1,925 matches
-
dar care anticipează, fără îndoială, temele puse pe tapet astăzi (globalizarea economică, epuizarea resurselor, degradarea ambientului, sărăcirea la nivel mondial). După cum spune Gianni Scaglia, în legătură cu Pasolini trebuie să fim suspicioși. Trebuie să-l interogăm în singurul mod care este posibil: interogându-ne pe noi. El cerea să fie tradus, poate că ar trebui să fim niște proști interpreți, să-l citim ad litteram sau, citindu-l ad litteram, să-l târâm cu noi în certurile noastre, să uităm de „textul” său
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cultura sa reală a fost cea a Mafiei, chiar dacă apoi Statul i-a pus la dispoziție o bibliotecă de închisoare în care să-i citească pe Lombroso și Hegel, De Amicis și Tolstoi. Vezi ultima perioadă a fișei sale biografice: „Interogat prin procedură penală sub învinuirea domniei sale, domnul Mario Scelba 1... a domniei sale, domnul Bernardo Mattarella 2... a Principelui Gianfranco Alliata di Montereale și a deputatului Leone Marchesano, a refuzat să facă orice declarație”; nu e nici o îndoială că ceea ce domină
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
România, Cocîrlă era urmărită Îndeaproape de Securitate, Întrebată unde a fost În toți acei ani și de ce nu este Încă membră de partid. Răspunsul ei: „am fost În Rusia la universitate” - și că este mai comunistă decît cel care o interoga. DÎndu-și seama că ar putea avea probleme dacă ar recunoaște că a fost deportată, Cocîrlă Încearcă doar să insinueze acest lucru, afirmînd „am fost acolo și am văzut”. Ca și alți deportați, Cocîrlă era conștientă de faptul că orice mențiune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
consonantă ființei etnice, prin mirări și căderi în rutină, prin sondaje și partituri țintind spre organicitatea de substanță. E momentul fast în care Arghezi, Blaga, Brâncuși, Enescu, fiecare din alt unghi, operează sinteze, topind, stilizând, eliminând și potențând, revitalizând și interogând, cu aspirații spre totalitate. Ca poet al timpului în mers, M. se vrea deopotrivă un explorator al efemerului și al eternității. Totuși, el e mai puțin un meditativ, cât un constatator, în ochii căruia ideea de tradiție pare mai degrabă
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
semnată cu pseudonimul Vicenția Vara, închid în ele trăirile unui suflet încercat de vămile existenței, rostite cu discreție, fără patetism edulcorat, în versuri de o cuceritoare expresivitate lirică. Sentimentul dominant este cel al singurătății, în care I. își decantează impresiile, interogând netulburată adâncimile. I. a îngrijit și prefațat ediții din operele lui Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, I. Al. Brătescu- Voinești și Zaharia Stancu. SCRIERI: Artă și aspirație, Cluj-Napoca, 1977; Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul, București, 1981; Introducere în opera lui Zaharia
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
are darul profeției (sau al unei superioare intuiții), ea Îl Înștiințează pe cioban că tovarășii săi vor să-l ucidă la apusul soarelui, În chiar aceeași zi. Ce scenariu inițiatic poate fi acesta? Sunt generații de cercetători care s-au interogat asupra esenței baladei fără a putea da un răspuns definitiv. Să fie conservată În versurile populare imaginea unei zeități solare ce pleacă la culcare, obosită? Să fie presentimentul schimbării unui ciclu solar cu un altul, Întunecat? Urmele unui mister păgân
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mitropolitului i se încredințează o misiune diplomatică în Rusia, de unde, pregătit să accepte suzeranitatea țarului, domnitorul nădăjduia să primească în schimb ajutor împotriva turcilor. D. este reținut însă la Kiev, unde, invocată fiind carantina împotriva unei epidemii de ciumă, este interogat și constrâns să aștepte răspunsul la petiția adresată țarului. Declarația pe care o face în fața autorităților kievene îl arată hotărât, apărându-și cu stăruință cauza (exprimându-și rezerva față de promisiunile polonezilor „nestatornici”, D. atrăgea atenția asupra dezavantajelor ce le-ar
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
pot fi utilizate și într-un sens și în altul. 2.2.1. Metode directetc "2.2.1. Metode directe" Pornindu-se de la faptul că acțiunile și conștiința umană sunt intenționale, în științele sociale s-a încetățenit practica de a interoga subiectul despre propriile valori, atitudini, conduite prin metode directe în cadrul anchetelor psihosociale. Cea mai cunoscută tehnică de investigare a atitudinilor este cea a scărilor (sau scalelor) de atitudine. Multiplele variante ale scărilor de atitudine pot fi reduse la cele trei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vom vedea că ea depinde de puterea economică și politică, putere deținută în general de bărbați. Această poziție este amplu argumentată de susținătorii teoriei conflictului, teorie opusă în cele mai multe puncte paradigmei structural-funcționaliste. Orientarea funcționalistă în explicarea