KorAP: Find »[drukola/base=internațională & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...31 >

765 matches

Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680

împiedică să critice lipsa de funcționare și de eficacitate a Internaționalei, mergînd pînă la a o compara cu un simplu "club" de dezbateri, incapabilă să ia o decizie. De fapt, nu este exagerat dacă vorbim despre o adevărată criză a Internaționalei, așa cum nu ezită să o facă unii responsabili din SFIO. Pe un alt plan, lucrurile sînt mult mai complicate, aflîndu-se în plină evoluție atît pentru socialiști, cît și pentru ceilalți conducători politici. În ciuda schimbărilor survenite în Uniunea Sovietică (căderea lui

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
dogmele Cartei de la Frankfurt refuzul oricărei alianțe cu comuniștii nu provoacă nici o dispută de anvergură în rîndul mișcării și încă mai puțin o ruptură. Vremurile s-au schimbat comparativ cu anii 1933-1935, cînd chestiunea comunistă antrenase o paralizie generală a Internaționalei, sfîșiată de tendințe vădit opuse, în legătură cu acest subiect. Treizeci de ani mai tîrziu, fiecare partid își redefinește strategia într-un mod empiric și izolat; fiecare acționează în folosul său, fără cea mai mică înțelegere de ansamblu. Absența oricărei constrîngeri a

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
sfîșiată de tendințe vădit opuse, în legătură cu acest subiect. Treizeci de ani mai tîrziu, fiecare partid își redefinește strategia într-un mod empiric și izolat; fiecare acționează în folosul său, fără cea mai mică înțelegere de ansamblu. Absența oricărei constrîngeri a Internaționalei asupra membrilor săi produce în împrejurarea dată efecte negative și explică o anumită diviziune a mișcării, în care cele mai diverse poziții nu fac obiectul vreunei sancțiuni și nu antrenează decît puține discuții. În legătură cu aceste două chestiuni care apar în

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
Germaniei nu se poate realiza decît în cadrul Alianței nord-atlantice. Succesorul lui Ollenhauer, austriacul Pittermann, beneficiază de retragerea unor lideri mai cunoscuți, precum H. Wilson sau W. Brandt, acaparați de responsabilitățile lor naționale. Alegerea sa reprezintă începutul unei noi viziuni a Internaționalei care se caracterizează printr-o apropiere mai nuanțată de lumea comunistă și mai puțin marcată de anticomunism. Progresele destinderii autorizează asemenea speranțe, iar poziția Austriei, aflată la jumătatea drumului dintre Est și Vest ilustrează foarte bine această evoluție. Tot în timpul

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
evoluție pînă la abandonarea a responsabilităților guvernamentale. Un an mai tîrziu, ca urmare a înfrîngerii electorale din iunie 1970, Laburiștii reintră în opoziție și vor adopta în curînd poziții mai rezervate în legătură cu chestiunea europeană. Ca un semn al timpurilor, în cadrul Internaționalei, președintele va fi în curînd contestat de propriul său partid a cărui conducere este nevoit să o cedeze lui Bruno Kreisky, în februarie 1967. Această schimbare de persoană în fruntea SPÖ transpune de o manieră mult mai profundă o mutație

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
reflecție comună, nici o adeziune colectivă și nici o acțiune concertată nu își fac apariția în această perioadă. Este lesne de înțeles, dacă avem în vedere tăcerea sa din ultimii ani. Nu este deloc exagerat dacă vorbim despre o diminuare a activității Internaționalei, începînd cu perioada 1963-1964. În aceste condiții, ea nu poate fi pregătită să se confrunte cu un asemenea eveniment și nu dispune decît de niște slabe instrumente politice și organizaționale de intervenție. În Franța, unde "mișcarea" a avut, fără îndoială

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
jucat un rol de prim-plan precum omologii săi german și britanic, a fost totuși o prezență constantă pînă la cel de-al Doilea Război mondial. De-a lungul anilor '60, pierderea din audiență a SFIO a adus mari prejudicii Internaționalei. În schimb, această organizație beneficiază de ascensiunea rapidă, începînd cu 1971, a noului Partid Socialist, chiar dacă am greși, dacă am vedea în acest factor deosebit cauza unică a adevăratei "renașteri" a organizației socialiste. În concluzie, motivele adînci ale acestei transformări

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
acestea, o anumită disociere se va opera în curînd între guvernul muncitoresc, care nu poate ignora realitățile europene și Laburiștii care radicalizează și mai mult opoziția lor anticomunitară, blocînd astfel orice dezbatere și prin aceasta, orice posibilitate de evoluție în cadrul Internaționalei. În timpul Congresului al XIII-lea al Internaționalei (Geneva, noiembrie 1976), orice referire la construirea europeană este, de asemenea, trecută deliberat sub tăcere: rezoluția finală rămîne mută în această privință. Pentru a evita o ruptură, precum și un acord de fațadă, conducătorii

