688 matches
-
prin afișarea constantă a unei conduite dezirabile social; contribuie la socializarea și maturizarea tinerilor. Procesul de socializare pe care tinerii l-au început în familie și școală (așa numita socializare primară) este continuat în exercitarea profesiei militare. Aici ei învață, interiorizează și integrează în structura personalității lor elemente socio culturale esențiale, pe baza cărora să poată acționa coerent în cadrul societății umane ai căror membri sunt. Aceste elemente socio-culturale pot fi descrise ca: sisteme de nevoi și aspirații, adică un complex de
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
scăzând numărul elevilor respinși sau cu tendințe de izolare. Elevii cei mai creativi și-au îmbunătățit imaginea în grup, ei fiind desemnați drept lideri, iar ceilalți și-au crescut ambiția de a-și spori performanțele. Normele grupului creativ au fost interiorizate de către elevi, ei făcând apel la acestea și în alte situații, în afara activității antrenamentului. Pe parcursul antrenamentului creativ elevii au început a-și schița un plan de dezvoltare a carierei, identificându-și, prin exercițiul creativ, disponibilități și interese de care nu
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
se completează și se susțin, ele îl vor îmbogăți spiritual într-o măsură mare pe copil. În clasele primare, elevii studiază norme de conduită morale la disciplinele: religie, educație civică, consiliere și orientare etc. Însă, virtuțile moral-religioase sunt învățate și interiorizate în timpul orelor de religie, sub îndrumarea profesorului. Elevii află din viața sfinților ce înseamnă credința statornică, milostenia, curajul, bunătatea, blândețea, în lecțiile: Sfântul Nicolae - prietenul copiilor, Sfânta Filofteiamodel de milostenie, Sfânta Parascheva - ocrotitoarea tinerilor etc. La clasa I, aceștia pot
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
acestea nu sunt acceptate de elevi și practicate efectiv. De ce depinde acceptarea acestor valori? Credem că sunt mai multe variabile care condiționează acest proces și aceasta va depinde de structurile afectiv motivaționale, de starea de pregătire a elevilor pentru a interioriza anumite valori morale-religioase, experiența lor de viață, modul de prezentare a valorilor (persuasiune sau impunere, exercitarea puterii sau autorității). Deși este situat în afara grupului de elevi, profesorul - diriginte face parte din conducerea clasei. Cunoscându-i regulile de organizare și valorile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cel al societății care a creat această noțiune. Conceptele, în realitate nu există. Singure, există obiectele! Individul printr-un proces de abstractizare face ca o realitate, să devină un concept. Ansamblul cunoștințelor de care dispune un vorbitor asupra limbii este interiorizat într-o gramatică care trebuie să permită producerea și înțelegerea enunțărilor, el trebuie să aibă cunoștințele asupra limbii pe care o vorbește, să cunoască regulile sintactice, de pronunție și de interpretare semantică. Construcția sau însușirea unui nou termen care lipsește
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
pe drept cuvânt Friederich Hegel . Pentru a acționa cu adevărat liber, putând să-și realizeze proiectele sale fără a fi stânjenit de necesitate, omul nu are decât o singură cale : să nu o nesocotească, să o cunoască și să o interiorizeze la nivelul mobilurilor, care prezidează opțiunea pentru o variantă posibilă de acțiune. Doctrina liberului arbitru închide însă calea de acces spre o autentică libertate de acțiune pentru că asociază fără temei descoperirea virtuților de creativitate ale subiectivității umane cu abandonarea determinismului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Dar , întrucât aceste scopuri nu reprezintă rezultatul capriciului subiectivist sau bunului plac al omului, ci apar din condiții obiective ale vieții omul, libertatea de acțiune în realizarea scopurilor - nestânjenită de necesitate - depinde de măsura în care necesitatea a fost cunoscută, interiorizată în mobilurile acțiunii. Astfel înțeleasă, libertatea marchează trecerea de pe planul ignoranței pe planul cunoașterii (Spinoza ) și totodată, trecerea din încorsetarea unor mobiluri egoiste , în orizontul acțiunii prin care se realizează conștient necesitatea istorică universală (Hegel ). Tocmai pentru că este o ființă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sinele ideal este determinat, în mare, prin dezvoltarea unui set de scopuri și standarde interiorizate, individul devenind astfel propria sa audiență (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Direcționarea de către ceilalți . Dacă individul primește feedback negativ sau pozitiv, dar condiționat, el nu va interioriza sau va interioriza parțial trăsăturile, competențele și valorile grupului de referință. Acest tip de individ va fi direcționat de către ceilalți și se va retrage din grup sau va căuta, din partea grupului, feedback în mod constant. Astfel, sinele ideal este stabilit
