9,535 matches
-
avut de suferit mulți nevinovați din rândurile acestei etnii. Eliberați din Transnistria, de către Armata Roșie, în 1944, se vor răzbuna, după venirea comuniștilor la putere, fiind promovați că activiști, primari, directori sau ofițeri școlarizați la intensiv. Stradă Unirii din perioada interbelică avea ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate de intelectualii diferitelor confesiuni, se simțeau mai curați, măi toleranți: Librăria Școalelor, condusă de familia Sanft
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
declanșează un diabet mecanic foarte puternic care-l orbește). Într-o zi geroasă de 13 ianuarie 1945?? a trecut la cele veșnice, fiind înmormântat la cimitirul Cernica. Trebuie să amintesc rivalitatea dintre Zavaidoc și o altă mare glorie a muzicii interbelice, CRISTIAN VASILE, cel îndrăgostit de frumoasă Zaraza. Mult timp Zavaidoc a fost acuzat că ar fi pus la cale uciderea Zarazei în scopul distrugerii adversarului. Nicidecum, ne spune scriitorul, jurnalist Jean Dumitrașcu în volumul „Năbădăiosul Zavaidoc”. Zavaidoc se află pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Simona Vasilache Interbelicul românesc a avut, în multe feluri, preocupare pentru tinerețe. Și mai mult, pentru tiparele după care, ascultînd, sau nu, de sfaturi, se așază tinerețea. Aceleași, în fond, cu regulile prin care, la vîrsta cînd încă îi mai poți face educație
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
moscovite, pe front sau în lupta conspirativă din ilegalitate. În ciuda încercărilor de exterminare cărora le-au căzut victime, cu precădere după 1948, alături de politicieni, și oamenii de cultură, o bună parte din forțele creatoare ale epocii venea direct din perioada interbelică, era reprezentată de personalități cu o serioasă educație artistică și academică și mulți dintre artiștii importanți erau acum la vîrste care nu mai îngăduiau nici un fel de educație. În această categorie intrau nume ca Iosif Iser, Theodor Pallady, Camil Ressu
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
profil moral și a-și identifica un conținut filosofic. Că profesorul Camil Ressu avea o altă atitudine, că omul de cultură nu era nicicum un colaborator docil al regimului, ci, din contra, un reprezentant demn și liber al apusei lumi interbelice, nu mai are nici o importanță din moment ce iconografia comunistă, începînd cu manualele pentru clasele mici și terminînd cu marile acțiuni propagandistice, și-a constituit profilul și cu un sprijin consistent din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu au fost
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
se înfruptă, zic, prefațatorii de ocazie și autori de improvizații istorico-literare. Dar - părăsind zonele nefaste - cîtă satistacție îți furnizează adevărata poezie ce respiră din întregul Dvs volum! Puteți fi mulțumit că ați jucat un rol major în mișcarea literară transilvăneană interbelică, rol ce va fi relevat tot mai mult; dar și că lirica Dvs. n-a slăbit în vigoare nici în anii senectuții. Mă bucur că o asemenea carte a apărut și sper ca ecoul ei să fie pe măsura valorii
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
Plantații. Îl țin în mînă, o carte care nu poate fi decît pentru marele public, atît cît răzbate, la el, poezia, fiindcă nimic n-o arată ca pe o ediție de lux, însă profitînd, fără complexe, de-o prelungită eleganță interbelică. Coloană de mijloc bleumarin, mărginită de două benzi bej, cărora vremea începe să le scoată smalț vernil. E apărută în '45, la Fundația Regală pentru Literatură și Artă, încă en titre, și poartă chiar în capul copertei categorisirea într-o
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
crucial în istoria muzicii românești și consecințele asupra culturii naționale; în: Muzica, București, Serie nouă, An XXI, nr. 4 (84), octombrie - decembrie 2010, pp. 41 - 89; footnote>, Enescu însuși este prezentat în capitolul intitulat Viața cotidiană a românilor în perioada interbelică, din această istorie, în cea mai defavorabilă și falsă postură umană și artistică, legându-l nejustificat de amantlâcurile de la Palatul Regal, care iau locul - în lucrare - marilor acte de cultură, sau unor aventuri amoroase înfierate „cu mânie proletară”<footnote Scurtu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
at-mos-fera de rătăcire ideologică și violență verbală manifeste în exces pe eșichierul politic de la noi, arta oratoriei să cu-noască un necesar reviriment. Valorile ei ar putea să renască mulțumitor dacă s-ar apropia măcar de nivelul discursurilor parlamentare din perioada interbelică, despre care am mai scris. Avem, deci, o tradiție. Ne poate umple de speranțe gândul, cu tot idealismul lui, că generalizarea unor cursuri de retorică, educative și reeducative mai ales, ar putea redresa parlamentarismul nostru politic ajuns la maxima lui
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