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
în curînd între guvernul muncitoresc, care nu poate ignora realitățile europene și Laburiștii care radicalizează și mai mult opoziția lor anticomunitară, blocînd astfel orice dezbatere și prin aceasta, orice posibilitate de evoluție în cadrul Internaționalei. În timpul Congresului al XIII-lea al Internaționalei (Geneva, noiembrie 1976), orice referire la construirea europeană este, de asemenea, trecută deliberat sub tăcere: rezoluția finală rămîne mută în această privință. Pentru a evita o ruptură, precum și un acord de fațadă, conducătorii socialiști preferă să nu spună nimic, în legătură cu

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
mult decît înainte, pe toată această perioadă, Internaționala Socialistă devine un loc de înțelegere a diferitelor partide asupra chestiunilor comunitare care permite o mai bună conciliere a pozițiilor prezente, precum și armonizarea respectivelor interese de politică externă. Toate aceste cauze conferă Internaționalei un rol mai activ decît în trecut. • Progresia construcției europene este însoțită de o reechilibrare a raporturilor de forță internaționale în Europa, ca și în restul lumii. Această mișcare de ansamblu concordă cu începuturile unei modificări profunde a forțelor respective

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
formă de Front Popular, apoi în vederea Eliberării? Dacă acum este încă prematur să răspundem la toate aceste întrebări, putem măcar să evidențiem principalele caracteristici ale acestei tendințe. Încă de la începutul anilor '70, anticomunismul, care a fost una din bazele ideologice ale Internaționalei Socialiste în anii '50 și '60, tinde din ce în ce mai mult să fie dat uitării, atît datorită progreselor destinderii, cît și noii apropieri a socialiștilor de Uniunea Sovietică și de partidele comuniste. Am amintit deja cum s-a trecut în Franța, ca

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
sau Grecia, generînd o împrăștiere și o dispersare a forțelor comuniste 6. Să fie oare acestea simptomele "cutremurului" din toamna anului 1989, care a zguduit Europa de Est? Această criză generalizată a modelului comunist face ca anticomunismul visceral din primii ani ai Internaționalei Socialiste să pară învechit. Vizibil slăbit, comunismul înlătură anticomunismului orice rațiune de a mai exista. • Consolidarea în Europa a modelului democratic apărat încă de la crearea sa de către Internaționala Socialistă este unul dintre cele mai benefice pentru această organizație. O dată cu anticomunismul

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
a Treia. Prea puțin luată în seamă și fără o prea mare influență la sfîrșitul deceniului precedent, Internaționala va dispune, zece ani mai tîrziu, de o rezonanță neașteptată și de o greutate sporită în cadrul raporturilor de forță internaționale. Schimbări în cadrul Internaționalei Dincolo de modificările introduse de acest nou context politic, acțiunea conștientă a membrilor IS contribuie în egală măsură la schimbare. Originile acesteia datează din 1972, patru ani înainte de Congresul "istoric" de la Geneva. Protagoniștii acestei reînnoiri trebuie căutați în primul rînd printre

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
din partidele sale din Europa de Nord, ferm instalați la putere, precum scandinavii sau dispunînd de o solidă experiență în materie ca, de exemplu, austriecii. Începînd cu această dată, ei pun sub semnul întrebării posibilitățile de a duce la bun sfîrșit reorganizarea Internaționalei. Din această grupare se disting trei personalități: germanul W. Brandt, austriacul B. Kreisky și suedezul O. Palme. Dar ei nu sînt singurii și acțiunea lor va fi destul de repede înlocuită de eforturile socialiștilor din Europa Meridională: aflați în legătură cu socialiștii francezi

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
Va fi nevoie totuși de cîțiva ani pentru ca un adevărat consens să fie găsit în Internațională asupra modalităților precise ale unei "prefaceri" radicale a organizației. După multe dezbateri, acordul a fost stabilit, urmărindu-se patru puncte principale: • democratizarea continuă a Internaționalei; • internaționalizarea organizației prin definirea unui proiect politic mai ambițios, precum și primirea de noi membri; • politizarea intensă a organizației printr-o reformă a structurilor sale și prin consolidarea puterii organelor sale conducătoare; • eficiența crescută a organizației prin alegerea unui secretar general

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
a structurilor sale și prin consolidarea puterii organelor sale conducătoare; • eficiența crescută a organizației prin alegerea unui secretar general "mai implicat", concomitent cu o angajare mai susținută a membrilor săi în lupta politică. Pînă acum, după cum s-a văzut, președinția Internaționalei a fost ocupată de militanți de rangul doi din mișcare. Începînd din 1976, alegerea lui W. Brandt ca președinte și a lui Berndt Carlsson responsabilul sectorului internațional din Partidul Suedez ca secretar marchează o ruptură de aceste practici învechite, precum și

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
de aceste practici învechite, precum și voința de a conferi organizației prestigiu. Acționînd astfel, IS își asigură de asemenea și sprijinul a două partide cu disponibilități financiare, care se angajează ferm în susținerea acțiunii sale. Accesul lui W. Brandt la conducerea Internaționalei în 1974, acesta a părăsit cancelaria de la Bonn simbolizează în egală măsură dorința de continuare a politicii de destindere față de lumea comunistă, inițiată de responsabilul SPD cu șapte ani în urmă. În sfîrșit, începînd din 1970, Internaționala încetează să mai

