KorAP: Find »[drukola/base=interjecție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...39 >

964 matches

Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810

exemplu) și mai slab reprezentate în conversațiile libere, dezorganizate. Gradul de complexitate a organizării în progresia comunicării depinde într-o mare măsură de nivelul de instrucție a interlocutorilor. Interjecțiile hortative sunt asemenea indicatori de progresie a comunicării. 3.2.1. Interjecția HAI: aspecte definitorii 3.2.1.1. Sensul prototipic Sensul prototipic al termenului este redat de dicționar în felul următor (glosare DEX online): "Cuvânt care exprimă un îndemn la o acțiune (comună) cu interlocutorul". Hai(de) "exprimă, în esență, necesitatea

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
și nerăbdarea locutorului de implicare a alocutorului într-o acțiune verbală sau nonverbală" (situație în care funcția conativă și cea emotivă se suprapun). 3.2.1.2. Încadrare gramaticală Lucrările de gramatică 27 repartizează termenul hai în clasa morfologică a interjecției, clasându-l "în funcție de sursa referențială și de natura semnificației" ca interjecție propriu-zisă, alcătuită dintr-o singură componentă (simplă), iar din perspectiva funcțiilor comunicative îndeplinite, ca interjacție alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
sau nonverbală" (situație în care funcția conativă și cea emotivă se suprapun). 3.2.1.2. Încadrare gramaticală Lucrările de gramatică 27 repartizează termenul hai în clasa morfologică a interjecției, clasându-l "în funcție de sursa referențială și de natura semnificației" ca interjecție propriu-zisă, alcătuită dintr-o singură componentă (simplă), iar din perspectiva funcțiilor comunicative îndeplinite, ca interjacție alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri). Baza de definiție utilizată este esențialmente pragmatică. Interjecția hai(de) poate

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
natura semnificației" ca interjecție propriu-zisă, alcătuită dintr-o singură componentă (simplă), iar din perspectiva funcțiilor comunicative îndeplinite, ca interjacție alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri). Baza de definiție utilizată este esențialmente pragmatică. Interjecția hai(de) poate constitui singură enunțuri exclamative (nestructurate)28 și nu constituie niciodată enunțuri interogative 29: Hai! Hai! Repede! Hai, hai! Nu te mai codi atîta! (C. Chiriță, Ciresarii) Contextual, interjecția hai(de) poate fi asociată sau (din ce în

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
sau îndemnuri). Baza de definiție utilizată este esențialmente pragmatică. Interjecția hai(de) poate constitui singură enunțuri exclamative (nestructurate)28 și nu constituie niciodată enunțuri interogative 29: Hai! Hai! Repede! Hai, hai! Nu te mai codi atîta! (C. Chiriță, Ciresarii) Contextual, interjecția hai(de) poate fi asociată sau (din ce în mai frecvent asimilată): 1) cu un imperativ (sau cu o expresie performativă) 2) cu conjunctivul hortativ 30 În contextele în care este integrată sintactic, interjecția hai(de) funcționează ca verb (suplinind

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
codi atîta! (C. Chiriță, Ciresarii) Contextual, interjecția hai(de) poate fi asociată sau (din ce în mai frecvent asimilată): 1) cu un imperativ (sau cu o expresie performativă) 2) cu conjunctivul hortativ 30 În contextele în care este integrată sintactic, interjecția hai(de) funcționează ca verb (suplinind un imperativ). Poziția sintactică menționată se realizează prin subînțelegerea (elipsa), din nevoia de comunicare eficientă, a formelor verbale menționate și înlocuirea lor cu interjecția. Fenomenul ia amploare în timp, ducând la consolidarea poziției în

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
conjunctivul hortativ 30 În contextele în care este integrată sintactic, interjecția hai(de) funcționează ca verb (suplinind un imperativ). Poziția sintactică menționată se realizează prin subînțelegerea (elipsa), din nevoia de comunicare eficientă, a formelor verbale menționate și înlocuirea lor cu interjecția. Fenomenul ia amploare în timp, ducând la consolidarea poziției în sistem a interjecției hortative și conferind acesteia supremație funcțională asupra formelor de imperativ și conjunctiv hortativ în anumite contexte comunicative (specializarea unor funcții − vezi infra). În utilizarea inițială, termenul hai

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
funcționează ca verb (suplinind un imperativ). Poziția sintactică menționată se realizează prin subînțelegerea (elipsa), din nevoia de comunicare eficientă, a formelor verbale menționate și înlocuirea lor cu interjecția. Fenomenul ia amploare în timp, ducând la consolidarea poziției în sistem a interjecției hortative și conferind acesteia supremație funcțională asupra formelor de imperativ și conjunctiv hortativ în anumite contexte comunicative (specializarea unor funcții − vezi infra). În utilizarea inițială, termenul hai(de) a fost asociat cu imperativul unor verbe de mișcare ("Vino! veniți! să

