3,324 matches
-
mai sângeroase r)zboaie internaționale se poart) în cadrul arenelor populate de indivizi extrem de asem)n)tori, ale c)ror afaceri sunt strâns îmbinate. Este imposibil s) se ajung) la un r)zboi, dac) participanții potențiali nu sunt cumva relaționați. Statele interdependențe, ale c)ror relații r)mân nereglementate, sunt nevoite s) experimenteze starea de conflict, fiind antrenate ocazional în violente. În cazul în care interdependenta sporește într-o m)sur) care s) dep)șeasc) ritmul de creștere a controlului central, prin
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în aer, dac) armele nucleare conținu) s) se r)spândeasc). Cei patru p - poluare, penurie, populare și proliferare - ridic) probleme atât de presante, încât interesul național trebuie subordonat nevoii colective. În al patrulea rând, națiunile au devenit atât de strâns interdependențe, încât toate sunt extrem de constrânse. Statele devin în mod constant mai angrenate în afacerile lor reciproce. Ele devin din ce in ce mai dependente de resurse care se g)sesc în afara granițelor proprii. Prin aceste patru puncte se enunț) c) marile puteri nu mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
poate ști cineva când fac ei aceasta? Observând dac) modific)rile în costurile de producție, prețul bunurilor, și calitatea produselor din anumite p)rți reacționeaz) la schimb)ri similare din alt) parte. P)rțile care r)spund senzitiv sunt strâns interdependențe. Astfel, Richard Cooper definește interdependenta că ,,receptivitate rapid) la oportunit)ți de câștig diferențiale, având drept rezultat o strict) reducere a diferențelor privind factorul recompensele aferente factorului” (1968, p. 152). Noțiunea de interdependent) trimite la piețele care interacționeaz) în mod
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
loc în prezent (vezi apendicele, tabelele I, ÎI și III de la sfârșitul c)rții). Pentru o bun) perioad) a secolului, incepand cu înfrângerea lui Napoleon, ,,Comunitatea Atlantic) a Națiunilor” putea fi înțeleas) că ,,o economie unic), alc)tuit) din regiuni interdependențe”, neavând relevant) granițele naționale (Thomas 1961, pp. 9-15). Într-adev)r, atât de mult s-au r)spândit activit)țile economice din acea vreme în afara granițelor naționale, încât comentatorii afacerilor publice, oricare ar fi fost angajamentele lor ideologice, împ)rt)șeau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
atunci cele mai multe dintre marile puteri, și așa cum procedeaz) acum majoritatea puterilor mijlocii și mai mici, depind enorm de faptul de a avea acces sigur la piețele din afara granițelor proprii. Dou) sau mai multe p)rți implicate în asemenea relații sunt interdependențe, în sensul de a fi reciproc vulnerabile fâț) de perturbarea schimburilor lor. Senzitivitatea reprezint) o chestiune diferit). Așa cum, pe bun) dreptate, pretinde Cooper, valoarea comerțului unei ț)ri este mai probabil s) varieze odat) cu amploarea să, decât cu senzitivitatea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
c) poziția privilegiat) a Statelor Unite sporește atât autonomia, cât și gradul de influent) asupra altora (1972, pp. 164, 176-180). Definirea interdependentei că senzitivitate conduce c)tre o interpretare economist) a lumii. Pentru a înțelege implicațiile de politic) extern) ale unei interdependențe ridicate sau sc)zute, este necesar) concentrarea asupra politicii economiei internaționale, nu asupra economiei politicii internaționale. Concepția comun) despre interdependent) omite inegalit)țile, fie ele economice sau politice. Și totuși, inegalitatea este obiectul de studiu al unei bune p)rți
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
-le pe toate sub rubrică referitoare la interdependent). 2. Interdependenta că vulnerabilitate reciproc) O definiție mai pertinent) din punct de vedere politic este întâlnit) în limbajul cotidian. Interdependenta sugereaz) reciprocitate între p)rți. Dou) sau mai multe p)rți sunt interdependențe, dac) ele depind una de alta în mod aproximativ egal, în privința furniz)rii de bunuri și servicii. Ele sunt interdependențe, în condițiile în care costurile ruperii relațiilor dintre ele sau ale reducerii volumului schimburilor dintre ele sunt aproximativ egale pentru
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vedere politic este întâlnit) în limbajul cotidian. Interdependenta sugereaz) reciprocitate între p)rți. Dou) sau mai multe p)rți sunt interdependențe, dac) ele depind una de alta în mod aproximativ egal, în privința furniz)rii de bunuri și servicii. Ele sunt interdependențe, în condițiile în care costurile ruperii relațiilor dintre ele sau ale reducerii volumului schimburilor dintre ele sunt aproximativ egale pentru fiecare în parte. Interdependenta înseamn) c) p)rțile sunt reciproc dependente. Definiția ne permite s) identific)m ceea ce este important
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
