4,045 matches
-
1998). Pe de altă parte, simpla constatare că un actor important precum Federația Rusă nu își respectă propriile angajamente, asumate în 1999, de a-și retrage forțele din Transnistria este de natură a pune sub semnul întrebării eficiența acestei organizații interguvernamentale. Concluzii În capitolul de față, regimurile internaționale au fost definite drept construcții instituționale între doi sau mai mulți actori care formalizează un set de reguli pe care trebuie să le respecte pentru a atinge un obiectiv comun. În cazul securității
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
comune sunt relativ puține, condițiile pentru apariția și dezvoltarea unei comunități de securitate sunt mult mai aspre. Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (Association of South-East Asian Nations - ASEAN) este la ora actuală, în cel mai bun caz, o simplă organizație economică interguvernamentală, dar care, cel puțin deocamdată, nu poate contribui într-o măsură semnificativă la dezvoltarea unei identități comune a membrilor săi. Legătura dintre organizațiile internaționale și dezvoltarea unui sentiment identitar comun poate fi studiată urmărind evoluția relațiilor româno-maghiare. Tradițional încordate pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ordonării și reordonării lumii după principiul adversității, în sensul că lumea structurată pe acest principiu al concurenței are o multitudine de manifestări ca, de exemplu, exploatarea umană sub cele mai terifiante forme ideologice. Globalitatea are ca principiu de acțiune cooperarea interguvernamentală și acceptarea acelor soluții care respectă suveranitatea statului. Reacție - atitudine, manifestare ca răspuns la ceva; împotrivire politică și economică a claselor sociale în declin față de orice manifestare a progresului social; totalitatea celor care susțin această împotrivire și restaurare a orânduirii
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de specialitate și teorii sau ipoteze noi. Ipotezele sunt cele care au dat forma planului dumneavoastră de colectare a datelor și, prin urmare, au oferit prioritate strategiilor de analiză relevante. Să luăm un exemplu dintr-un studiu pe tema relațiilor interguvernamentale (Yin, 1980). S-a urmat ipoteza care afirma că fondurile federale nu numai că manifestă efectele redistributive ale dolarului, dar creează și noi schimbări organizaționale la nivel local. Ipoteza de bază - crearea unei birocrații „omoloage” sub forma organizațiilor de planificare
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
comună. Noua constituție a Uniunii Europene va fi construită pe trei piloni 22. La 1 ianuarie 1999, statele membre au cazut de acord asupra introducerii unei monede unice pentru Uniunea Europeană - Euro. Statele membre au fost de acord să extindă cooperarea interguvernamentală pentru a include o politică externă și de securitate comună (Common Foreign and Security Policy - CFSP). În fine, membrii au căzut de acord să stabilească anumite reguli destinate administrării Justiției și Afacerilor Interne (Justice and Home Affairs - JHA) luzându-se În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a defini limitele puterii Comunității Europene pe cale de apariție. În timp ce federaliștii au pledat pentru cedarea de puteri sporite către Uniune, antifederaliștii au Încercat să rețină puterea În mâinile statelor membre și au privit Uniunea Europeană mai mult ca pe un forum interguvernamental care să coordoneze obiectivele naționale și să Întărească interesele proprii ale fiecărui membru. Fostul prim-ministru francez Lionel Jospin a descris poziția antifederalistă astfel: „Vreau Europa, dar rămân atașat națiunii mele. A construi Europa fără a desființa Franța sau oricare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
edicte și statute. „Guvernarea la nivele multiple” este sinteza neașteptată care a rezultat din competiția Între federaliști și antifederaliști pentru a defini viitorul comunității. Compromisurile continue Între cei care favorizau un mod mai centralizat și cei care preferau un model interguvernamental au generat nenumărate Înțelegeri de-a-lungul drumului, care au Început să schimbe În mod fundamental dinamica politică Într-o manieră care nu fusese prevăzută de nici una dintre părți. De exemplu, introducerea Pricipiului Subsidiarității a devenit unul dintre punctele-cheie ale guvernării Uniunea Europeană
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
conținute În tratate. Statele-națiune pierd controlul absolut În chestiuni privitoare la tratamentul cetățenilor săi, supunându-se unei autorități superioare. Din nefericire, mecanismele de constrângere sunt slabe. Deoarece ONU nu are o putere de constrângere independentă, trebuie să depindă de acorduri interguvernamentale pentru impunerea de sancțiuni În cazuri de violare a drepturilor omului. ONU nu poate să acționeze fără acordul Consiliului de Securitate. Adeseori, statele membre jonglează cu interese strategice și agende care intră În contradicție, șovăind să impună sancțiuni dure, chiar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sau nonformale. Arbitrii instituționali ai multiplicării calificărilor au devenit agențiile de asigurare a calității serviciilor de calificare și