795 matches
-
și anume: - internaționalizarea firmelor trebuie înțeleasă ca proces; - acest proces va crește în intensitate pe măsura creșterii gradului de implicare a firmelor pe piețele externe, ca urmare a acumulării de experiență pe piețele respective. Nimeni nu poate contesta faptul că internaționalizarea (transnaționalizarea) firmelor este asociată derulării unui proces, dacă nu de altă natură, cel puțin de natură cognitivă în rândul factorilor de decizie ai companiei (Petersen, Pedersen, 1997). Partea controversată a modelului de la Uppsala se referă la a doua aserțiune a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
aici percepția oportunităților și problemelor pieței, este - consideră promotorii modelului - în primul rând rezultatul experienței câștigate prin derularea unor activități curente de afaceri pe piața respectivă. Cunoașterea prin experiență generează oportunități de afaceri și este forța conducătoare a procesului de internaționalizare. În același timp, cunoașterea prin experiență este principalul mod de a reduce riscul implicării pe piață. Mai mult, cunoașterea prin experiență conduce în timp la aplicarea în cadrul firmei a unor automatisme, practici și proceduri, adaptate specificului local și care eficientizează
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
origine și o potențială țară-gazdă este mai mică, cu atât mai rapid are loc pătrunderea firmei pe piața țării respective. Se poate observa o bună corespondență a modelului de la Uppsala cu teoria ciclului de viață al produsului ca factor al internaționalizării, teorie elaborată de Vernon (1966). Conform acestei teorii, într-o primă fază, firma introduce un produs inovator pe piața de origine. În etapa ulterioară, de creștere, firma începe să exporte pe piețe cu o structură a cererii și a capacităților
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o interpretare bidimensională a acestei relații: conflict și complementaritate. Hymer (1976), viziunea marxistă asupra forțelor de producție și, mai ales, teza celebră a lui Vernon (1971) descriu o relație antagonistă între corporații și state. La polul opus, teoriile ortodoxe ale internaționalizării (vezi capitolul 2 din această lucrare) și, mai ales, paradigma eclectică a lui Dunning pun accentul pe complementaritatea între scopurile corporației și cele ale statelor, pe modul în care toate părțile pot avea de câștigat sau cel puțin pe modul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
scriitorul basarabean de azi. El pare a ne arăta calea cum se iese din drama sfâșierii prin ambiguitatea ontologică a dorului, evitând sterilitatea simulacrelor din jocul textualist al postmoderniștilor care dă iluzia că ne putem detașa de destinul național prin internaționalizare. Performanța artistică a lui Victor Teleucă se asociază de la bun început cu o atitudine intuitiv transdisciplinară, atuul conștientizat în fața confraților de condei: "Am venit să răstorn lumea. Dar lumea era plăsmuită de la început răsturnată. Meritul meu constă în faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care să le permită românilor să recepteze un oarecare mesaj irlandez, s-a ivit odată cu procesul de trecere de la mica la marea Europă, odată cu integrarea românilor În noile frontiere ale continentului redimensionat, prin Încorporarea Transilvaniei În Monarhia dunăreană și prin internaționalizarea chestiunii orientale În cazul Principatelor. Aceste fenomene au fost contemporane, de altfel, cu intrarea mai apăsată a Irlandei În problematica istoriei europene. Ca dovadă a unor atari deschideri și ca o primă prezență irlandeză de marcă la români se poate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din Transilvania și Irlanda, similitudine dictată de ritmurile continentale ale construcției naționale și ale evoluției istorice moderne. În al doilea rând, pe linia influențelor, se evidențiază ecoul pe care Îl cunoaște acum problema irlandeză În Ardeal. Acest ecou se datora internaționalizării problemei respective, pe de o parte, iar pe de altă parte, racordării societății românești din Transilvania (primul Înainte de toate ca receptor) la circuitul european al informației. În deceniul premergător revoluției, liderii de opinie ardeleni vor sesiza acest paralelism și Îl
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aplicare a rețelelor mondiale de producție și de informații. Imbinând perspectiva economică și cea sociologică T. Brăilean (2004, p. 131 132) concluzionează că globalizarea este un fenomen complex caracterizat printr-o serie de trăsături specifice: creșterea interdependențelor la nivel global, internaționalizarea schimburilor și a producției, libera circulație a capitalurilor, mărfurilor, informației și persoanelor, dominația firmelor multinaționale, hiperconcurența la nivel global, nașterea unei societăți civile globale, resemnificarea identităților naționale, culturale și spirituale. În literatura de specialitate se vorbește din ce În ce mai mult de Întreprinderea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sfera schimbării sociale”. Alte studii în sfera mișcărilor sociale le explică în termeni politici, ca oportunități sau amenințări. Contextele politice sunt date de schimbarea ordinii globale, de globalizarea economică și de ordinea economică postbelică, care a perpetuat inegalități între state, internaționalizarea sau globalizarea politică. Acestea determină apariția agențiilor interguvernamentale care se adresează unor probleme esențiale, determinând astfel mișcări sociale care să pună presiune asupra guvernelor naționale să se alinieze normelor, standardelor și legilor naționale și internaționale. De asemenea, din punctul de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
