1,749 matches
-
ceilalți obosim să avem răbdare obosim să avem așteptări obosim să spargem ziduri să construim în zadar să adunăm cioburi să trăim sperând să sperăm așteptând să credem în șanse mascate să folosim șperaclu la inimi blocate să urcăm scări interminabile să așteptăm trenuri întârziate obosim în fața nepăsării în dreapta ignoranței în stânga indiferenței oriunde există uși sigilate ne plictisește lipsa de implicare obosim să oferim fără să primim obosim ... Cami Constantin aprilie 2015 Referință Bibliografică: Obosim ... Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
OBOSIM ... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367758_a_369087]
-
de cămin, despachetam bagajele și așteptam cu frică activitățile informative ale conducerii școlii. Iarna curățam zăpada din curtea internatului. Majoritatea timpului o petreceam însă la bucătărie. Ne puneau la sortat ceapă și cartofi într-o cameră cu rafturi mari, lungi, interminabile. Acolo, șoarecii se aflau la ei acasă. Mă obișnuisem cu ei, am acceptat prezența lor, așa că nu mai țipam când îi vedeam fugind pe la picioarele mele. Bucătăresele erau toate grase și rele. Vorbeau tare și parcă într-o limbă necunoscută
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
mileniu, având în vedere rânduiala sistemică și economico-culturală organizată conștient. Iată și programul unei zile din viața unui deținut de la Alcatraz și, jur să mă despart de tine cetitorule, căruia ți-am pus răbdarea la încercare cu acest obositor și interminabil subiect, tern și fără un viitor, cu un trecut însă sigur și întâmplat aevea, pentru alții...Și poate, cu învățăminte pentru fiecare! Iar „orarul de mai jos, chiar în linii mari e de natură așa de diabolică și păcătoasă, rutinieră
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
lingvistice): MINIȘTRI = ȘACALI și etichetarea absolut aiuristică în privința sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: OCHI ȘACALI. Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul) masculine plural-articulate și plural-nearticulate aflate în formă de nominativ/acuzativ este o interminabilă sursă de greșeli. Așa-zisa noastră ortografie fonetică notează cu același semn atât un „i” scurt (practic, o consoană tematică moale - ca în „arici”, „călători”, „corbi”, „istorici”, „pești”, „șacali” -, sau „i” semivocalic, de exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
lingvistice): MINIȘTRI = ȘACALI și etichetarea absolut aiuristică în privința sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: OCHI ȘACALI. Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul) masculine plural-articulate și plural-nearticulate aflate în formă de nominativ/acuzativ este o interminabilă sursă de greșeli. Așa-zisa noastră ortografie fonetică notează cu același semn atât un „i” scurt (practic, o consoană tematică moale - ca în „arici”, „călători”, „corbi”, „istorici”, „pești”, „șacali” -, sau „i” semivocalic, de exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
lingvistice): MINIȘTRI = ȘACALI și etichetarea absolut aiuristică în privința sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: OCHI ȘACALI.Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul) masculine plural-articulate și plural-nearticulate aflate în formă de nominativ/acuzativ este o interminabilă sursă de greșeli. Așa-zisa noastră ortografie fonetică notează cu același semn atât un „i” scurt (practic, o consoană tematică moale - ca în „arici”, „călători”, „corbi”, „istorici”, „pești”, „șacali” -, sau „i” semivocalic, de exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
încerc să evadez, declarându-mi erorile, prostia născătoare de măsele stricate. Gânduri negânduri se înfiripă și strâng între cot și vertebrele metaforelor cuvinte pe care uneori le uit anume pentru a nu-mi imploda în venele timpului ca niște acuze interminabile pe care judecata pământului nu înțelege Tremur ca un câine în ploaie și agăț covrigi singură în coada încercărilor crezându-le trecute Nu le înfometez de frică și poate că tocmai aici se înfiripă erorile Împreună cu esența ființei mele care
CA O SABIE TĂCUTĂ VISUL DEVINE REALITATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368591_a_369920]
-
niciodată nu și-ar fi permis să ucidă inocența? Marii poeți ai luminii, marii artiști cu râsetul lor candid, femeia ca poartă către Paradis, și nu ca obiect al dorinței. Moarte, moarte, moarte. Iisus a biruit moartea. Dar noi? Discuțiile interminabile cu sora mea, ingenua absolventă de Arte Plastice, serviciul caricatural, „să prindem știrea, să prindem știrea”, bine, și după ce am prins-o ce vom face cu ea, cine credeți că va citi știrea, cine va lăsa tentațiile diavolului la o
