are terminal. Să nu cădem în păcatul de a rămâne indiferenți la intemperiile prin care trecem. Dragostea pentru neam e primită și plăcută lui Dumnezeu, căci ea îmbrățișează destinul a milioane de suflete. Lupta de a-l face să strălucească în istorie, alături de alte popoare, e țelul suprem al legionarului. Să facem milostenie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
au vreunul. Erori, nedreptăți și decepții sunt digerate, parțial și În grabă, În dinamica „mersului Înainte”, nu neapărat În speranța unor rectificări ulterioare. Bietele previzibile defecte umane intră În premisa firească a existenței, ca și calitățile, relative și ele, supuse intemperiilor sociale și intime, greu de prevenit În perpetuumul care nu promite stabilitate și absolut. De aici, probabil, și calitatea de mare expresivitate a realismului și realismului psihologic din proza scriitoarei. Rămâne, totuși, statornica deschidere spre viață, spre dialog, În formele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Întrebări, prieteni și peisaje, femeie și freamăt, surprize și vecernii, joc și Îngândurări. Iubiri se surpă, prieteni și prietenii mor când nu te aștepți, iar regretele nu sunt neglijabile. Cele care ne mai Însoțesc sunt asaltate, și ele, periodic, de intemperii și idiosincrasii și idioții, una mai veninoasă decât alta, una mai „mofturoasă” decât alta. Nu doar un fel de băltăreț caraghios, declanșând dezghețul absurd, cum se Întâmpla În romanul de ieri care este și de azi, ci și, cine ar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
frânturile neamului românesc, care trăiau împrăștiate departe de trunchiul cel mare și mai cu seamă populația aceea românească din sudul Dunării, cu limba ei dialectată, cu trecutul plin de zbucium și cu prezentul fără nici o perspectivă și fără viitor. Deși intemperiile istorice lăsau aceste frânturi de neam sănătoase sufletește, totuși existența lor devenea din zi în zi mai grea. Popoarele tinere care le înconjurau, le asaltau ca valurile mării niște insule părăsite. Din România unde se aștepta ajutorul frățesc, nu venea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]