846 matches
-
anumit calm al resorbției, într-o interioritate, lipsită de interogații, sau o sensibilitate sacralizată, tulburătoare, totuși"56. Ar putea fi înțeleasă toată această traiectorie poetică drept o cădere, fără sfârșit a zborului, care, pe parcurs, se transformă în tăcere. O interiorizare a exteriorului, sau o formă de cenzură a emoției, o interiorizare a ei sau chiar o intelectualizare, însă una diferită, întrucâtva, de ceea ce înțeleg, în unanimitate, moderniștii, prin aceasta. Intelectualizarea nu este, neapărat, de data aceasta, cunoaștere de tip raționalist
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o sensibilitate sacralizată, tulburătoare, totuși"56. Ar putea fi înțeleasă toată această traiectorie poetică drept o cădere, fără sfârșit a zborului, care, pe parcurs, se transformă în tăcere. O interiorizare a exteriorului, sau o formă de cenzură a emoției, o interiorizare a ei sau chiar o intelectualizare, însă una diferită, întrucâtva, de ceea ce înțeleg, în unanimitate, moderniștii, prin aceasta. Intelectualizarea nu este, neapărat, de data aceasta, cunoaștere de tip raționalist, ci cunoaștere de tip vitalist, chiar experimentalist, conferită de maturitatea vârstei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
filozofică si estetică, ci și o ideologie, un instrumentar tehnic, un sistem de valori"87. Criticii stilistice din revistele internaționale de retorică (a cărei direcție analitică, centrată pe limbajul poetic, ca mijloc de creare a unei noi realități, printr-o interiorizare a exteriorului, o adoptăm) îi adăugăm, venind în completarea imaginii receptive a poeticii Anei Blandiana, critica autohtonă. Acordând o considerație mai mare modelului internațional eseistic de critică, vom avea în vedere, de această dată, acele studii naționale care constituie așa-
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
însuși continuă să palpite undeva, ascuns, simt urmele calde pe care le-a lăsat prin mine trecând..."148, despre care vorbește Ana Blandiana nu este altceva decât mesajul real transformat în mesaj personal. Subiectivizarea lumii, printr-un proces prealabil de interiorizare, nu este nimic altceva decât un nou proces de comunicare. Această comunicare se realizează printr-o reconstrucție, întâlnită, iată, nu doar la nivelul mesajului, ci la nivelul literei. Deconstrucția, văzută ca reconstrucție devine, mai mult decât un procedeu intrinsec al
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
limbajului în procesualitatea sa de a deveni limbaj poetic. Jocul de-a poezia devine, în concepție neomodernistă, jocul de-a viața, creatorul de text poetic confundându-se cu eul liric promovat în propriul text, exteriorul obiectiv devenind subiectiv, printr-o interiorizare inedită prin intermediul limbajului. Particularizarea universalului, printr-o trecere prealabilă a acestuia prin filtrul interior, este o formă de rezolvare a crizei identitare. Noua realitate uzează de întreg arsenalul realității propriu-zise, de care, însă, se folosește în termeni proprii, reconstruindu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de universalitate. Și poezia și limbajul sunt creații prin care se realizează obiectivări ale conținuturilor intuitive ale conștiinței"20. Dacă limbajul este poezie, iar poezia este o nouă realitate, construită pornind de la o realitate exterioară, filtrată în prealabil printr-o interiorizare individuală, atunci devine pertinentă întrebarea retorică a lui Nichita Stănescu: "Să-ți trăiești soarta. Asta este un lucru relativ ușor de trăit. Dar dacă-r fi să ne trăim opera, ce ne-am face?!"21 Devenită stigmat pentru întreaga Generație șaizecistă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se pare că mă strigă cineva/ Și tresar,/ Nu știu ce să fac cu mâinile. Am febră/ Și respirând numai,/ Zvâcnesc de durere/ Numai ochii ochii da, recunosc -/ Sunt asemenea cu ai statuilor,/ Albi,/ Cu pupilele întoarse înăuntru." (Ochii statuilor). Volum de "interiorizare și densificare lirică, dominat de meditații interogative asupra sensului existenței, resorbite în cenzuri prelungite, sugerând absența răspunsului"85, A treia taină "este în măsura în care comunică neliniștea sufletului poetei ce se confruntă cu dilema sau cu misterul existenței"86: "Durere limpede, moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
persoană. Printr-o revoluționare a limbajului postromantic, autoarea creează un erotism cu accente tulburătoare, împrumutând elemente blagiene sau stănesciene. Intertextualitatea se constituie într-un soi de colaj, în care toposurile sunt recontextualizate. Lirismul confesiunii, specific întregii epoci moderne, este lirismul interiorizării, deși senzualitatea este ucisă prin "ținuta grațioasă și solemnă a stilului, care dă poemelor o fluiditate hieratică, marcată printr-o fină intuiție a ritmului (Îți aduci aminte plaja? Așteaptă să vină octombrie, Dacă ne-am ucide unul pe altul, Adorm
