2,026 matches
-
drept de amnistie politică, numește și confirmă În toate funcțiile publice, are drept de a bate monedă, conduce armata, are drept de a dizolva Parlamentul, dispune de dreptul de veto, acordă distincții și decorații. Puterea legislativă: Parlamentul: are dreptul de interpelare, are drept de inițiativă și sancționare a legilor, Adunarea Deputaților discută și votează bugetul, Domnitorul: sancționează și promulgă legile, are drept de veto absolut, Puterea judecătorească: Se exercită prin curți de judecată și tribunale. Hotărârile și sentințele lor se pronunță
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
implicat-o În războaiele balcanice. Titu Maiorescu aprecia că regele „duce singur politica noastră externă’’ II. Parlamentul Își exercita dreptul de a controla puterea executivă, urmărind modul În care se aplicau legile. Deputații și senatorii, se foloseau de dreptul de interpelare, cerând unor miniștri să răspundă pentru anumite decizii. Partidele politice Pluralismul politic a fost o trăsătură a sistemului politic din România. Principalele partide politice care s au confruntat pe scena politică au fost: Partidul Național Liberal Înființat În 1875, Partidul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
pe cel care se uită la el, ca Mântuuitorul lui Rubliov. Se preface, căci citește de pe un prompter, dar efectul există: un ochi ne fixează fără să ne vadă, ca un arătător îndreptat spre persoanele noastre după schema althusseriană a "interpelării în subiect" specifice convocării ideologice sau catehistice ("America wants you"). Christos n-a fost văzut niciodată din spate. Nici Poivre d'Arvor sau Dan Rather*. Sunt prin natură Ființe privite din față, recto fără verso, corpuri glorioase fără pulpe, fese
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
umbrelor împotriva VIP-urilor. Regența televizuală reduce șansele pluralismului. Este un factor de aliniere, și nu de înflorire a minorităților. Regularizarea ofertei de mesaje pe baza cererii, sau legea audienței (extinsă acum la întreaga sferă socială), determină prin ricoșeu conținutul interpelărilor civice, tot mai asemănătoare (deci eficace sau "profitabile") cu cât sunt reduse la cel mai mic numitor comun ("bravo, francezi, e timpul să schimbăm lucrurile, tineretul e viitorul, să construim împreună o majoritate a progresului etc."). Gertrude Stein: "Un trandafir
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o este alcătuit din prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică; o adoptă hotărâri și ordonanțe; o prim-ministrul prezintă Camerei Deputaților și Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica guvernului; o miniștrii sunt obligați să răspundă la interpelările Parlamentului. -Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție față de orice altă autoritate publică, supunându-se numai Constituției. -Autoritățile judecătorești: o judecătorii sunt independenți și se supun numai legii; o judecătorii sunt numiți de președintele României; o judecătorii sunt inamovibili și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
s-a instalat la Dunăre starea de război: turcii au bombardat localitățile de pe malul drept al Dunării: Calafat, Bechet, Islaz, Corabia, Giurgiu; armatele române au ripostat bombardând: Vidinul și Turtucaia. -La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu, răspunzând interpelării deputatului Nicolae Fleva, a declarat că țara dorea ruperea legăturilor cu Poarta “Suntem dezlegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă (...) suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.” o în aceeași zi Camera a adoptat o moțiune prin care declara “independența
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de toamnă s-au Înnămolit fără a câștiga cine știe ce teren, iar armatele epuizate sapă tranșee pentru iarnă și Își contabilizează pierderile. O jumătate de milion de soldați britanici morți, dispăruți și răniți de la Începutul războiului, a declarat primul-ministru, răspunzând unei interpelări În parlament. — Și tu ești unul din ei, Burgess, spune Minnie. Da, unul din cei norocoși, zice el aspru. Hrana, deși Încă neraționalizată, este scumpă și greu de găsit. Joan Anderson se plânge că nu știe cum are să facă budinca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fictive și erori intenționate, cine e răspunzător? Camera Am arătat că ea se sustrage oricărei responsabilități. Ministerul? Se ascunde dindărătul Camerii și astfel buna-credință în cheltuielele statului rămâne o iluzie. Asemenea am văzut Camera servindu-se de dreptul ei de interpelare, adecă de dreptul de-a cere lămuriri, pentru a lua hotărâri politice de cea mai mare gravitate prin votarea de moțiuni de trecere la ordinea zilei. Astfel, de ex. Camera a refuzat de a retroceda Basarabia