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
de neimagnat pe perioade îndelungate, pentru a nu atrage mânia Domnului, și tot în chinuri groaznice au murit. Milioane de oameni consideră că fiecare persoană trebuie să îndure orice îi oferă viață și să nu moară, ci să suporte dureri interminabile. Eu nu consider așa. Mulți oameni consideră că moartea este un lucru cumplit și ceva de care trebuie să ne temem, este capătul drumului, ultima cădere a cortinei, clopotele de încheiere. Aproape toate imaginile ce însoțesc moartea sunt negative, încărcate
ȘI TOTUȘI DOAMNE , DE CE EU? de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350275_a_351604]
-
metri, iar la sfârșit am auzit ropote de aplauze. Când m-am trezit, aproape că am vrut să mor. Pentru ce să port mai departe blestemul unei lumi posibile, dar care nu va putea fi atinsă niciodată? Am rătăcit ore interminabile prin centru, aproape că m-am îmbătat cu bere rece, pentru a uita, pentru a nu mai simți nimic... Mi-am găsit, în cele din urmă, un mic refugiu într-un parc. Acolo am citit câteva ziare și mi-am
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
Devenise dintr-o dată jenant să stea singură cu profesorul Condurache în casa acestuia. Era ceva inedit, la care nu se așteptase. Când i-a spus ce s-a întâmplat cu Brigitté, profesorul se întunecă la față și pufăia continuu din interminabila lui țigară, ca o locomotivă. Parcă suda țigările una de cealaltă. Surescitat, o invită și pe Gabriellé să se servească din pachet, dar tânăra se codi, refuzându-l. Îi era rușine să fumeze de față cu profesorul, chiar dacă se mai
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
spus că nu trebuie să distrugi bibliotecile dacă vrei să distrugi spiritul, ci trebuie doar să-i faci pe oameni să nu mai citească. Și ce alternative i-ai putea oferi? Manele, emisiuni de divertisment jalnice, dispute politice sterile și interminabile, show-uri de scandal cât cuprinde. Te întrebi apoi, unde au dispărut valorile? În spatele cortinei, pentru că la față de cortină sunt alți corifei. Ai banului, ai sexului, ai kitsch-ului înflorind pe tarabe ... Mariana Cristescu atinge aceste probleme spinoase, acute, cu
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
din partea diferitelor grupări din oraș: români ortodocși, uniți, catolici, protestanți, evrei, preoți, autoritățile orașului, ale școlilor, delegați ai comercianților, ai universității, ai țăranilor, ai femeilor din oraș, iar, în cele din urmă, chiar și o societate corală. A fost interesant, interminabil și epuizant, uneori puțin neplăcut, ca în cazul preoților catolici care aveau în fruntea lor un conte Széczeny, una din marile familii din Ungaria. Un personaj bogat și important, care trebuie că avea o inimă ce ardea de resentimente. Nu
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
de prânz, noi am avut o jumătate de oră să ne aranjăm la prefectură și apoi a urmat, într-o clădire publică, o masă mare la care au fost doar bărbații. O reală masă - Moșoiu - cu mâncare excelentă, dar firește interminabilă, îngrozitor de lungă. Însă Brătianu a stat lângă mine, foarte bine dispus și nimeni nu este un vecin mai bun la mese ca el, care are multe de spus și este atât interesant, cât și amuzant. El a ținut un discurs
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
pus o mulțime de întrebări și, mai ales după ce am citit "Biblia hazlie" scrisă de un sovietic, normal că m-am îndoit. Nu aveam mai mult de zece ani... Întâlnirea cu el, cu multe tăceri și vorbe nerostite, sau discuții interminabile în contradictoriu, nu a fost deloc lejeră, dimpotrivă, am plecat cu o durere imensă în suflet. Contrariat, am început să mă interesez cine este acest P. Multe din întâmplările neverosimile mai circulă și acum sub formă de legende. Povestite de
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
satul de baștină a lui P și prieten. Venise cu logodnica în București pentru cumpărături și s-a gândit să se întâlnească cu P, la Dunărea, unde seară de seară știa că-și pierde vremea la o cafea și ore interminabile de discuții cu prietenii. Stan a luat o masă în restaurant, la geam și aproape de ușă, să-l vadă pe P când vine. Când a început prăpădul a mai apucat să-și arunce logodnica prin geam. Lui, nici măcar nu i-
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Armand, Alexiana și, într-o continuitate fericită, cu Suzi și Sanda. Bucuria de a-mi regăsi porțelanurile întregi, o atribuisem izbânzii la care râvnesc! Eliminam ceas după ceas altă cutie din câte îmi stăteau în cale, cuceream spațiul, o muncă interminabilă îmi cerea prelungirea în noaptea deja sosită când mă chema restaurarea bibliotecii. „Să restabilești o bibliotecă e la fel de dificil cu a restabili adevărul și dreptatea pe această lume” gândeam atunci și observația se repeta de câte ori ochiul meu prinde altă nepotrivire