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
că poate mă suni un pic mai tîrziu. Pleci acasă? B: Nu n-o să plec. Nu, nu. Adică...o să plec. Nu știu, în zece minute (IVLRA: 181). Frecventa elipsă a verbelor de mișcare citate și suplinirea acestora, în discurs, cu interjecția hai(de) a dus, în timp (grație semantismului vag și funcției hortative a acesteia din urmă), la asocierea interjecției și cu alte verbe desemnând acțiuni (de tipul "a face", "a spune"). În acest caz, elipsa imperativului asociat nu este posibilă

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
plec. Nu știu, în zece minute (IVLRA: 181). Frecventa elipsă a verbelor de mișcare citate și suplinirea acestora, în discurs, cu interjecția hai(de) a dus, în timp (grație semantismului vag și funcției hortative a acesteia din urmă), la asocierea interjecției și cu alte verbe desemnând acțiuni (de tipul "a face", "a spune"). În acest caz, elipsa imperativului asociat nu este posibilă 33. A: Zice:"hai, ridicați-vă! Aveți ceva, sînteți... mai trăiți?" Zic: "Trăiesc, văd că trăiesc." "Vă doare ceva

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
ridicați-vă! Să vă văd." (IVLRA: 48) Hai vorbește! Comunicarea dintre mamă și copil există încă din primele momente în care cei doi fac cunoștință unul cu celălalt (www.121.ro). Cu toate că aparține, prin definiție, unei clase de cuvinte neflexibile, interjecția hai(de), având semnificație de tip "imperativ", prezintă un început de flexiune 34, având forme cu desinența verbală de persoana a II-a plural -ți: haideți sau cu desinența verbală de persoana I plural -m: haidem (aceasta din urmă are

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
TDRG notează formațiunea hai(de) ca familiară. Textele dialectale înregistrează utilizarea lui hai (și a variantelor acestuia) în toate graiurile și dialectele românești. 3.2.2. Funcțiile îndeplinite în comunicare Prin însăși natura ei 40, hai a fost caracterizată drept interjecția tipică a interacțiunii 41 în limba română: apare numai în conversație (dialog − real sau simulat), presupunând obligatoriu prezența alocutorului. În comunicare, interjecția hortativă hai(de) are un caracter polifuncțional, îndeplinind, frecvent, în mod simultan, mai multe funcții (derivate din funcția

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
românești. 3.2.2. Funcțiile îndeplinite în comunicare Prin însăși natura ei 40, hai a fost caracterizată drept interjecția tipică a interacțiunii 41 în limba română: apare numai în conversație (dialog − real sau simulat), presupunând obligatoriu prezența alocutorului. În comunicare, interjecția hortativă hai(de) are un caracter polifuncțional, îndeplinind, frecvent, în mod simultan, mai multe funcții (derivate din funcția prototipică)42; în acest sens, hai(de) poate funcționa ca operator pragmatic, marcator discursiv (particulă)43, conector pragmatic.44 A. Hai(de

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
Hai(de) - operator pragmatic În raport cu tipul de elemente lingvistice (imperativ vs conjunctiv) asociate, hai(de) este purtătoare a două funcții distincte: (a) funcția de intensificare (operator de intensificare); (b) funcția de asociere (operator de asociere). (a) Funcția de intensificare a interjecției hai(de) este una dintre valorile conservate și dezvoltate în limba română actuală 45 odată cu expansiunea în comunicare a formațiunilor aparținând "tipului imperativ"46. ( hai(de) + imperativ: Hai mai lasă-mă... ăstia au o adevărată manie aici în ceea ce privește spațiul vital

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
mea ... (linkuri.2info.ro). (b) Semantica termenului hai(de) include, în esență, în afara îndemnului la acțiune, ideea de implicare, asociere, cooperare (justificată de asocierea lui hai(de) foarte frecvent cu un verb la conjunctiv)48. Formele coocurente ale conjunctivului cu interjecția hortativă suferă o specializare pentru exprimarea valorii de asociere într-o acțiune x: hai cu mine, cu noi, să.... − incluzând alocutorul (în vreme ce acțiunile imediate, lipsite de ambiguitate, îndreptate către un alocutor, distinct de locutor, sunt exprimate recent prin utilizări conținând

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
cu mine, cu noi, să.... − incluzând alocutorul (în vreme ce acțiunile imediate, lipsite de ambiguitate, îndreptate către un alocutor, distinct de locutor, sunt exprimate recent prin utilizări conținând modul imperativ − vezi mai ales sloganul publicitar, sau limbajul IRChat-ului, cu interlocutor virtual) sau interjecție hortativă cu funcție de intensificare. Hai să desființăm institutele și mai ales celebra diviziune a muncii și să le lăsăm pe fetele de la minister să le facă pe toate (DV, 3-9.II.2006). Mai recent, forma haideți (care a primit prin

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
dacă Irakul are arme biologice de distrugere în masă? Haideți să fim serioși! (Antena 1, 17.III.2003) B: Și mi-a intrat materialu azi. Hai taci ! (IVLRA: 117). C. Hai(de) - conector discursiv (îi formule clișeizate) În texte monologate, interjecția hai(de) funcționează în calitate de conector discursiv ( în formule clișeizate) marcând diverse roluri argumentative (dirijând decodarea intențiilor cu care a fost formulat un enunț).53 ( Marchează o concesie: A: Păi ce să zic și eu? Să mă gândesc puțin. Să fiu