lucru... normal. Ei alcătuiesc intelighenția momentului, un soi de mutanți, iar în primii ani de după 1989 continuă să evolueze cu mentalitatea lor reșapată... Relațiile acestora cu cenzura sînt, în mod evident, altele decît acelea ale intelectualilor educați în spiritul perioadei interbelice. Noii intelectuali, formați într-o lume în care nimic nu mai era ca înainte, sînt, de fapt, o specie nouă, diferită de generațiile anterioare". Se înregistrează astfel situații specifice. Scriitorii ajung să nu mai poată lucra fără a simți peste
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
3. A treia modernitate (1890-anii '60 ai secolului XX), revoluția industrială, multiple schimbări de paradigmă în filosofie, știința, arta. În cadrul ultimei modernități (muzicale) deosebim trei etape ale curentelor avangardiste: 1. Prima avangardă - 1890-1918 - antebelica, 2. A doua avangardă (1918-1940-'45) - interbelică și 3. A treia avangardă (1945-anii '60) - postbelică. footnote>. În această imagine postmodernitatea în general, precum și postmodernismul (muzical) în particular, se relevă că un nor de fragmente "răcite" provenite din destrămarea unui grup de "asteroizi" sau chiar "comete" (ansamblul filoanelor
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Pagină realizată de Vali corduneanu Filatelia românească se află încă într-un con de umbră Se vor relansa comerțul înfloritor din perioada interbelică cu timbre și aucțiunile populare? „Apoi se lansă în teoria cultului pentru mărcile poștale, peroră despre foloasele morale și materiale, ba chiar intelectuale, ce ne aduce această nobilă pasiune, care pe lângă că ne învață istorie, geografie, economie politică și alte
Agenda2003-37-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281467_a_282796]
-
început figurată de Mircea Muthu în cartea sa și inaugurată de Slavici - contemporanul lui Avram Iancu - se naște din tradiția pierdută și reluată mereu, secol de secol, dar mai vie în perioada iluministă, așa cum lumea postbelică este încă purtătoarea idealurilor interbelice. Cu alte cuvinte, M.M. refuză să vadă stridențele, undele abătute de la șuvoiul sănătos și viguros și chiar chinurile, frământările și compromisurile unor mari creatori umiliți câteodată de factorul politic. Asta nu înseamnă că este ocolită de exeget dimensiunea luptei culturale
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
literară a Transilvaniei, veștejind orice aserțiune răuvoitoare despre capacitatea de originalitate a românilor, născuți, după unii, să fie și să rămână supuși. Universitatea a devenit - demonstrează autorul - un creuzet al creației literare și un cadru stimulator al cenaclurilor, de la cele interbelice până la „Echinox” - „tânăra” mișcare de la fondarea căreia au trecut peste patru decenii și jumătate. Mircea Muthu pășește lin și majestuos prin cultura literară a Transilvaniei românești - parte componentă a culturii și literaturii române în general - arătândune, fără ostentație, dar cu
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
Hyperion“: Grafică și pictură Gaebel Teofil Grecu, Grete Chislingher, Ștefan Lazăr (9-20); Facultatea de Științe Economice: „Ochiul călător“ - fotografii Frédéric de la Mure (Franța) (8-20). în librării Imre Kertész - În afara destinului (Ed. Est, 250 000 lei); Ioan Pârvulescu - Întoarcere în Bucureștiul interbelic (Ed. Humanitas, 180 000 lei); Boris Vian - Smulgătorul de inimi (Ed. Univers, 129 000 lei); *** Despre interior-exterior. Gellu Naum în dialog cu Sanda Roșescu (Ed. Paralela 45, 90 000 lei); Henry Miller - Zile liniștite la Vichy (Ed. Est, 160 000
Agenda2003-22-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281076_a_282405]
-
acestei documentații s-au stabilit patru zone de tarifare, diferența de impozit între zona A și D urmând să fie cuprinsă într-o plajă de 30%. Impozitele cele mai mari vor fi pentru Zona A, cuprinzând cartierele de vile, cartierul interbelic și zona industrială din centrul orașului în curs de organizare, apoi urmează Zona B - cartiere rezidențiale, Zona C - cartiere rezidențiale de periferie, Zona D - cartiere de blocuri, zone industriale nou create, zone protejate (clădiri monumente istorice, mai ales din zona
Agenda2003-23-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281085_a_282414]
-
a se întinde câmpul cel mare. Apa lor rece și limpede era deosebit de necesară efortului depus de țărani pe arșița verii. Micile plantații cu viță de vie producătoare au fost desființate, prioritate, având cultura mare de cereale. Dacă în perioada interbelică, fiecare țăran ieșea la poartă cu găleata cu vin, invitând trecătorii să bea o cană cu zaibăr, începând cu anul 1962, ritualul secular a dispărut, apărând la sate cârciumile coordonate de stat. Nu pot fi uitați copiii mirificului sat românesc
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