servicii importante, care ar fi dificil de procurat din alt) parte. Definiția are dou) componente: câștigurile și pierderile agregate pe care statele le experimenteaz) prin intermediul interacțiunilor lor, si uniformitatea cu care acele câștiguri și pierderi sunt distribuite. Statele care sunt interdependențe în grade înalte în privința schimbului experimenteaz) - sau se supun fâț) de - vulnerabilitatea comun) pe care interdependenta crescut) o aduce dup) sine. Întrucât statele sunt unit)ți similare, interdependenta dintre ele este sc)zut), în comparație cu strânsă integrare a p)rților dintr-
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
conceptelor. Atunci când spun c) interdependenta este mai strâns) sau mai slab), afirm ceva și despre sistemul internațional, având caracteristicile nivelului sistemic definite, ca întotdeauna, de situația marilor puteri. În orice sistem internațional-politic, unele dintre statele importante și neimportante sunt strâns interdependențe; altele sunt accentuat dependente. Sistemul, cu toate acestea, este strâns sau slab interdependent, în funcție de dependență relativ ridicat) sau sc)zut) a marilor puteri. Interdependenta este, prin urmare, mai slab) acum decât a fost înainte, și între cele dou) r)zboaie
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
variind la nesfârșit adjectivele care-l preced. Psihologic), sectorial), politic), asimetric): acestea și altele sunt utilizate că modificatori ai sensului termenului ,,interdependent)”. Astfel folosiți, acești termeni converg toți c)tre urm)toarea semnificație: p)rțile care nu sunt în general interdependențe pot fi astfel, în moduri limitate și particulare. Interdependenta asimetric) se refer) la p)rți care nu sunt reciproc dependente, dar care, în anumite moduri, se afecteaz) unele pe altele. Comparate cu alte națiuni, Statele Unite sunt mai mult independente decât
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
bun)starea multor altor națiuni, alegând s) acționeze, astfel încât s) aib) influent) asupra a ceea ce li se întâmpl) acestora. Conferirea acelei semnificații termenului ,,interdependent)” indic) faptul c) suntem o mare putere, si nu doar una dintre p)rțile unei lumi interdependențe. Națiunile care-și permit luxul de a se îngriji de binele potențial al altora - și nu și libertatea de a alege s) acționeze pentru -sunt considerate a fi într-o poziție foarte special). O economie a interdependentei las) loc politicii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ale unei lumi bipolare sunt într-o mai mare m)sur) autosuficiente, interdependenta dintre ele sc)zând. Aceast) condiție distinge sistemul prezent de cel de dinainte. Din punct de vedere economic, America și Rusia sunt în mod distinct mai puțin interdependențe, si in mod remarcabil mai puțin dependente de alții, decât au fost mai înainte marile puteri. Din punct de vedere militar, sc)derea interdependentei este inc) și mai izbitoare, deoarece nici o mare putere nu se poate asocia cu vreo altă
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
multipolare. Întrebându-ne care sunt posibilit)țile de management al afacerilor mondiale, ar trebui, de asemenea, s) ne întreb)m cât de mare ar putea fi necesitatea managementului. Nevoia de management crește, pe m)sur) ce statele devin din ce in ce mai strâns interdependențe. Dac) interdependenta este cu adev)rât strâns), fiecare stat este constrâns s) trateze acțiunile celorlalte state ca si cum ele ar constitui evenimente ce se petrec în interiorul propriilor sale granițe. Reciprocitatea dependenței determin) fiecare stat s) le supravegheze pe celelalte, cu precauție
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
le regăsi fondul de adevăr 69. Ne blocăm într-o falsă întrebare dacă vrem să interpretăm mitul cu orice preț, prin raportare la realitatea comună sau să o recompunem pe cea din urmă plecând de la mit70. Între cele două registre interdependențele sunt permanente prin intermediul „climatelor mentale“ și nu prin invazia brută a faptelor în domeniul eterat al spiritului 71. Mitul fiind autosuficient, nu răspunde decât unei metode care evocă exhaustivitatea și imanența 72. Cu alte cuvinte, metoda apare aici ca expresie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pornind de la premisa că timpul și spațiul nu mai sunt concepte absolute (dar păstrând concepția clasică asupra relației dintre observator și obiectul observat), iar alții pornesc de la teoria cuantică (unde observatorul și sistemul observat se află Într-o relație de interdependență), dar acceptă descrierea newtoniană a spațiului și timpului. În cosmologie, această divergență de opinii are drept reflex Întârzierea unei articulări unanime a modelului cosmologic al epocii În care trăim, dar acest lucru nu trebuie confundat cu un vid de formulare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tabăra relativiștilor sau aceea a mecaniciștilor cuantici, fizicienii de astăzi pot recunoaște și afirma unul din următoarele modele și principii cosmologice: modelul antropic (susținut de adepții teoriei relativității care acceptă și modificarea sistemului În funcție de observator), modelul cuantic convențional (care afirmă interdependența dintre observator și sistem, precum și principiul indeterminării, Într-un univers postnewtonian) sau modelul cuantic relațional (acesta din urmă testând posibilitățile de extindere a teoriei cuantice spre o teorie gravitațională). Ca și În teoriile ficțiunii, În cosmologie este nevoie de o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