apariției familiei poate fi interogată și dintr-un punct de vedere epistemologic mai larg: îngrijirea copiilor, reglementarea relațiilor sexuale, cooperarea și schimbul, responsabilitățile sociale sunt probleme care puteau fi soluționate și prin alte aranjamente. Explicațiile funcționaliste sunt în mare parte de genul post festum, adică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copiilor are într-adevăr o semnificație deosebită în supraîncărcarea de rol domestic a femeii, cu deosebire a celor care exercită o profesie. Cu precădere în acest gen de sarcini, soțul nu alocă un timp considerabil pentru a-și ajuta partenera. Interogate în 1974-1975 în legătură cu timpul afectat diferitelor activități domestice, aproape 7.000 de persoane din Franța au dat următoarele răspunsuri: bărbații cu serviciu alocă pe zi 17 minute îngrijirii copiilor și 1h 13', altor activități menajere; femeile cu serviciu 1h 5
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
principali sunt ceireferitori la actele de violență, certuri, tentative de divorț și divorț, starea de sănătate mintală. După cum se poate remarca, acești indicatori ne spun mai multe despre insatisfacție, dar indirect. Date despre trăirea efectivă interioară nu putem afla decât interogând persoanele în cauză. Satisfacția și fericirea sunt realități pur subiective, la care nu avem acces decât prin mijlocirea declarațiilor indivizilor. Desigur, construirea și interpretarea indicatorilor subiectivității trebuie să țină seama și de posibilele distorsiuni introduse, mai ales de efectul dezirabilității
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prizonieri”, ci despre arestați.) O vom descrie în cele ce urmează. Doi indivizi sunt arestați și duși la secția de poliție, fiind suspecți de comiterea în comun a unei infracțiuni grave. Nu există însă probe concrete împotriva lor. Procurorul îi interoghează separat - cei doi nu pot deci comunica - și le spune că, dacă nici unul dintre ei nu recunoaște, atunci, neexistând probe, nu pot fi acuzați pentru infracțiunea respectivă, dar vor primi pedepse mai ușoare pentru infracțiuni minore săvârșite de ei și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
jos. Tabelul 1. Exemplu de dilemă a arestatului Este evident că soluția cea mai bună pentru amândoi ar fi să nu recunoască. Aceasta se poate întâmpla însă numai dacă cei doi s-ar putea înțelege, ceea ce nu e posibil, fiind interogați separat, sau dacă ar avea încredere unul în altul, adică dacă ar miza că nici unul nu va recunoaște. Deoarece însă nu sunt siguri că celălalt nu va recunoaște, cea mai bună soluție este să recunoască, ceea ce face să piardă amândoi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe autorii crimei, doi ciobani, jefuitorii mortului, îi silește să își recunoască fapta și procedează la pedepsirea lor, cu arma victimei și cu ajutorul câinelui său. E o ingenioasă istorie detectivistă în mediul rural autohton, unde protagonista desfășoară o anchetă originală, interogând la fiecare pas în primul rând natura, martoră a itinerariilor păstorești din vremuri imemorabile. Construit pe schema baladei Miorița, dezvoltând o variantă mai puțin cunoscută a „măicuței bătrâne”, romanul întoarce sensul resemnat al textului popular în altul, activ și justițiar
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
un raport către Marchizul Salisbury, secretarul de stat pentru Afacerile Externe ale Marii Britanii, transmitea faptul că, În urma unei convorbiri cu Alexandru Beldiman, consulul României la Sofia, acesta i-a mărturisit că niște țărani din zona Călărașului, refugiați În Bulgaria și interogați de autoritățile bulgare, au precizat că În satele lor a fost răspândită vestea ca țăranii să Își ia pământul pe care Îl vor, să se revolte, fiind doar o chestiune de timp până când Prințul Cuza ar fi venit În fruntea
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
elegiac, de „o aleasă eleganță a versului, ce parcă vine să convingă că își face ucenicia la vibrația versului eminescian” (Anatol Ciocanu). Intenția poetului este de „a da glas esențelor vieții”, creșterii și reînnoirii plaiului natal ori de a-și interoga semenii („Cât sânge cald mai ai tu, neamul meu? / Cât adevăr în vine, cât - minciună?”), de a găsi acele fibre („ochiul de iarbă”, „trandafirul duios”) care îl leagă de veșnicie și frumusețe. În pofida scepticismului, cu toată duritatea realității care „vâră
ZEGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290727_a_292056]
-
a acestora pe magistrale). Controlul transferului se poate realiza în mai multe moduri și depinde de cantitatea de date care se transferă în mod regulat. Cel mai simplu mod care poate fi imaginat este cel cu interogare a perifericului: -procesorul interoghează circuitul de interfață prin testarea stării acestuia -după ce primește informația de stare, procesorul determină dacă sunt date disponibile sau dacă datele furnizate anterior perifericului au fost procesate. -dacă este îndeplinită una din cele 2 condiții, atunci procesorul va proceda