și a primi Dobrogea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tocmai pentru că-și văd pur și simplu de catedrele lor și nu s-amestecă în politică. Așadar d. Cogălniceanu avea dreptate când se plângea de starea pustie de părăginire a Universității din Iași, dar care a fost rezultatul practic al interpelărilor sale? Intrarea sa în minister. Universitatea a rămas în știrea lui Dumnezeu, ca și mai nainte; d-nii Vizanti, Climescu, Ionescu, Leonardescu, Gheorghiu, Șendrea au continuat a face politică si a-și neglija catedrele; iar d. Cogălniceanu, puternic ministru la externe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d-nii Vizanti, Climescu, Ionescu, Leonardescu, Gheorghiu, Șendrea au continuat a face politică si a-și neglija catedrele; iar d. Cogălniceanu, puternic ministru la externe, nu se mai preocupa de fel de nulitățile despre cari făcuse atâta vorbă. Dar daca rezultatul interpelării n-a fost decât intrarea sa în minister, oare acest rezultat n-a fost cumva scopul interpelării? Acum să venim la Moldova. Vorbele "Romînului" despre durerea mare ce o are pentru pierderea Basarabiei, despre adânca îngrijire ce-l preocupă în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iar d. Cogălniceanu, puternic ministru la externe, nu se mai preocupa de fel de nulitățile despre cari făcuse atâta vorbă. Dar daca rezultatul interpelării n-a fost decât intrarea sa în minister, oare acest rezultat n-a fost cumva scopul interpelării? Acum să venim la Moldova. Vorbele "Romînului" despre durerea mare ce o are pentru pierderea Basarabiei, despre adânca îngrijire ce-l preocupă în cestiunea evreilor, sânt și acum, ca totdeauna, mofturi. Basarabia e din zestrea și teritoriul străvechi al Moldovei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca și până acuma și d-sa - puternic ministru de exteme - nu se va preocupa mai mult de acele dureri. Oare acest rezultat practic nu este cumva scopul d-lui Cogălniceanu? Non bis in idem; mijlocul, odată tocit când cu interpelarea în privința Universității, nu mai prinde astăzi loc. Nemaiauzită însă și necalificabilă e purtarea "Romînului" cu fostul ministru, care, orice s-ar zice, a fost singurul om c-o inteligență superioară în cabinetul de nulități a d-lui I. Brătianu. Iată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tronulul la deschiderea sesiunii actuale și primită cu fericire de dânsa prin răspunsul făcut tronului, își pierde din. contra un timp prețios în nesfârșite discuțiuni chiar asupra cestiunilor celor mai neînsemnate. Din cel mai neînsemnat articol de lege, din orice interpelare, din oricare cestiune de regulament ce-i place vreunui membru al acestei Camere s-o ridice se face materia unor neterminabile discursuri, nu numai fără un interes real pentru cestiunea ce le servește de prelest, dar și de cel mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e de bună-credință și atunci îndată s-au zburlit lucrurile. Cum voiți dv. ca acționarii să primească convențiunea când chiar din țara noastră de cătră români se scriu asemenea lucruri? A doua zi d. P. Carp a adresat primului-ministru următoarea interpelare: Am onoarea de a interpela pe d. prim-ministru dacă este în interesul țării și a dezvelirii sistemului parlamentar de a întrebuința ca armă de partit insinuări nefundate și calomnioase. În dezvoltarea interpelării d-sale, la care d. prim-ministru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d. P. Carp a adresat primului-ministru următoarea interpelare: Am onoarea de a interpela pe d. prim-ministru dacă este în interesul țării și a dezvelirii sistemului parlamentar de a întrebuința ca armă de partit insinuări nefundate și calomnioase. În dezvoltarea interpelării d-sale, la care d. prim-ministru s-a declarat gata a răspunde și pe care o vom reproduce în numărul de mâine, d. Carp a rugat pe d. I. C. Brătianu să răspunză categoric la două lucruri: 1. daca insinuațiunile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
purtător de cuvânt SRI, a declarat oficial, în numele instituției, că "Serviciul Român de Informații are ofițeri acoperiți în toate mediile în care a considerat necesar. Confirmarea acestei informații datează din anul 2001, în momentul în care s-a răspuns unei interpelări parlamentare. Nu ne dezicem de acel răspuns. Singurele informații pe care le-am pus la dispoziție în legătură cu acest subiect sunt la dispoziția comisiei, singurul organism care poate decide asupra activității SRI"130. Infiltrarea redacțiilor ziarelor cu oameni care răspund la
