1,350 matches
-
propoziția astfel introdusă ar trebui numită „atributivă completivă”, pentru că - corespunzând unui complement - nu mai exprimă o circumstanțială față de regentul de tip verbal. Exemplu: Îl vede cine este și de aceea nu se mai miră. d) Pronumele interogative și adverbele pronominale interogative, dacă propoziția atributivă circumstanțială este interogativă indirectă. Exemplu: N-o știe ce este și cum este. Propozițiile atributive circumstanțiale pot fi și juxtapuse propoziției regente. Despre juxtapunerea propozițiilor atributive circumstanțiale se poate vorbi în următoarele situații: a) Când propoziția atributivă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
atributivă completivă”, pentru că - corespunzând unui complement - nu mai exprimă o circumstanțială față de regentul de tip verbal. Exemplu: Îl vede cine este și de aceea nu se mai miră. d) Pronumele interogative și adverbele pronominale interogative, dacă propoziția atributivă circumstanțială este interogativă indirectă. Exemplu: N-o știe ce este și cum este. Propozițiile atributive circumstanțiale pot fi și juxtapuse propoziției regente. Despre juxtapunerea propozițiilor atributive circumstanțiale se poate vorbi în următoarele situații: a) Când propoziția atributivă circumstanțială are verbul predicat sau din
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că s o văduvă sărmană, mai trebuie să-și bată joc de casa mea?; Își lasă și boul să le moară și casa să le ardă și năvălesc unde le cade veste despre ceva. b) pronume și adjective pronominale relativ - interogative sau nehotărâte - Ba o știu eu de câte e în stare. Te cunosc eu câte parale faci. c) adverbe (așa) cum , precum, cât și ce adverbial - Eu te văd răpit de farmec cum îngâni.); Satul ar face mai bine dacă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de lungime minimă, situație care conduce la desfășurarea acestui proces practic fără greșeli, ceea ce nu este relevant pentru determinarea nivelului de cunoștințe al subiectului. În Programa IAC ramificată, pasul următor de instruire este stabilit în funcție de răspunsul dat întrebării conținute în cadrul interogativ anterior, toate căile posibile de parcurgere a programei fiind prevăzute aprioric de autorul ei, în funcție de greșelile tipice comise de subiect. Programa IAC mixtă cuprinde atât secvențe liniare, cât și ramificate, oferind o mai mare flexibilitate a instruirii. Secvențele IAC se
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
purta o rochie de catifea roșie. (13) Marchiza se urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice interogative (14), exclamative (15) sau imperative (16): (14) Oare marchiza ieși la ora cinci? (15) Marchiza ieși la ora cinci! (16) Doamna Marchiză, veți ieși la ora cinci! Negația este suficientă chiar pentru a face ca (11) să oscileze între comentariu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
place de ea. în care (29) a devenit un argument (p) pentru o concluzie implicită (q) negată în mod natural de propoziția (non-q) care urmează după conectorul-marcă al argumentului DAR, așa cum vom vedea mai exact în capitolul 4. Fie asertive, interogative sau exclamative, propozițiile sunt, în orice caz, integrate într-un context enunțiativ în care capătă sens. Luate izolat, aserțiunile constatative pot fi percepute, bineînțeles, la o simplă analiză, ca fiind susceptibile de a forma un enunț complet, dar: "În realitate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
al modelului Civic 1.6 Vti), apoi descrierea acțiunilor-rețetă se reia (plecând de la "întoarcerea din cursa de probă..."). Spre deosebire de ceea ce am scris în lucrările anterioare și spre deosebire de Werlich, nu îmi pare deloc necesar să consider textele expozitive care încep cu interogativul CUM ca fiind variante ale prototipului explicativ. Trebuie să spun câteva cuvinte și despre ceea ce consider ca fiind o formă specială de explicație: justificarea. Mă voi rezuma însă la a prelua ideile lui J. B. Grize (1981b: 8), definind justificarea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
e (O-e). Secvența explicativă a lui Grize este următoarea: Dacă subliniem faptul că schematizarea inițială (S-i) este de cele mai multe ori subînțeleasă, putem spune că această structură corespunde primei părți din schema prevăzută de Danielle Coltier (1986: 8): Faza interogativă + Faza de rezolvare + Faza concluzivă Aceasta ne conduce către structura secvențială de bază pe care o propuneam în Pratiques nr. 56 (1987a: 72) și pe care o completez aici, ținând seama de schimbarea inițială facultativă despre care vorbește J.-B
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
intervenție a Lupului (L1) va da tonul discuției: va adresa mai întâi o întrebare [1], apoi o amenințare care reprezintă ieșirea din interacțiune, deoarece Mielul va fi "corectat" la sfârșitul fabulei. Această înlănțuire Întrebare Amenințare ne determină să observăm natura interogativă a propoziției de început: nu este oare o întrebare falsă destinată a permite lupului să afirme, prin presupoziție, un fapt și să încheie printr-o promisiune de corecție? Intervenția destul de amplă (A1) a Mielului constituie un fel de răspuns argumentat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