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pe rând". (Oul) Întruchipare a "Ideii în sens hegelian, pe care și Barbu o împrumută, a Ideii obiectivate, întruchipate în materie"134, nașterea "de pe urma unei asemenea nunți fenomenalizează inefabilul în moduri diferite"135. Unul dintre moduri este însingurarea, iar altul interiorizarea, care este tot un fel de însingurare. Destrămarea cercului, simbol al perfecțiunii, sau mai degrabă înjumătățirea lui poate fi asemănat textului stănescian Lecția despre cerc: Se desenează pe nisip un cerc/ după care se taie în două,/ cu acelasi băț
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
la o anumită vârstă, copilul este amoral (nu are cunoștințe despre moralăă. În principiu, gândirea etică consideră că personalitatea morală este cea care realizează raportul dintre necesitate și III. Etică și educație Personalitatea, binele suprem libertate, tocmai personalitatea morală determină interiorizarea normelor și regulilor sociale și transformarea lor din imperative, din obligații În autoimperative. Este evident că personalitatea morală este principala dimensiune a structurării ființei umane. Există, fără discuție, laturi și aspecte ale ființei, precum și ale activității ei, care nu pot
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
practic", ceea ce e de făcut într-o situație dată. Este "abilitatea de a pune în practică legile tacite de funcționare a cîmpului." În sport, acest lucru se numește simțul jocului. Produs al socializării, habitus este o structură mentală rezultînd din interiorizarea, de către agent, a structurilor obiective ale cîmpului social în care intervine. Așa arată limbajul acestui tip de sociologie, care se vrea un studiu științific și critic al realității sociale, o "analiză rațională a dominării". Cît de științifică este teoria care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ca Străinul camusian), formu lînd idei care nu îi aparțin (sau pe care nu și le cunoștea anterior), confundînd ipostazele autorului, naratorului și cititorului în acel eu atotcuprinzător, care revelează, în fond, o formă de memorie a sub conștientului colectiv. Interiorizarea celuilalt printr-o intimitate excepțională, aproape imposibilă în relațiile "reale", deschide propria ființă spre ascultarea acelor voci multiple care vorbesc, trăiesc, acționează în noi. Polifonia revendicată de roman, sau doar subtil declanșată de el, face ca lectura sa să parcurgă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de lectură propusă de scriitură) până la "textul descifrat" (textul scris în ansamblul său). Relația scriitură/lectură ar fi întrucâtva paradoxală: lectura se întâlnește cu scriitura în procesualitatea lor (atunci când cititorul încearcă să depășească dificultățile înțelegerii, ale diverselor lacune sau ale interiorizării codului propus) dar, în momentul în care s-au depășit dilemele, scriitura se transformă într-un text (în sensul de înscris, document etc.). De acum înainte, autorul nu mai poate miza decât pe scriitura pe care a generat-o într-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sarcinilor (cele psihomorale, de atitudine și empatie). Pentru că noile conjuncturi sunt privite în manieră reducționistă, tehnologico-economică, adesea se mimează panica lipsurilor de mijloace potrivite scopurilor manipulatorii ale democrațiilor bazate pe industriile tot mai sofisticatelor comunicări controlate. Noțiunile de "comunitate" și "interiorizarea comunității", ca și definirea socialului prin relațiile de solidaritate de către mai mulți sociologi germani din prima parte a secolului al XX-lea au fost binevenite pentru o sociologie comprehensivă. Până la urmă însă, "sociologia germană n-a scăpat, în mai mare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Tache Ionescu. Artistul realizează o pictură de atmosferă, de o rezonanță arcadică, imprimând personajelor, un tânăr care cântă ascultat de o femeie îngenunchiată într-un decor de grădină sălbatică, un aer de visare și reținută melancolie. Pictura reflectă o profundă interiorizare, a cărei dimensiune este recuperabilă din atitudinea și expresia concentrată a personajelor absorbite de farmecul muzicii. Paula Constantinescu detectează un reflex literar al picturii germane, menit a accentua aici o sensibilitate simbolistă, cu toate că pictorul nu asumă direct reprezentarea unui anumit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
psihologist-sociologizantă de către Petru Comarnescu. Sculptura paciuriană nu este tributară actualității, ci se recomandă prin căutarea unor calități atemporale, sugestionând capacitatea poetului de a regăsi calea către lumină prin traversarea bolgiilor lumești, de extragere a sa din contigent. Petru Comarnescu apreciază "interiorizarea" sculpturii paciuriene încercând s-o disocieze de pesimism, și de orice alt negativism, descifrând o atitudine militantă, un acționism social recuperabil la o adică din publicistica eminesciană, adică din zona oarecum prozaică a operei. Dualismul figurii eminesciene este surprins și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cire perdue", pe care și Constatin Prodan o alegea pentru a sublinia influența rodiniană în opera sculptorului 319. O variantă a acestei sculpturi intitulată Avânt și datată 1910 se găsește la Muzeul Național de Artă al României. Transa onirică, extazul, interiorizarea, intimitatea alcătuiesc o constelație de afecte, un melanj expresiv al acestei figuri