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a deteriora relațiile cu Franța și Polonia, alianță româno-germană care trebuia să aibă drept scop separarea revizionismului german de cel ungar. Astfel Ungaria, rămasă singură, nu ar fi îndrăznit să atace România 62. Gh. I. Brătianu a făcut mai multe interpelări parlamentare ministrului de externe român , la 5 octombrie, 26 noiembrie, 18 decembrie 1935 și la 16 mai 1936 prin care își exprima îngrijorarea față de posibilitatea deschiderii granițelor de nord-est ale României pentru trecerea Armatei Roșii. Gh. I. Brătianu considera că
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
a deteriora relațiile cu Franța și Polonia, alianță româno-germană care trebuia să aibă drept scop separarea revizionismului german de cel ungar. Astfel Ungaria, rămasă singură, nu ar fi îndrăznit să atace România 62. Gh. I. Brătianu a făcut mai multe interpelări parlamentare ministrului de externe român , la 5 octombrie, 26 noiembrie, 18 decembrie 1935 și la 16 mai 1936 prin care își exprima îngrijorarea față de posibilitatea deschiderii granițelor de nord-est ale României pentru trecerea Armatei Roșii. Gh. I. Brătianu considera că
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
cu prisos colonizată de evrei și cea mai mică neîngrijire a granițelor noastre despre Rusia ar avea de rezultat o nouă incurgere în Moldova cu grămada a evreilor fugiți din Imperiul {EminescuOpXII 173} vecin. Această cestiune a făcut obiectul unei interpelări în Cameră din partea d-lui N. Ionescu. Cu această ocazie, onor. interpelator a rugat pe guvern să grăbească a aduce în Cameră proiectul de lege asupra stabilirii domiciliului străinilor. D). ministru de interne recunoaște că preocupațiunile ce s-au manifestat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
străinilor. D). ministru de interne recunoaște că preocupațiunile ce s-au manifestat în sânul Parlamentului în cestiunea emigranților evrei din Rusia sunt legitime și declară că guvernul le împărtășește. D. ministru de interne spune că, înainte de a i se anunța interpelarea d-lui Ionescu, primise știri oficiale că la mai multe puncte de trecătoare peste Prut, în județul Iași, se prezentase un mare număr de evrei, în cea mai mare parte oameni fără căpătâi, cari căutau refugiu, siliți la aceasta de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ambele ipoteze se vede că scopul ce urmăresc este tot atât de vinovat pe cât e mijlocul ce întrebuințează pentru a-l atinge! [24 mai 1881] ["VINERI, SENATUL S-A OCUPAT... "] Vineri, Senatul s-a ocupat cu cestiunea Dunării, adusă în discuție prin interpelarea d-lui Petre Grădișteanu. "Romînul", într-o notiță inserată chiar în seara aceea ca ultime știri de la Senat, făcând o scurtă dare de seamă a acelei ședințe, susținea că d. Teodor Roset[t]i declarase, în numele opoziției, că dânsa are
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că dânsa are încredere în guvern. Știam că această aserțiune a foii guvernamentale este falsă, am așteptat însă darea de seamă amănunțită a ședinței pentru a face rectificarea cuvenită. Iată în rezumat ce s-a petrecut în Senat vineri: După interpelarea d-lui Grădișteanu, d. V. Boerescu a făcut expunerea pe larg a cestiunii dunărene. La 26 fevruarie și 1 martie d-sa, ca ministru de externe, a adresat reprezentanților români din străinătate o circulară confidențială prin care le cerea să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ocupat în două ședințe, una ziua, alta seara, de cestiunea dunăreană. Se știe că d. Chițu, printr-un marafet parlamentar nou, obținuse cel dîntîi cuvântul în această cestiune. Vineri, d. Lahovari, ca reprezentant din opoziție, cere cuvântul pentru a anunța interpelarea d-sale. Ce se întîmplă însă? D. Chițu pretinde că s-a înscris cu o zi mai nainte (adică joi, când nu se ținuse ședința) în "albumul prezidențial" pentru a anunța aceeași interpelare. D. Lahovari, fără a insista asupra acestui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din opoziție, cere cuvântul pentru a anunța interpelarea d-sale. Ce se întîmplă însă? D. Chițu pretinde că s-a înscris cu o zi mai nainte (adică joi, când nu se ținuse ședința) în "albumul prezidențial" pentru a anunța aceeași interpelare. D. Lahovari, fără a insista asupra acestui anacronism de comedie, își anunță interpelarea. D-sa constată că faptul unei învoiri a guvernului cu un amic al său din majoritate pentru a-i anunța acesta o interpelare de comandă nu poate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
însă? D. Chițu pretinde că s-a înscris cu o zi mai nainte (adică joi, când nu se ținuse ședința) în "albumul prezidențial" pentru a anunța aceeași interpelare. D. Lahovari, fără a insista asupra acestui anacronism de comedie, își anunță interpelarea. D-sa constată că faptul unei învoiri a guvernului cu un amic al său din majoritate pentru a-i anunța acesta o interpelare de comandă nu poate împedica să se producă interpelarea adevărată din partea unui reprezentant independent. După d. Lahovari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]