agențiile de recunoaștere a diplomelor. Național constituite, astfel de agenții trebuie să fie ele însele recunoscute regional (european) și global de instanțe interguvernamentale. Piața liberă a generării și circulației calificărilor devine tot mai mult o piață reglementată instituțional și susținută de agenții pe continuumul organizație ofertantă de calificări-agenție națională-rețea regională-instanțe globale. Ascensiunea și certificarea formală a calificărilor sunt, pe de o parte, efectele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se produce și reproduce în prezent, tranziția postcomunistă configurează două modernități coexistente. Una este modernitatea timpurie și organizată, tipică pentru secolele al XIX-lea și XX. Forța „programelor instituționale” aplicate de stat și derivate din agenda și expertiza unor instituții interguvernamentale (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană), efectele structurilor sociale tradiționale concretizate în sărăcie și subdezvoltare, în multiplicarea și adâncirea inegalităților clasice sunt ilustrări atât de evidente, încât nu mai solicită o insistență demonstrativă detaliată. Cealaltă este modernitatea reflexivă, care, deocamdată, este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
celelalte partide comuniste din Europa, de proiectele de „schimburi de tovarăși” pentru concedii. În alte cazuri Însă, este vorba și despre activități cu valențe politice mai importante și care știrbesc din domeniul de competență al Ministerului Afacerilor Externe. Unele acorduri interguvernamentale se negociază pe linie de partid, deși ele implică fonduri de la bugetul de stat și angajează răspunderea internațională a guvernului. Negocierea prin Secția de Relații Externe scurtcircuitează traseul normal al deciziei. Iată un exemplu de astfel de negociere bilaterală care
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1969-1974) și Cabinetul Dăscălescu II (1985-1989) au aplicat această procedură. De altfel, această practică de rotație internă pare a fi corelată cu durata de viață a cabinetelor. Cu toate acestea, principalul fenomen ce caracterizează toate cabinetele perioadei comuniste este rotația interguvernamentală a personalului. Altfel spus, cabinetele comuniste favorizează o politică de numiri ale actorilor care au deținut În prealabil funcții similare În structurile executive. Această practică este identificabilă de-a lungul Întregii perioade analizate, variind Între o treime din numărul total
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dintre miniștrii Cabinetului Ion Gheorghe Maurer IV, care au deținut funcții executive ce au precedat numirii lor În cabinetul În cauză. Concentrându-ne asupra fenomenelor de rotație a actorilor politici ai postcomunismului (vezi tabelul 3), putem observa faptul că rotația interguvernamentală nu joacă un rol important la nivelul noilor cabinete (cu excepția ultimului cabinet PSD), chiar dacă poate fi stabilită o relație statistică Între cele două fenomene. În ceea ce privește relația interguvernamentală a actorilor executivi, pot fi identificate două mari fenomene. Adoptarea unei anumite strategii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a actorilor politici ai postcomunismului (vezi tabelul 3), putem observa faptul că rotația interguvernamentală nu joacă un rol important la nivelul noilor cabinete (cu excepția ultimului cabinet PSD), chiar dacă poate fi stabilită o relație statistică Între cele două fenomene. În ceea ce privește relația interguvernamentală a actorilor executivi, pot fi identificate două mari fenomene. Adoptarea unei anumite strategii este determinată de compoziția politică a cabinetelor. Cele două principii de rotație a actorilor politici care reușesc o autonomizare pe scena politică românească sunt: rotația actorilor politici
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dintre miniștrii Cabinetului Năstase au deținut funcții de secretari de stat Înainte de numirea lor Într-o funcție ministerială. Analizând cele două perioade, putem contura mai multe elemente de convergență și de divergență. Mai Întâi, există un fenomen accentuat de rotație interguvernamentală ce caracterizează cele două perioade. După 1989, asistăm la o diversificare a modelelor de rotație care este direct dependentă de strategiile partidelor politice emergente. Ne putem Întreba, prin urmare, În ce măsură aceste fenomene de acumulare a experienței guvernamentale au un impact
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
76 13. Dăscălescu Constantin 21.05.1982 - 18.03.1985 33 20,34 22,55 0,68 0,62 14. Dăscălescu Constantin 29.03.1985 - 22.12.1989 56 25,94 33,39 0,6 0,46 Tabelul 3. Rotația interguvernamentală a actorilor politici (1989-2004) Nr. Primul-ministru Data numirii Data revocării Rotația ministerială Rotația prin promovare 1. Petre ROMAN (provizorie) 30.12.1989 28.06.1990 14,71 44,12 2. Petre Roman II 29.06.1990 15.10.1991 26
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Vasile 16.04.1998 13.12.1999 66,67 16,67 7. Mugur Isărescu 14.12.1999 12.12.2000 77,27 13,04 8. Adrian Năstase 13.12.2000 21.12.2004 10,42 43,75 Tabelul 4. Rotația interguvernamentală a actorilor politici (1947-1989) Nr. Cabinetul Rotație (frecv) Nr. Numiri % Rotație 1. Groza 0 29 0,00 2. Groza II 15 45 33,33 3. Dej I 5 14 35,71 4. Dej II 28 67 41,79 5. Stoica