de pagini), volum îngrijit și redactat de cunoscutul istoric literar și jurnalist Eduard Schneider, un pasionat cercetător al tradițiilor literare bănățene. Impozantul volum cuprinde poezii, schițe, recenzii, interviuri, comentarii literare, anecdote, documente literare etc. apărute în cotidianul timișorean în perioada interbelică și în anii de după cel de-al doilea război mondial. Din literatura română au tradus în limba germană pentru „Temesvarer Zeitung“ Robert Reiter, Valeriu Bologa, A. Altmann, G. Rath etc. Lucian Blaga, la mijlocul anilor 1920, s-a numărat printre colaboratorii
Agenda2003-27-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281201_a_282530]
-
Joi, 12 februarie JEAN RENOIR Acum 25 de ani a murit regizorul francez Jean Renoir. Născut la Paris, a urmat două facultăți - matematica și filosofia -, dar a devenit regizor de film. Este considerat unul din marii maeștri ai cinematografiei franceze interbelice, printre capodoperele sale numărându-se „La grande illusion“ (1937), „La bete humaine“ (1938), „La regle du jeu“ (1939). A fost premiat de trei ori în cadrul festivalului de film de la Veneția (1938, 1945, 1951). În 1974 a primit Premiul Oscar pentru
Agenda2004-6-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282048_a_283377]
-
Rebreanu, Agârbiceanu, Pavel Dan etc.: între două anotimpuri, Noapte de iarnă. Dar și a unei atmosfere de bărăgan - ca la Panait Istrati, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu în Hăul lupilor. în Noaptea singurătății trec fiorii prozei lui Gala Galaction din perioada interbelică: Femeia ațipi pe malul lacului. Era iarăși copil și vroia să vadă strigoii. Un strigăt disperat, lovindu-se de dealuri, se rostogoli peste corpul său neputincios. De departe, izbea glasul mamei îngrozite. Tresări din amorțeală. Nicicând nu-i ascultase sfatul
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
sud-vest. l ALTE DATE ȘI FENOMENE: 8 aprilie - LUNA LA PERIGEU. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor Sâmbătă, 3 aprilie GRIGORAȘ DINICU În urmă cu 115 ani s-a născut compozitorul Grigoraș Dinicu. A fost unul dintre lăutarii faimoși în perioada interbelică; virtuozitatea de care a dat dovadă în prelucrarea și interpretarea „Horei staccato“ a făcut cunoscută în lumea întreagă muzica lăutărească din România. A militat pentru emanciparea romilor, fiind secretar al Societății Generale a Romilor din România. Duminică, 4 aprilie MARGUERITE
Agenda2004-14-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282272_a_283601]
-
obiective religioase și istorice. Edificiul măreț care străjuiește orașul, ca un „turn de veghe“, este Mănăstirea Sf. Ana, așezată deasupra municipiului, pe Dealul Moșului, spre ea șerpuind un drum pitoresc accesibil atât călătorilor, cât și autovehiculelor. Ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic Pamfil Șeicaru, construcția lăcașului sfânt a fost realizată între anii 1936-1939, însă, datorită regimului totalitarist, sfințirea sa a fost posibilă doar după 1990. Conform dorinței ctitorului, mănăstirea este un așezământ de călugărițe, iar sărbătorirea hramului, stabilit de Pamfil Șeicaru după
Agenda2004-16-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282327_a_283656]
-
nu pot fi irosite doar pentru că tranziția fluidizează scara valorilor noastre. Pentru constituționalism Trăitor sub Austro-Ungaria și România, martor al nașterii constituționalismului românesc în hotarele României Mari, fin cunoscător al dreptului european, Ion Țenchea și-a arătat încă în perioada interbelică interesul pentru interpretarea și explicarea temeiurilor constituționale. Spre pildă, în- tr-un foarte documentat studiu asupra „Noii orientări constituționale a Europei”, din 1937, Ion Țenchea subliniază tradiția modernă a constituționalismului românesc, încă de pe la 1300, statul întemeiat la Argeș intitulat „a toată
Agenda2003-41-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281577_a_282906]
-
reglementării constituționale pe la 1622, cu „Îndreptarea legii“, cu documentele de secol XVIII, cu diferitele coduri și reglementări care au circumscris cadrul constituțional înainte ca și românii să adopte conceptul de „constituțiune“. Preocuparea pentru cadența europeană se regăsește și în perioada interbelică, atunci când în România s-au publicat constituțiile țărilor apărute sau transformate după primul război mondial. Și desigur că textele constituțiilor românești stau la loc de cinste.
Agenda2003-41-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281577_a_282906]
-
Sylva a cultivat cu pasiune artele și a sprijinit afirmarea scriitorilor, muzicienilor și artiștilor plastici români. Péter Jecza va turna în bronz, până în luna decembrie, bustul ce urmează să fie amplasat în parcul din fața instituției de învățământ, care în perioada interbelică a purtat numele de Carmen Sylva, nume reluat recent. Dezvelirea bustului va avea loc în cadrul unei suite de festivități omagiale. I. S. din presa vremii acum... 100 ani „Epidemie. În cartierul Mehala de vineri până acum s-au îmbolnăvit de
Agenda2003-43-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281625_a_282954]