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
lansarea cărții „NE VEDEM LA PARIS" și a C.D.-uluil „SUS, ÎN DEAL, LA PEȘTIȘANI" în sala Nichita Stănescu a Casei de Cultură MAI, dar spre regretul meu (dragul meu gorjean), maestrul Sergiu Nicolaescu nu a reușit să scape din „interminabilele ședințe" care, după cum vă este cunoscut, în anul 2012 în țara noastră a fost un adevărat "răzbel" politic... de care nu credeam că o să mai scăpăm. Spectacolul a fost de-o mare ținută artistică, unde ș-au dat concursul: corpul
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
Neamț. A urmat mutarea la Mănăstirea Slatina, unde a fost egumen. De aici a fost arestat și dus la Suceava, ținut în anchetă nouăzeci de zile, bătut și chinuit pentru acuzații fără nici un suport real. După ani de detenție, de interminabile anchete și deplasări de la un penitenciar la altul, de la Vaslui, unde era un lagăr de muncă forțată, la temuta închisoare de la Aiud, Părintele Arsenie Papacioc a fost eliberat și i s-a permis să slujească la o parohie din Ardeal
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
unii s-au prefăcut că ne ajută, atunci cănd am intrat și noi în „glorioasa” familie a popoarelor capitaliste. Da, trecusem de la comunism, înapoi la capitalism. Însă, proverbiabila noastră DEZBINARE, reanimată în anii comunismului a continuat și înflorit în această interminabilă perioadă numită „de tranziție”. Biata noastră istorie a devenit o înșiruire de falii, niște rupturi întunecate, nevoiți să le numim „perioade de trecere, de tranziție” de la capitalism la comunism și invers, cu niște consecințe dureroase pentru progresul neamului nostru. Tocmai
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
a limbajului de lemn. Atunci a apărut tipul de HP-politruc, dulău al puterii politice comuniste, executant feroce al directivelor dictatoriale împotriva intereselor oamenilor de rând, organizator ideal al turmelor gregare de aplaudaci, pentru aprobarea acelor măsuri prin osanale și ovații interminabile. Astfel de servicii oferite de HP-politruci abili, lingăi cu șefii și fiare nemiloase cu oamenii de rând, erau răsplătite cu funcții directoriale remunerate cu salarii consistente și privilegii nobiliare. HP-ul politruc nu avea morală, nu avea principii. Ideologia comunistă
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ELOGIU LUMINII Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului elogiu luminii îngenunchez în fața ta, lumină, tu dai contur lucrurilor, fără tine viața ar fi o lungă și interminabilă noapte. tu ești fericirea ochiului, cu tine zborul devine vis. tu gonești întunericul din suflete și urci spre etern tot ce are mai înălțător viața. Referință Bibliografică: elogiu luminii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1064, Anul
ELOGIU LUMINII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344531_a_345860]
-
teapa celor ce clamează că ei fac „ procesul comunismului” ? În România ieșită cu „ chin cu vai”,din comunism ( ca act ratat!) - ceea ce se petrece după 1990 cu femeia, s-a complicat dramatic: orizontul de așteptare deocamdată ne este în pâclele interminabile ale „ cârmacilor” .Milioane de femei sunt silite să emigreze, să fie înjosite atât în țara lor, cât și în occidentul care „ consumă” femeia inclusiv ca accesoriu- marfă. Iată deci că așa zisul curent feminist,ca formă extremă uneori de emancipare
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
unde se afla zăpada purpurie, zburam cu Vulturul Gorgo, mă întreceam cu fata cea isteață, cu Aladin și lampa lui - lecturile mele de atunci din „Traista cu povești”. Apoi într-o seară tot așa, am ascultat o vreme discuțiile lor interminabile. După aceea m-am apropiat de ușă și mi-am pus nasul pe sticla rece. Deodată am zărit afară luna: jos-jos, aproape de pămînt, cu raze multe, strălucitoare! „Mamă, mamă - m-am întors cu ochii în lacrimi de bucurie - uite ce
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
fur, mint, înșel” pentru că... și pentru că... și pentru că... Da, dar mă întreb, nu ar fi mai bine să nu mai bei, să nu mai ucizi, să nu mai violezi, decât să găsești la infinit o explicație pentru tot acest șir interminabil de nelegiuiri? În Biblie scrie că dacă mâna ta dreaptă te face să cazi în păcat, e mai bine să o tai. (E o figură de stil, evident). Da, dar omul, „rasatul”, „evoluatul”, „superiorul” om nu poate să renunțe așa
ACELAŞI OM, ALT PĂIANJEN de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350198_a_351527]