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
determinat, în mare, prin dezvoltarea unui set de scopuri și standarde interiorizate, individul devenind astfel propria sa audiență (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Direcționarea de către ceilalți . Dacă individul primește feedback negativ sau pozitiv, dar condiționat, el nu va interioriza sau va interioriza parțial trăsăturile, competențele și valorile grupului de referință. Acest tip de individ va fi direcționat de către ceilalți și se va retrage din grup sau va căuta, din partea grupului, feedback în mod constant. Astfel, sinele ideal este stabilit prin combinarea unor
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
măsurarea anumitor trăsături de personalitate s-a continuat prin utilizarea Inventarului Preferințelor de Învățare Hanson-Silver (Hanson-Silver Learning Preference Inventory - LPI) și Myers Briggs Type Indicator (MBTI). Cercetările care au utilizat aceste tipuri de teste au clarificat modul în care oamenii interiorizează informația și modalitățile distincte prin care iau decizii. În anii ’70 și ’80 cercetările efectuate asupra stilurilor de învățare au pus accentul pe abordarea cognitivă (Entwhistle, 1988; Hunt, 1987; Pask, 1988). De exemplu, Kolb (1984) a dezvoltat un inventar bazat
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
paralel cu sarcina copierii lui exacte declanșează la copilul normal - în vederea reușitei - nu o percepție vizuală globală, ci o activitate de analiză, de sinteză, de comparare a diferitelor forme, distanțe etc.Subiectul normal operează pe plan mintal cu modelul, îl interiorizează, îi identifică elementele esențiale, determinante, într-un cuvânt îl „înțelege” . P. Oléron arată că dezvoltarea mentală a surdului este o simplă acumulare de experiențe sau de procedee care s-ar înregistra ca amintirile. Se realizează, mai degrabă, însușirea anumitor moduri
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
aici în măsura în care eroul avansează imperturbabil către propriile lui limite (prescrise prin destin) și se împlinește înăuntrul lor. Tocmai „conștiinciozitatea“ față de limita care îl determină este premisa tragicului, și nu contestarea lui. Creon, de pildă, este tiranul perfect, care și-a interiorizat legea cetății (aceea care-i cere să refuze dreptul la îngropăciune unui trădător al cetății). Antigona, la rândul ei, este sora perfectă, care și-a interiorizat legea sângelui (aceea care-i cere să-și îngroape fratele). Cei doi sunt tragici
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
tragicului, și nu contestarea lui. Creon, de pildă, este tiranul perfect, care și-a interiorizat legea cetății (aceea care-i cere să refuze dreptul la îngropăciune unui trădător al cetății). Antigona, la rândul ei, este sora perfectă, care și-a interiorizat legea sângelui (aceea care-i cere să-și îngroape fratele). Cei doi sunt tragici pentru că sunt saturați de ființa pe care au dobândit-o înscriindu-se întocmai în limitele ce le revin. Dacă unul dintre cei doi nu s-ar
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan mai interiorizat mai puțin afișat.’’ ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 114) Smultea Sorin 1981 Pictor Născut la 10 septembrie 1981 în Reșița. Debut artistic - 1998 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
afectivă față de cerințe și reguli, cu condiția ca elevii în cauză să nu-și fi dezvoltat, în suficientă măsură și componenta volițională, respectiv acel sistem de deprinderi și obișnuințe de comportare disciplinată prin care elevii pot demonstra faptul că au interiorizat cu adevarat cerințele manifestate de ei, transformându-le în convingeri sau mobiluri interioare. Activitatea de prevenire și combatere a tulburărilor de comportament presupune cunoașterea și eliminarea cauzelor și a condițiilor care generează aceste tulburări, la nivel microsocial (familie, grup de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
IV. Cauzele care au determinat dificultăți în adaptarea școlară și de învățare a) Cauze care țin de mediul familial: - Moartea mamei 1-a afectat foarte mult pe copil. Era atașat foarte mult de ea. - După moartea mamei copilul s-a interiorizat; și-a schimbat comportamentul atât la școală, cât și acasă; nu mai este copilul vesel de altă dată. Rezultatele școlare sunt slabe; - Tatăl manifestă dezinteres față de copil și nu sprijină recuperarea acestuia. b) Cauze psihologice: - Controlul și coordonarea mișcărilor: bune
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