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
in Western Democracies”, În Pacta Politica, vol. 12, nr. 1, iulie 1977, pp. 346-377. Cristian Preda, România postcomunistă și România interbelică, Editura Meridiane, București, 2002, p. 114. Diferența dintre duratele medii ale mandatelor ministeriale, fără a lua În calcul rotația interguvernamentală, și cea luând În calcul rotația guvernamentală, este pozitiv corelată cu durata de viață a cabinetelor (0.729). Cifrele iau În considerare doar experiența executivă În cabinetele comuniste. Am considerat drept experiență executivă și mandatele anterioare În funcții, precum cea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
acestora pe plan regional generează subsisteme regionale 1. Dacă interacțiunea se produce preponderent la nivel societal, avem de-a face cu subsisteme regionale transnaționale 2. În schimb, dacă interacțiunea are loc În principal Între instituții guvernamentale, se formează subsisteme regionale interguvernamentale. În fine, dacă interacțiunea se produce atât la nivel societal, cât și guvernamental avem de-a face cu subsisteme regionale complexe/integrate (Kaiser, 1968, pp. 90-93). Mult mai interesant decât clasificarea lor este Însă impactul pe care Îl pot avea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cât și guvernamental avem de-a face cu subsisteme regionale complexe/integrate (Kaiser, 1968, pp. 90-93). Mult mai interesant decât clasificarea lor este Însă impactul pe care Îl pot avea asemenea susbsisteme. În general este acceptat faptul că relațiile regionale interguvernamentale pot genera noi relații regionale interguvernamentale (Morgenthau, 1948; Axelrod și Keohane, 1985; Jervis, 1988; Risse et al., 1999). Cu alte cuvinte, alianțele regionale creează fie contra-alianțe, fie imitatori. Evaluarea impactului subsistemelor transnaționale și integrate este Însă mult mai problematică. Rezultatele
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
face cu subsisteme regionale complexe/integrate (Kaiser, 1968, pp. 90-93). Mult mai interesant decât clasificarea lor este Însă impactul pe care Îl pot avea asemenea susbsisteme. În general este acceptat faptul că relațiile regionale interguvernamentale pot genera noi relații regionale interguvernamentale (Morgenthau, 1948; Axelrod și Keohane, 1985; Jervis, 1988; Risse et al., 1999). Cu alte cuvinte, alianțele regionale creează fie contra-alianțe, fie imitatori. Evaluarea impactului subsistemelor transnaționale și integrate este Însă mult mai problematică. Rezultatele cercetărilor din perioada Războiului Rece pot
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cercetărilor din perioada Războiului Rece pot fi aplicate noilor situații cu mari rezerve, iar studiile comparative recente Încă reproduc cadrul conceptual dezvoltat În contextul bipolarității. În general, se acceptă totuși faptul că subsistemele regionale sunt mai degrabă integrate decât strict interguvernamentale sau transnaționale și că sferele de securitate sunt din ce În ce mai strâns legate unele de altele, mai ales la nivel regional (Falk, 1999; Hettne, 2001; Bailes și Cottey, 2006). 6.2.3. Sistemul subordonat Dacă În cazul subsistemelor regionale atenția era Îndreptată
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de caz descriptive ce pun accent fie pe date și statistici militare, fie pe detalii de natură politico-diplomatică și, rar, de natură economică. Cele câteva analize comparative existente (Minic, 2000; Lopandiæ, 2001; 2002) sunt mai degrabă preocupate de problemele cooperării interguvernamentale și rar sunt interesate de chestiuni mai complexe de securitate. Cu toate acestea, În special dinspre domeniul politicilor publice și În cadrul organizațiilor regionale din zonă, Începe să se dezvolte o abordare mult mai nuanțată, ce pune un accent semnificativ pe
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Acestea nu au Însă În principal decât atribuții de consultare și monitorizare, iar Curtea Internațională de Justiție, principalul organism judiciar al ONU nu poate judeca decât dispute Între state. La nivel regional, În Europa există mai multe acorduri și organizații interguvernamentale dedicate apărării drepturilor omului. În primul rând, prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Consiliul Europei poate sprijini victimele abuzurilor În domeniu. De asemenea, Organizația pentru Securitate și Cooperare În Europa (OSCE) dispune de mecanisme
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Președinte, Agenția Națională pentru Minoritatea Romă Cadrul general de aplicare a politicilor publice Situația romilor a constituit și va continua să constituie o problemă de interes pentru diverși actori sociali, interni și externi: lumea științifică, mediile politice românești, sectorul guvernamental, interguvernamental și neguvernamental. Pe de altă parte, contextul general (socio-politic) al României - intrarea României în structurile euroatlantice și aderarea la Uniunea Europeană - a permis reorientarea politicilor către diverse categorii de populație serios atinse de tranziția către economia de piață, inclusiv a minorității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]