indecidabilele și vede lumea ca o rețea de obiecte imposibil de descris În propoziții cu certă valoare de adevăr. Discursul larg al criticii literare (și mai ales al teoriilor receptării) este de mult conștient de relația de permanentă devenire și interdependență dintre cititor sau critic (oricare putând să joace rolul observatorului) și text (sistemul observat), după cum În fizică se cunoaște o perspectivă relațională Încă din secolul al XVIII-lea (G.W. Leibniz catalogând drept ilogică absolutizarea de către Newton a spațiului și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
descrierea lumii și În același timp substituie conceptul, nu așteaptă conceptele să vină din urmă să le precizeze. E o umbrelă și nu e o umbrelă apelul meu la discursul științific În paralel cu discursul teoretic, pentru că le văd În interdependență. Paradigma hermetică Corin Braga: Ceea ce face Mihaela nu e chiar așa de izolat, fără paralelisme, de negăsit În alte gândiri contemporane. Exact acesta este demersul lui Gilbert Durand. Și nu mă gândesc la acel Gilbert Durand din Structurile antropologice ale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acasă, Își transcrie notițele de călătorie pe care, apoi, le prelucrează și din care extrage o „imagine”, un studiu amplu. Asta spuneam, nu că literatura nu influențează cultura vizuală sau cultura imaginilor, ori civilizația imaginilor. Dimpotrivă, afirmam că există o interdependență Între ele. În ceea ce privește dimensiunea psihologică, partea aplicativă a principiilor teoretice enunțate, aceasta face obiectul unei lucrări pe care o elaborez și care urmărește diversele manifestări ale acestor metode. Un palier ar fi cel care se ocupă de motivaționism, de behaviorism
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
privitoare la progres și adevăr. Conservator în politică, M. este tradiționalist și academizant în gândire, adversar tenace al formelor fără fond, etnicist în sens maiorescian. Adept al evoluționismului organic, aplică tezele pozitivismului și determinismului, cărora le adaugă principiile cauzalității și interdependenței. Respinge ideea de influență, recunoscându-i menirea numai în măsura în care este reclamată de nevoia de afirmare a fondului primar, autohton. Progresul poporului român, al spiritualității sale nu este posibil decât prin valorificarea substanței specifice, al cărei prototip îl constituie creația populară
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
până la desăvârșita lor adaptare [...]. Critica Junimii a fost lipsită de simțul contingențelor istorice, pe care le-a reclamat altora.” L. preluase termenul „imitație” de la Gabriel Tarde (Les Lois de l’imitation); practic, imitația și sincronizarea sunt fenomene corelative, în strânsă interdependență. Realitățile istorico-sociale arată că „popoarele rămase înapoi nu refac evoluțiile popoarelor înaintate, ci se pun deodată în planul vieții contemporane”; factorul receptor modifică însă datele în funcție de împrejurări: de timpul când se împrumută, de locul de unde se împrumută și de condiții
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
care conțin acele texte sacre; și mai interesant e faptul că numeroase ilustrații și desene împodobesc Topografia lui Cosma: „nicăieri nu găsim o asemenea coeziune între text și imagine, o asemenea dezvoltare gradată a textului și a imaginii, o asemenea interdependență”, observă Wolska-Conus. Astfel de ilustrații se întâlnesc până și în miniaturile care împodobesc primul capitol al Facerii în unele manuscrise care conțin Optateuhul, ceea ce dovedește marea răspândire și marele succes de care s-a bucurat, în ciuda scăderilor ei, opera acestui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tehnocrației financiar-bancare, asupra celui industrial, presiuni pentru restructurare după criterii de capital și nu de producție, impuneau dependența de piață a producției etc. Iar tehnocrația industrială era despărțită de piață de infrastructura comercială autonomă construită de economia socialistă și desființarea interdependenței dintre întreprinderi - a lanțului tehnologic al producției - și, în consecință, a unității tehnocrației industriale. Altfel spus, acceptarea dominației capitalului bancar echivala cu o victorie politică, economică și socială a reprezentanților acestuia în raport cu reprezentanții producției. Reforma din 1990-1991 acorda capitalului bancar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unui câmp literar autonom, cum a fost cazul Franței În cursul secolului al XIX-lea, și impunerea să ca model universal sunt paralele cu constituirea câmpului intelectual, situat de obicei la momentul afacerii Dreyfus. Istoriile celor două câmpuri, legate și interdependențe, sunt studiate câteodată Împreună și nediferențiat. Teoria câmpului s-a constituit prin opoziție față de abordările ideologice ale lumii literare, fie ele conservatoare sau «critice». Sistemul dublei opoziții pe care Bourdieu așează fundamentele noțiunii de câmp și prin intermediul căreia analizează poziția
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]