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
introspecție, fie la metafizică, psihopatologia, prin metoda reflecției filozofice, va transcende obiectul, obligând în felul acesta manifestările clinico-psihiatrice, simptomele clinice obiective să se întoarcă în planul subiectiv-intern al ființei bolnavului. În acest mod nu mai sunt descrise simptomele, ci sunt interogate, mergându-se în felul acesta către „explicarea” semnificației intrapsihice a acestora în raport cu persoana bolnavului. Din acest moment metodologia psihopatologiei devine „interogație pură” a subiectului ființei alienate psihic. Ea se va modela nuanțat în raport cu „tematicile” oferite de „fenomenul psihic morbid”, menținându
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al XIX-lea V. Cousin precizează domeniul psihologiei ca fiind disciplina care se ocupă cu „aspectele conștiinței de sine în raporturile dintre om și lume”. Tot el este cel care va preciza statutul psihologului afirmând că acesta este persoana care „interoghează identitatea ființei umane”. Tot în această perioadă Școala Germană de Psihologie va aduce importante contribuții la precizarea și dezvoltarea sistematică a acestui domeniu prin studiile lui W. Wundt și E. Cassirer. G. Gusdorf specifică, atunci când vorbește de istoria psihologiei, că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
urmă, ea, fiind complet lipsită de orice intenții terapeutice reparatorii, urmărește înțelegerea și explicarea printr-o analiză reflexivă a fenomenului psihic morbid, fără să îl considere ca pe o „specie clinică”. Psihopatologia este orientată mai mult către filozofie întrucât ea „interoghează” și „ascultă” obiectul studiului său, motiv pentru care răspunde la două aspecte principale: a) răspunde filozofiei la unele dintre întrebările acesteia referitoare la natura umană; b) oferă psihiatriei un corp doctrinar și teoretic care-i permite o mai bună înțelegere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dintre clinică (spațiul privirii medicale) și laborator (spațiul experimentului) este echivalentă cu cea dintre „un limbaj care se ascultă” și „întrebarea care se pune” în raport cu obiectul. Roncher-Deratte afirmă, în sensul acesta, că „observatorul citește natura, pe când cel care experimentează o interoghează”. În felul acesta observația și experimentul se opun una alteia, fără însă a se exclude; prima conducând către cea de-a doua (M. Foucault). În cazul medicinei somatice, actul de „observație clinică” este un dialog material cu „concretul” corporal, anatomo-fiziologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoana bolnavului este percepută de către medic ca pe un „celălalt”, diferit de el. Între medic (M) și bolnav (B), se interpune un spațiu comun care va fi umplut cu materialul comunicării dintre aceștia, din cursul „dialogului” între ei. Medicul (M) interoghează bolnavul (B) și-l compară pe acesta cu modelul persoanei normale (N). Bolnavul va apărea diferit de persoana normală, motiv pentru care medicul va situa persoana bolnavului în sfera patologicului. În felul acesta bolnavul va fi identificat cu patologicul. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
self-actualizer), exclusiv reconstrucționist social sau strict academist?”. Răspunsul său era: „Nimeni!”49. S-a mulțumit cu o critică a stereotipurilor gândirii și practicii curriculare americane. Scepticismul lui Jackson a fost, la rândul său, amendat. Pinar și colaboratorii săi (2001) îl interoga: „Dacă nu ne putem orienta în nici una dintre aceste direcții fără a deveni unilaterali și a greși, atunci încotro să ne orientăm în continuare?”50. Pentru o definiție și o teorie generală a curriculumuluitc " Pentru o definiție și o teorie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scribii obișnuiți, dar chiar și faraonii erau siliți să parcurgă acest core. Este cert însă că pregătirea lor se împlinea cu alte discipline obligatorii sau militare. Se poate deduce că urmau și arta militară. În Papirusul Anastasy, scribul Hori îl interoghează pe un confrate în legătură cu diverse probleme militare, precum: rația de hrană a trupelor în campanie și organizarea expedițiilor militare. Alte întrebări privesc construcțiile, mai ales transportul obeliscurilor pentru temple și monumentele funerare. Se poate presupune că faraonii aveau acces, ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pildă. În ședințele de prelucrare ulterioară grevei, protestatarii au fost catalogați drept „elemente anarhice”, „declasate” și „oameni de nimic”. La proces, de asemenea, s-au folosit termeni incriminatori precum „țigani”, „derbedei”, „impostori”, „infractori”. Bilanțul reprimărilor a fost următorul: au fost interogați cel puțin 600 de mineri; au fost întocmite 150 de dosare; au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari; au fost condamnați 15 greviști la închisoare între 2 și 5 ani de muncă corecțională, dar s-a făcut și pușcărie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]