înșelăciune care atentează la ordinea socială și normativă și care amplifică îngrijorarea indivizilor și instituțiilor sociale. Deși nu este un fenomen nou apărut, preocuparea majorității statelor față de fenomenul corupției s a intensificat sensibil în ultima perioadă, mai ales în condițiile internaționalizării acestui fenomen și apariției unor noi forme de criminalitate, care sunt asociate și cu fapte de corupție, ceea ce s-a canalizat și în adoptarea unor politici și mecanisme instituționale anticorupție ale Consiliului Europei și O.N.U. Ținând cont de
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
în investiții binevenite în economia legală. Cele doua elemente majore ale procesului de reciclare de fonduri sunt: ascunderea veniturilor ilicite și convertirea lor în bani, în scopul de a le ascunde proveniența. 2.2.2. Spălarea banilor în România și internaționalizarea Sfârșitul de mileniu ne înfățișează amploarea deosebită a activităților economice ce se desfășoară în statele puternic dezvoltate din Europa, America și Asia. Relațiile economice internaționale cunosc un dinamism fără precedent, fiind integrate noi state și sisteme economice. Este în afara oricărei
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
de extraneitate; • dimensiunea internațională, respectiv suma infracțiunilor care se comit și se finalizează cu participarea elementului de extraneitate (persoane, firme, corporații, bănci etc.) Cele două dimensiuni nu au avut și nici nu vor avea un caracter static. Astăzi este evidenta internaționalizarea afacerilor de tip criminal, în cele mai răsunătoare cazuri de contrabandă, evaziune fiscală, trafic de droguri, operațiuni de import export ilegale, fapt pentru care s-a realizat și perfecționat continuu parteneriatul pentru crimă. Contrabanda cu alcool sau țigări, traficul de
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
sistemul organelor vamale, de poliție, parchetelor, judecătorești și Gărzii Financiare, înființarea de societăți comerciale fictive. Această fază coincide cu puternica consolidare financiară a grupurilor mafiote care au obținut profituri uriașe din contrabandă, evaziune fiscală și traficul de droguri. FAZA DE INTERNAȚIONALIZARE a afacerilor ilegale derulate de grupurile mafiote este cea în care s-a realizat parteneriatul (cooperarea) acestora cu grupurile similare din alte țări. Beneficiind de o forță financiară remarcabilă, grupurile crimei organizate au realizat o dotare materială și logistică de
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și o regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau modernizare. Aferenți unor abordări teoretice diferite (de exemplu, a sistemelor mondiale, a culturii globale, a societății globale, a capitalismului global), acești termeni se adresează de fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
ca urmare a sfârșitului coerenței sistemice și a eliminării constrângerilor asupra aspirațiilor etno naționaliste. Dimensiunea economică (congeneră cu ceea ce am putea numi globalizare financiară) se referă la: acceptarea la nivel global a unui set de reguli, practici și mecanisme economice, internaționalizarea producției, reconfigurarea diviziunii internaționale a muncii, relaxarea frontierelor tarifare și creșterea progresivă a controlului actorilor nonstatali asupra instrumentelor economice și a politicilor monetare și fiscale. Cauzele globalizării economice grupează, de la autor la autor, mutațiile intervenite în acumulările de capital și
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
producției, reconfigurarea diviziunii internaționale a muncii, relaxarea frontierelor tarifare și creșterea progresivă a controlului actorilor nonstatali asupra instrumentelor economice și a politicilor monetare și fiscale. Cauzele globalizării economice grupează, de la autor la autor, mutațiile intervenite în acumulările de capital și internaționalizarea finanțelor, schimbările intervenite în structura diviziunii internaționale a muncii, tendința de convergență, sincronizare și interconectare a piețelor sau tranziția de la un tip extensiv la unul intensiv de producție, în timp ce formele sale de exprimare sunt a mobilității globale a capitalului, creșterea
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