îndrăzneala" și "curajul" Mielului, aceasta presupune un dat care poate fi interpretat: Mielul a venit tocmai pentru a tulbura apa Lupului. Mișcarea argumentativă a răspunsului mielului este următoarea: [3] pregătirea, reangajare în interacțiune [4] Cum: negarea presupoziției printr-o formă interogativă " Cum aș putea să tulbur..." [5] Cînd: expunerea unui fapt irefutabil Am putea afirma că Mielul se reangajează în interacțiune propunând Lupului să renunțe la violență. ("Nu-și au rostul mînia Dobitociei tale"). Citatul din Perelman, prezent în capitolul 2
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o respingă, fie să o admită. Se deschide astfel un schimb de replici, atât printr-un act interlocutiv de interogație, cât și printr-un act de asertare. În plus, valoarea interlocutivă a unei clauze poate fi, în aparență, asertivă sau interogativă și să vizeze, de fapt, o cu totul altă acțiune: reproșurile formulate de către Lup iau forma unei interogații [1] sau a unei simple aserțiuni [7]. Natura eristică a dialogului ales de către Lup este evidentă până la sfârșit: este vorba de a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Primul semn de punctuație învățat este punctul, semn care apare odată cu prima propoziție scrisă (,,Mara are un melc.’’). Apoi apar virgula și semnul întrebării, utilizarea acestora desprinzându se din text. Concret, procedăm astfel : -intuim , dirijat, imaginea din manual; -extragem propoziția interogativă : ,,Nina, ai un nai?’’ -formulăm sau citim răspunsul : Nu. Am un măr.’’ -prin dialog stabilim cine întreabă și cine răspunde; -formăm la alfabetarul clasei prima propoziție; explicăm și apariția virgulei, care marchează cuvântul strigat; explicăm că, pentru a arăta că
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
în sistem explicativ aplicativ. Sunt și texte în care apare semnul exclamării (,,La cinema’’, ,,Pe vapor’’), precum și linia de dialog (,,Tatăl meu’’, ,,La pădure’’), Receptarea acestor norme de punctuație urmează aceleași strategii și etape destinate perceperii punctuației propoziției exclamative sau interogative; astfel, după intuirea ilustrațiilor și alcătuirea, respectiv, citirea primei construcții verbale exclamative sau interogative (,,E tare bine la bunici!, ,,Ce carte ai, Toma?’’), elevii sunt coordonați să sesizeze folosirea semnelor de punctuație respective. În textele abecedarului sunt destule situații în
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Pe vapor’’), precum și linia de dialog (,,Tatăl meu’’, ,,La pădure’’), Receptarea acestor norme de punctuație urmează aceleași strategii și etape destinate perceperii punctuației propoziției exclamative sau interogative; astfel, după intuirea ilustrațiilor și alcătuirea, respectiv, citirea primei construcții verbale exclamative sau interogative (,,E tare bine la bunici!, ,,Ce carte ai, Toma?’’), elevii sunt coordonați să sesizeze folosirea semnelor de punctuație respective. În textele abecedarului sunt destule situații în care sunt implicate mai multe semne de punctuație; de aceea prin exerciții de pronunție
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
ale perioadei abecedare, școlarii întâlnesc virgula, semn care indică în vorbire și, respectiv, în scriere, scurte pauze făcute de vorbitor sau de autor. Prima folosire a virgulei intervine într-o propoziție de adresare (,,Nina, ai un măr?) dintr-o propoziție interogativă; până la sfârșitul clasei I elevii vor întâlni în texte majoritatea situațiilor, adică : pentru despărțirea cuvintelor din cadrul unei propoziții, redate prin părți de propoziție de același fel (Alunelul, alunelul, hai la joc!); -după cuvinte care arată o strigare (,,Mamă, eu sunt
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de sprijin; -ordonarea cuvintelor pentru a obține o propoziție; -completarea unor propoziții scrise lacunar; -alcătuirea unor propoziții enunțiative, exclamative, introgative; -stabilirea semnelor de punctuație în interiorul și la sfârșitul propoziției, inclusiv linia de dialog; -transformarea unor propoziții enunțiative în exclamative sau interogative și invers etc. În urma analizei ortografice, reamintim elevilor că primul cuvânt din propoziție se scrie cu literă mare, iar la sfârșitul unei propoziții ,,obișnuite’’ se pune punct. Punctuația, în clasa a II-a, se reia separat pentru fiecare caz în
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
fiecare caz în parte; elevii dobândesc acum reguli care se stabilesc oral și în scris: -la sfârșitul propoziției enunțiative se pune punct; -în citirea propoziției, punctul indică o pauză; -după punct se scrie întotdeauna cu literă mare; -după o propoziție interogativă se pune semnul întrebării; -după o propoziție exclamativă se pune semnul exclamării. Pentru fixare, elevii efectuează exerciții de alcătuire de propoziții care cer punct la sfârșit, semnul întrebării, semnul exclamării, execriții de completare a semnelor de punctuație dintr-un text
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