feminine. Poziția lansată a capului creează sugestia unei aspirații răspunzând unor comandamente interioare, unui tumult afectiv. Tot o dimensiune extatică este prezentă în lucrarea Spre necunoscut (1915), unde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cu titlul Suferința (1928), sculptorul va realiza și un monument funerar aflat la cimitirul Bellu din București, monument dedicat Sofiei Alexandrescu, decedată prematur. Bustul de bronz înfățișează o tânără cu un chip emaciat care, cu ochii închiși, semn al unei interiorizări profunde, încearcă să-și întoarcă fața de la o imagine angoasantă. Tunica subțire, semitransparentă, care-i acoperă bustul lasă să se întrevadă contururile unui corp tânăr, virginal, accentuând prin contrast expresia dureroasă a chipului mortificat. Această morbiditate spiritualizată de factură decadento-simbolistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Superioară de Arhitectură din București. Dincolo de sculpturile dedicate personalității și operei eminesciene discutate în alt capitol, sculptorul se arăta interesat de surprinderea stărilor sufletești tranziente în Resemnare, Decepție, Durere, Abandonată, Dolor, Povară, Tinerețe, dar și de expresii ale reflecției și interiorizării, în Cugetarea sau Amintirea. Admirator al lui Rodin, având deopotrivă afinități cu arta plastică a lui Bourdelle, Ion Jalea manifestă trăsături rodiniene în prima etapă a creației sale cu lucrări precum Căderea îngerilor (1915), Lucifer, Lucifer îngenuncheat etc. exerciții de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai dăunătoare angajare pe calea formalismului și decadentismului"384. În această situație, pe filiera sinonimică, criticul aproape suprapune realismul, clasicismului și secesionismul, decadentismului. Arta portretului se deschide către o nouă abordare, potrivită edificării unei noi sensibilități, care se orientează către interiorizare, către o pozare mai accentuată a afectelor, către un lirism al compoziției, ceea ce, cu o cuprindere mai largă decât cea a portretisticii, Grubcy numește "pittura di emozioni" (pictura emoțiilor)385. În opinia Ruxandrei Dreptu, care semnează o monografie Octav Băncilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vibrația sensibilă a feminității din La malul lacului. Ipolit Strâmbu atinge tema reveriei în Visare și Pe gânduri tot în registrul unei feminități transportate reflexiv în cuprinsul propriei interiorități. În Visare, femeia își acoperă fața cu mâna, gest care reflectă interiorizarea ca o separare, ca o retragere din contingent. Cu totul remarcabil este tabloul lui Ion Theodorescu Sion, intitulat Visare, tablou de reflex secesionist -, Klimt dar și Schiele pot fi invocați pentru o comparație unde figura feminină are drept fundal un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Brukner o înscrie în spațiul civilizației hinduse sau egiptene, este dublat de spiritualizarea acestora în detrimentul senzualității. "Cecilia Storck, cu țigăncile ei, rătăcește în lumi nebănuite, smulgându-le parcă din valea Gangelui. În adevăr, aceste contururi feminine, aceste țigănci pline de interiorizare, par pierdute între flori de lotus, în fața unui templu antic, ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am putea spune că țigăncile artistei noastre, prin linia lor suplă și grațioasă, prin sobrietatea, puritatea și profunzimea lor de gândire, cheamă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mut al femeii îngenunchiate la picioarele piedestalului. Ea atinge cu una din mâini chipul sfântului, lipindu-și fața de fața lui. Lipsește atât sângele, cât și gestul blasfemic al sărutului pe gură. Salomeea își ține ochii închiși, o formă de interiorizare a suferinței. Și aici intervine ceva maternal și nu senzual, ceea ce ține de luxura dansatoarei apare destul de palid detașat în decorațiunea florală a perdelei aflate în spatele său. Salomeea este redusă la numitorul comun al suferinței, vulnerabilă și umilă. Cecilia Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei tranzacții, ci comunități al căror liant ideologic este pus la încercare de proiectul Uniunii" (Bocancea 2004, 134). Europenitatea nu trebuie tradusă doar prin relații de schimb și realizarea unui anumit nivel de prosperitate, fiindcă ea înseamnă asumarea unor principii, interiorizarea și traducerea lor într-un modus vivendi (Gherghina et. al. 2008; Simon Hix 2008). De aceea poziționarea ideologică a actorilor politici față de ideea europeană este esențială. În primii ani ai perioadei postcomuniste, românii erau captivi ai reprezentărilor sociale cultivate de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
scop este unul de cateheză, gen lecție de religie. Astfel de articole sunt nenumărate în presa dintre anii 1989-2011 și nu e nimic de reproșat, însă ele rămân doar la nivelul de dobândire de noi cunoștințe, fără a sluji scopul interiorizării acestora. Sunt de preferat articole în care scopul dobândirii cunoștințelor să fie dublat de aspectul sensibilizator al transformării lăuntrice a omului. Un astfel de articol este cel al Leliei Munteanu, articol de deschidere a ediției ziarului Adevărul din ziua de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]