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
sau... (C. T. Popescu, Copiii fiarei) cei mai mulți dintre oameni − sau, hai să zicem, dintre scriitori − nu vor dracului de frig în camera asta. (M. Cărtărescu, Nostalgia) D. Hai(de) - în replici reproduse din comunicarea orală, cu intenții stilistice Alteori, enunțurile conținând interjecții sunt inserate în enunțuri monologate (ale locutorului), pe care le completează afectiv: Definiția pentru ceea ce face Gruia a dat-o chiar el: "Ceva de genul " Hai să vorbim foarte multe cuvinte pe unități de timp cât mai scurte"". Actorul a

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
genul " Hai să vorbim foarte multe cuvinte pe unități de timp cât mai scurte"". Actorul a făcut chiar și demonstrația exemplară a unei mostre de "poezie" care îl urmărește de fiecare dată. ("Cotidianul", 24.II.2006) E. Determinări contextuale ale interjecției hai(de) Datorită sensului "nedeterminat" al interjecției, enunțurile cu hai(de) dobândesc diferite nuanțe (care vin din partea vecinătăților lingvistice), fapt care explică frecvența acestora și prezența lor în contexte dintre cele mai variate, îndeplinind funcții dintre cele mai diverse. Cu

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
pe unități de timp cât mai scurte"". Actorul a făcut chiar și demonstrația exemplară a unei mostre de "poezie" care îl urmărește de fiecare dată. ("Cotidianul", 24.II.2006) E. Determinări contextuale ale interjecției hai(de) Datorită sensului "nedeterminat" al interjecției, enunțurile cu hai(de) dobândesc diferite nuanțe (care vin din partea vecinătăților lingvistice), fapt care explică frecvența acestora și prezența lor în contexte dintre cele mai variate, îndeplinind funcții dintre cele mai diverse. Cu toate acestea, se pot identifica câteva valori

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
vecinătăților lingvistice), fapt care explică frecvența acestora și prezența lor în contexte dintre cele mai variate, îndeplinind funcții dintre cele mai diverse. Cu toate acestea, se pot identifica câteva valori pragmatice mai frecvente ale lui hai(de) în româna actuală. Interjecția hai(de) intră în componeța unor enunțuri ce îndeplinesc, contextual, diverse acte lingvistice din categoria actelor alocutive (cu grade diferite de intensitate directivă)54. Expresii ale ordinului (injonctive) − ordin: Hai, soldați, nu stați ca matzele, raportați! (www.radioguerrilla.ro) − comandă

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
excesiv-mobilizatoare a lui hai(de) în româna vorbită a determinat dezvoltarea, în aceeași arie lingvistică, a unui element − pereche, dar numai parțial simetric cu cel dintâi, cu funcție temperantă, demobilizatoare. Aceasta revine tipului stai (la imperativ având și valoare de interjecție) − care are funcția de frânare sau atenuare a unei acțiuni a interlocutorului (stai, lasă). Fenomenul coincide parțial cu ceea ce în lingvistică este desemnat ca întrerupere 55. În continuare, ne vom referi la demobilizarea verbală ca întrerupere marcată, indusă de o

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
care o induce stai în conversație (spre deosebire de termină, gata sau lasă) este (în acord cu Dascălu Jinga 2006: 191) o întrerupere temporară care are "un caracter cooperant"58. In forma sa de imperativ (prin excelență performativă), verbul stai funcționează ca interjecție secundară, alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri). Ca și hai(de), stai este utilizat prototipic în conversația spontană, preponderent în registrul exprimării colocvial-familiare (apare în comunicarea scrisă monologată exclusiv în formule clișeizate

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
chiuind cu hotărâre, încep a se prinde-n hora electorală. Aaa, dar stați puțin: ofertă avem, strategiile... Germania: alegerile de land prevestesc succesul extremei drepte ... (www.ziare.com) 4. CONCLUZII Analiza efectuată de noi asupra ponderii și funcțiilor comunicative ale interjecțiilor alocutive în limba română actuală permite enunțarea următoarelor constatări: (a) Elementele lingvistice aparținând categoriei alocutivelor în general (și a indicilor interjecționali în special) sunt deosebit de frecvente în uzul românei actuale. Vitalitatea acestor formațiuni (în spațiu și timp) este justificată prin

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
că acestea sunt eficiente în funcționare (formațiunile analizate sunt polivalente, putând îndeplini în comunicare, în afara funcției lor prototipice, și alte funcții derivate contextual din aceasta). (b) Textele recente înregistrează o schimbare de registru în utilizarea indicilor alocutivi examinați, evidențiind prezența interjecțiilor alocutive, specifice comunicării familiare, și în registrul standard al exprimării, atât în comunicarea orală, cât și în cea scrisă. (c) Formațiunile investigate asigură continuitatea funcțională, păstrând toate valorile deja înregistrate în limba mai veche (consemnate în dicționare și identificate în

[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]