vorba în text; -după titlu, de obicei, nu se pune nici un semn de punctuație, exceptând situațiile în care titlul reprezintă : o formulă de adresare (titlul unei scrisori) , când folosim virgula; un îndemn, un sfat - semnul exclamării (,,Spune adevărul!’’); o construcție interogativă (,,Ce este aerul?’’); titlul se scrie cu majusculă, la mijlocul rîndului; când este format din mai multe cuvinte, primul cuvânt se scrie cu majusculă (,,Un gândăcel’’); -când în titlu intervin nume proprii, acestea se scriu cu majuscule; -textul cuprinde una sau
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
se reia separat, cu regula respectivă, care apare scrisă după exemplele din manual și care, de asemenea, va fi scrisă și în caietele elevilor. Pentru identificarea, motivarea și, apoi, pentru aplicarea independentă a punctuației, realizăm exerciții de selectare a propozițiiilor interogative sau exclamative, de completare a semnelor de punctuație în texte scurte și chiar exerciții creative, de realizare a unor compuneri gramaticale, cu sarcini care privesc ortografia și/sau punctuația. Exemplu: Alcătuiți un scurt text despre un joc de iarnă preferat
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
delimitat prin următoarele atribuții: - încurajarea prin fraze adecvate; - orice intervenție inhibitoare este sancționată printr-un clopoțel; la trei asemenea greșeli persoana părăsește ședința; - când ritmul activității se blochează conducătorul propune propriile sale idei sau folosește strategii stimulative (de exemplu lista interogativă a lui Osborn). II. Etapa luminii roșii În această etapă animatorul verifică lista ideilor, le clasifică și apoi sunt studiate de către experți, fiind reținute cele mai viabile. Dacă numărul lor este de aproximativ 1015% din totalul celor obținute se poate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
raționale (analitice) 1. Metoda listelor A fost inițiată în 1932 de R. Crawford prin așa numita listă a atributelor. În esență, presupune descompunerea minuțioasă a problemei de rezolvat, în scopul analizării fiecărui element astfel obținut. A. Osborn a creat lista interogativă care-i poartă numele și care propune o serie de întrebări stimulative pentru debitul creativ, grupate pe 9 categorii: alte utilizări, adaptare, modificare, mărire, combinare, micșorare, înlocuire, reorganizare și inversare. Această listă este utilizată în ședințele de brainstorming, atunci când discuțiile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
aptitudinea de conducere; - aptitudinea artistică; - aptitudinea științifică; - aptitudinea tehnică; - aptitudinea socială. 2. Detectarea și stimularea copiiilor superior înzestrați Profilul psihologic al copiilor superior înzestrați cuprinde, în primii ani de viață, următoarele trăsături: activism, receptivitate superioară, precocitatea vorbirii, bogăția vocabularului, spirit interogativ, memorie bună, imaginație bogată; uneori apare, la trei ani, dorința de a citi, prin încercări de a descifra titluri de ziare, cărți, reclame. Pentru a stimula aceste abilități sunt recomandate exerciții de citire până la patru ani și de scris și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
persoane, reluarea problemei de la început și soluționarea pe alte căi. Rigiditatea funcțională vizează tendința de atribui unui obiect numai un singur mod de utilizare, dar prin modificări poate fi folosit în mai multe utilizări. Pentru combaterea rigidității se folosesc listele interogative Osborn, care, prin întrebări, se atrage atenția asupra multiplelor întrebuințări ale obiectului. Fluența scăzută a asociațiilor, analogiilor și trecerii de la o idee la alta, în timp scurt. Se combate prin studierea gândirii inventivilor, noi cunoștințe, orietarea eforturilor spre rezolvarea problemelor
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de ................., Carol I este Încoronat ca ....................al ................. iar țara devine................. II METODELE PENTRU DOBÂNDIREA NOILOR CUNOȘTINȚE accentuează caracterul activ participativ al lecției și Întăresc deprinderea de a munci cu manualul: Forme de aplicare: 1. Alcătuiți planul de idei transformând propozițiile interogative În propoziții enunțiative: Lecția: Țările Române În secolul al XVII-lea a) Care era situația marilor puteri? b) Care au fost domnitorii din țările Române și ce știți despre politica lor internă și externă? c) Care era situația Transilvaniei? 2
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
a unui caiet cuprinzând diferite forme de activități pentru fiecare lecție din manual: -completarea de către elevi a unor propoziții Începute cu sau fără ajutorul unor cuvinte de sprijin; -extragerea ideilor principale din text; -transformarea ideilor principale din propoziții enunțiative În interogative si invers; -ordonarea ideilor principale obținându se planul lecției; -povestirea lecției folosind cuvinte și expresii date-răspunsuri la Întrebări; -completarea anumitor tabele; rezolvarea unor exerciții și teme suplimentare. Verificare modului cum elevii și-au Însușit cunoștințele arată pe de o parte
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]