-l orienta și angaja pe copil la o analiză și sinteză numerică. Conceptul de număr se consideră format dacă se dezvoltă raporturi reversibile de asociere număr la cantitate și invers, cantitate la numar, și se realizează sinteza șirului numeric. Copilul interiorizează operația de numărare spre 6-7 ani, când numără numai cu privirea obiectele ce alcătuiesc o anumită grupare. Are loc un proces de transpunere a operației externe în operație internă, adica o interiorizare a acțiunii externe și se deosebește numărul la
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
Înalt“ . Dacă inteligența care se bazează pe rețelele de „neuroni formali“ ajunge să ne lămurească asupra modului cum gândim, respectiv asupra modului cum memorăm, cum Învățăm, ori cum vorbim, ba chiar asupra modului cum simțim (cum vedem, cum auzim, cum interiorizăm atingerea, cum percepem mișcarea și așa mai departe), dacă nu și asupra modului cum ne emoționăm, grație rețelelor de neuroni naturali , impactul acesteia asupra logicii ca știință și ca organon al celorlalte științe se poate rezuma prin cel puțin 7
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan mai interiorizat mai puțin afișat.’’ ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 114) Smultea Sorin 1981 Pictor Născut la 10 septembrie 1981 în Reșița. Debut artistic - 1998 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
narativ este prezent și simbolismul scoabei din ,,îmbinătura de lemn a bisericii..."62, unealtă magică folosită la descântatul apei sfințite. Prin magicele practici demult furate, Sara ajungea la captarea răului celorlalți în ,,alcătuirile argintii din adâncul vasului"63. Ritualul era interiorizat de un alt personaj al romanului, Iza. Scopul ultim este ,,slobozirea din gândul rău"64 al Celuilalt. Eliberarea spirituală este excelent descrisă de Aurel Brumă. Ea ne solicită inițiatică forță mentală de a sta ,,mână în mână sub strașina durerii
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
relevată de acest criteriu de clasificare grupeaza reacțiile cu caracter predominant intelectual și obiectiv, reacții de interpretare adecvată a situației frustrante. Intre cele două clase există una intermediară, aeea a indivizilor care, cunoscând normele morale, sociale, dar fără a le interioriza sau accepta, disimulează sau amână reacțiile agresive (Rudică, T., 1979, Pp.137-140ă. 2.2.2.Teoria Învățării sociale Dintr-o altă perspectivă, teoreticienii Învățării sociale susțin că agresivitatea este dobândită fie prin Învățare directă- acordarea de recompense sau pedepse unor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
lor indiferenți, ori agresați de părinți abuzivi, adesea alcoolici sau drogați. în lipsa unei îndrumări, copilul poate intra în anturajul altor copii sau tineri alături de care începe să fure, să vândă droguri, să consume alcool. Alți copii neglijați de părinți se interiorizează profund, se distanțează, trăiesc parcă într-o lume a lor, pot deveni depresivi. Stilul autoritar-echilibrat. Este o abordare plină de dragoste, grijă și respect pentru copil. Părintele impune anumite limite și reguli pe care le respectă toți membrii familiei și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
exemplu, în bestiarul din Istoria ieroglifică sau în Țiganiada). Pe schema de reprezentare, imaginația proiectează o categorie ambivalentă și greu de definit, situată între concret și abstract, între real și "raționabil", între sensibil și inteligibil: imaginea. În sine, ea re-prezintă, interiorizează lumea, apoi o reproduce la nivel mental sau în baza unui suport material și o transformă într-un discurs, diferit de obiect atât substanțial, cât și în ce privește valoarea sa ontologică. Se delimitează astfel de existența lucrurilor "reale", pe care le
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Stalin face strălucitoarea demonstrație a atotputerniciei sale, silindu-i pe acuzați să mărturisească crime absurde. și cu cât acești acuzați sunt mai sus plasași în partidul-stat*, cu cât demonstrația este mai probantă, cu atât indivizii, în societate și în partid, interiorizează mai mult valorile ortodoxiei* ideologice, ale cultului conducătorului, ale supunerii absolute față de ordine, ale paranoiei complotului și spionajului care transformă delațiunea într-o virtute comunistă. Obligarea ansamblului populației de a-și manifesta public aprobarea față de verdicte o face complice a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a producerii la «patru mâini», a unui singur discurs care dă glas relației interlocutive” (Jacques, 1985, p. 79). Dialogul permite recunoașterea reciprocă a interlocutorilor ca persoane și Încearcă instaurarea unei relații comune cu realul (cf. Jacques, 2000, pp. 99-124). Astfel, interiorizând regulile competenței comunicative, omul „se face subiect”: „Realizăm că nu Încetăm nici o clipă să devenim subiect, cu atât mai mult cu cât trăim tensiunea dintre exigențele comunicării canonice și regulile comunicării instituite. În măsura În care subiectul reflectă exigențele primeia, el este moral
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]