inclusiv clivajul Nord-Sud, iar statele își pierd hegemonia asupra economiilor naționale în favoarea actorilor nonstatali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și al amplitudinii a ceea ce se numește globalizare, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă: ca intensitate, actualul grad de interdependență este mai redus decât cel din perioada 1870-1914; ca amplitudine, el acoperă un teritoriu și o pondere a populației globale inferioare celor asociate marilor imperii din Antichitate
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
de a găsi căi mai eficiente de promovare a valorilor și a intereselor specifice fiecărei ONG, iar procesul nu este nici general, nici uniform. În multe cazuri, organizațiile promovează o agendă specific internă, ceea ce le oferă mai puține stimulente pentru internaționalizarea sau transnaționalizarea activității. În anumite situații însă, o ONG deja consolidată pe plan intern poate alege, ulterior, să formeze o OING sau să participe în cadrul acesteia. O altă posibilitate este aceea ca, în contextul demersurilor pe plan intern, o ONG
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
a se implica în activități transfrontaliere, abia ulterior deschizându-și secțiuni în străinătate. În fine, unele ONG pot utiliza mecanismele create de organizațiile internaționale guvernamentale pentru a încerca să influențeze politicile publice ale autorităților naționale. De altfel, accelerarea procesului de internaționalizare a ONG a fost considerabil favorizată de opțiunea OIG de a crea mecanisme de consultare instituționalizată cu sectorul neguvernamental. Dacă, la nivel global, ONU a conturat un mecanism al politicii globale care împuternicește actorii neguvernamentali, un proces similar se manifestă
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
Un moment de referință a fost marcat de cunoscuta ”lunea negră” de la bursele occidentale din 19 octombrie 1987, criză care a evidențiat faptul că fenomenele negative se pot repeta chiar și la dimensiuni mai mari, generate și de tendința de internaționalizare a piețelor de capital. În consecință, au avut loc scăderi importante la bursele de valori din New York, Londra, Tokio, Hong Kong, ș.a. În prezent, marile piețe bursiere se caracterizează printr-un grad ridicat de organizare și fiabilitate, ca urmare a unor
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
angajare și fructificare a capitalului, care se orientează în plasamente după profilul indicelui bursier. Se produce de fapt, însăși „moartea pieței“, respectiv, lipsa condițiilor de orientare liberă, în ceea ce privește negocierea de acțiuni pe un principal segment al pieței. Ca urmare a internaționalizării pieței bursiere, se folosesc o serie de indici bursieri internaționali, cum ar fi : − Indicele FT-30 (FT Ordinary Share Index), care reprezintă cel mai vechi indice bursier din Marea Britanie și cuprinde 30 acțiuni tranzacționate intens (blue chip); − Indicele FT actuarial al
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
Eliot și terminând cu comparatiști ca L. Foscolo Benedetto, n-au gândit altfel. Dreptul european la pluralitate și diversitate literară este imprescriptibil și inviolabil. Nu se poate vorbi în nici un caz de un bloc coerent, de omogenizare latentă sau programată. Internaționalizarea și europenizarea literaturii (vom vedea imediat în ce sens) este una, uniformizarea și supranaționalizarea este alta. Din convergența heterogeneităților naționale rezultă general-umanul în expresie literară, nu o literatură apatridă și nediferențiată. Ideea este larg îmbrățișată, inclusiv de comparatiști. Scriitorul european
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
influențelor literare străine, care încep să fie recunoscute și studiate sub această emulație (și care se transformă în perioada pozitivistă în simplă erudiție istorico-literară), are la origine conștiința participării la tradiții și valori europene, recunoașterea și cultivarea elementelor literare comune, internaționalizarea creațiilor locale, ieșirea din izolare, lărgirea orizontului. Cine nu cunoaște decât o literatură nu cunoaște decât o singură pagină a cărții. (Mazzini) 3. Literatura europeană (=universală) încurajează competiția și spiritul de emulație al literaturilor naționale, care-și păstrează în continuare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
instituțiilor reale ale puterii. Sistemul pseudo-genurilor literare din culturile post-bizantine ortodoxe, rediscutat atât pe axa distributivă, în tot arealul respectiv, cât și integrativ, în relația transversală cu performanțele locale, ar putea constitui primul moment al unui proiect mai amplu, de internaționalizare a "literaturii" noastre medievale, mai întâi regional (genul proxim), iar apoi zonal (pin diferențele specifice). Una dintre mizele majore ale acestui program de anvergură, atât de necesar nu doar nouă, ci întregii regiuni ortodoxe, ar putea fi depășirea obsesiei apartenenței
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]