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
și modalitățile sale de funcționare trebuie modificate. Congresele care continuă să aibă o vocație "externă", fiind destinate publicului larg, nu se mai rezumă numai la această funcție: ele devin medii importante unde se pot face auzite mișcări apropiate de orientările Internaționalei, fie că este vorba despre luptele de eliberare națională sau despre reforme sociale. Acest lucru este posibil datorită creșterii notabile a numărului de organizații membre a IS, reprezentate în cursul acestor manifestări: dacă, pînă la sfîrșitul anilor '60, acest număr

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
Executivului. Din aceleași motive, numărul vicepreședinților și al delegațiilor însărcinate de președinte sau vice-președinte crește, de asemenea. Toate aceste schimbări care fuseseră deja, sînt sintetizate și puse în practică începînd cu Congresul de la Geneva din 1976. Dincolo de refacerea internă a Internaționalei, Geneva reprezintă o dată importantă în măsura în care acest congres marchează o voință clară de a depăși "europocentrismul" care, încă de la constituirea sa, a fost una din caracteristicile Internaționalei. Ieșim aici din cadrul european, dar este greu să nu facem aluzie și la aceast

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
puse în practică începînd cu Congresul de la Geneva din 1976. Dincolo de refacerea internă a Internaționalei, Geneva reprezintă o dată importantă în măsura în care acest congres marchează o voință clară de a depăși "europocentrismul" care, încă de la constituirea sa, a fost una din caracteristicile Internaționalei. Ieșim aici din cadrul european, dar este greu să nu facem aluzie și la aceast lucru, în măsura în care această transformare privește în primul rînd organizația socialismului european. Două date trebuie amintite aici. În 1907, în timpul Congresului de la Stuttgart al Internaționalei a II-a10

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
din caracteristicile Internaționalei. Ieșim aici din cadrul european, dar este greu să nu facem aluzie și la aceast lucru, în măsura în care această transformare privește în primul rînd organizația socialismului european. Două date trebuie amintite aici. În 1907, în timpul Congresului de la Stuttgart al Internaționalei a II-a10, s-a discutat pentru prima dată despre chestiunea colonială. Această dezbatere însemna pentru mișcarea socialistă o tentativă de depășire a granițelor Bătrînului Continent. În situația dată, acest cadru geopolitic a influențat ansamblul dezbaterilor dintre partizanii și adversarii problemei

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
mondial, se va scurge înainte ca mișcarea socialistă să ia o dimensiune cu adevărat internațională, depășind cadrul strict european. Conștientizarea problemelor din țările Lumii a Treia a început în Europa încă de la mijlocul anilor '50, dar tendința anticomunistă, omniprezentă a Internaționalei Socialiste din această perioadă a paralizat acțiunea acesteia, forțînd-o într-o mare măsură să lase mînă liberă lumii comuniste în acest domeniu. Aceasta din urmă se implică mult în luptele anticolonialiste, intervenind și în Lumea a Treia. Internaționala Socialistă se

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
aceasta. Această ultimă cauză nu face decît să scadă interesul curentului socialist pentru luptele de eliberare națională care se desfășurau atunci. În timpul deceniului următor, mișcările Lumii a Treia privesc mai mult spre mișcarea comunistă Uniunea Sovietică, China decît în direcția Internaționalei Socialiste. Lăsînd la o parte puținul prestigiu al acesteia din urmă, va trebui să apară o concepție diferită, față de problemele țărilor în curs de dezvoltare; este necesar, de asemenea, ca modelul comunist să înceapă să-și piardă din credibilitate, pentru ca

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
a Partidului Comunist Italian, precum și a sprijinului oferit, doi ani mai tîrziu, normalizării întreprinse de generalul Jaruzelski în Polonia. În cadrul acestei evoluții contradictorii, între cele două mari compozante ale mișcării muncitorești, Congresul de la Geneva reprezintă o etapă importantă a "mondializării" Internaționalei Socialiste și a ieșirii acesteia din spațiul european. Această mutație se explică și prin evoluția situației din America Latină unde se concretizează interesul pentru soluțiile social-democrate. Cu doi ani înainte de Congresul de la Geneva a fost creată Uniunea Partidelor Socialiste ale Comunității

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
ale Comunității Europene*, oficial admisă la Geneva de către Internațională ca organizație regională asociată. Sporindu-și apoi reprezentativitatea în așa fel încît să încarneze ansamblul forțelor socialiste din Europa, UPSCE caută să funcționeze strict consensual. Reproducînd în cadrul său diviziunile persistente în interiorul Internaționalei referitoare la construcția europeană, ea se dovedește incapabilă de a le depăși. De asemenea, în ciuda eforturilor unora, devine imposibilă pentru socialiștii comunitari elaborarea unui program comun cu ocazia alegerilor din Parlamentul European din 1979. În 1974, dată a înființării UPSCE

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]