602 matches
-
paradigma*) lui Mills este recunoscută de cei mai mulți oameni din domeniu ca una dintre cele mai importante perspective sociologice globale. Wright Mills crede că oamenilor obișnuiți le lipsește imaginația sociologică o abilitate (calitate a minții) care le dă posibilitatea să vadă interrelația dintre propriile vieți, perioada istorică și aranjamentele instituționale și societale în care aceștia trăiesc. Cu cuvintele lui Mills (1975, p.40): ... individul nu-și poate înțelege propria experiență și nu își poate făuri destinul decât dacă se situează în epocă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de optimism și pesimism. De obicei, această dimensiune a imaginii de sine include referiri atât la aspectele noastre fizice cât și la personalitatea noastră. Desigur, noi nu ne vedem așa cum alții ne văd pe noi. Imaginea proprie se dezvoltă prin interrelațiile cu alții și, datorită acestui fapt, atitudinile acestora față de noi pot afecta imaginea proprie pe care ne-am format-o. În termeni generali, individul poate avea o imagine de sine pozitivă sau negativă. Dacă imaginea pe care ne-am format
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
noastre, dar mulți oameni au rămas ancorați de vechile concepții și valori. Schimbările culturale răspund noilor nevoi și dorințe ale indivizilor și grupurilor umane care sunt generate de un complex de factori economici, de interferențele culturilor și în special de interrelațiile lumii de azi. Nici o schimbare nu se realizează simultan în întreaga societate. O schimbare într-un domeniu nu este urmată obligatoriu de schimbări în alte domenii ale culturii, fapt ce poate cauza tensiuni culturale și probleme sociale. Este bine cunoscut
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ocupații și domenii de cunoștințe diferite. Dacă în trecut se vorbea prioritar de capacitatea intelectuală centrată pe inteligența verbală sau matematică, astăzi au fost evidențiate și alte dimensiuni ale inteligenței. Unii oameni, spre exemplu, au o capacitate mare pentru înțelegerea interrelaților dintre oameni, alții au mai mare abilitate să perceapă și să răspundă corect la simțămintele altora, după cum alții pot să exceleze în domeniul artei. Rezultă că deși educația încă selectează și distribuie oamenii potrivit abilităților acestora, perspectiva modernă a acesteia
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sistat, precum și înlocuirea aportului ritmic de hrană și lichide cu anorexia. Ritmurile patologice se pot manifesta fie prin oscilări zilnice (circadiene) - de pante abisale dimineața și paroxisme nocturne - fie prin oscilați sezoniere, primăvara și toamna. Toate acestea pledează în favoarea unei interrelații strânse dintre endogen și cosmic, ca proces dinamic. Istoricul concepției despre endogenitate Evoluția istorică a concepțiilor despre endogen și fixarea cadrului psihopatologic al psihozelor endogene este deosebit de interesantă. Din punct de vedere etimologic endogen înseamnă „situat în interior” sau „născut
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alături de igiena mintală la oferirea unor soluții la marile probleme sociale. 43. PSIHOPATOLOGIE TRANSCULTURALĂ (ASPECTELE ETNO-CULTURALE COMPARATE ALE TULBURĂRILOR PSIHICE) Cadrul general În cadrul psihopatologiei antropologice și sociale, psihopatologia transculturală sau comparată ocupă un loc particular. Ea are ca obiect studiul interrelațiilor dintre diferitele culturi și bolile psihice. Din acest motiv reprezintă aspectele etno-culturale comparate, ale tulburărilor psihice. Ca o primă precizare, notăm că psihiatria transculturală sau etnopsihiatria este disciplina care se ocupă cu studiul afecțiunilor psihice specifice grupelor etnice și culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aplaneze conflictele. Activitatea de grup este stimulativă, generând un comportament contagios, și o strădanie competitivă. Copiii învață să lucreze împreună, își unesc forțele pentru a reuși să realizeze sarcina primită sau pentru a rezolva o problemă cu care se confruntă. Interrelațiile dintre membrii grupului, emulația , sporește interesul pentru o temă sau o sarcină dată, motivând copiii pentru învățare. Grupul dă un sentiment de încredere, de siguranță, antrenare reciprocă a membrilor ce duce la dispariția fricii de eșec și determină curajul de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Mecanismul prin care alcoolul duce la creșterea agresivității este susținut de influența alcoolului asupra serotoninei și a acidului gama aminobutiric-GABA, principalii neurotransmițători cu acțiune inhibitorie la nivel cerebral. Un alt aspect mult semnalat și recunoscut În literatura de specialitate este interrelația dintre alcoolism-depresie și anxietatesuicid. Aproximativ 30% din alcoolici sunt depresivi și aceștia recurg la alcool pentru a putea suporta mai ușor supliciul depresiei lor. Fiind conștienți de continua lor degradare, alcoolicii recurg deznădăjduit la suicid; intre 5% si 25% din
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
particularizată a limbajului prin mediul social. După Saussure, limba este o realitate psihică, ce cuprin-de semnificații asociate cu imagini acustice, fiind, în același timp, o realitate sistematică și funcțională 18. Este sistematică fiindcă elementele ei cunosc o organizare bazată pe interrelații și intercondiționări și este funcțională deoarece îndeplinește anumite funcții în societate (între care nominația și comunicarea sînt cele mai importante), instituind chiar reguli de comportare socială. La Saussure, limba este concepută sub trei aspecte: a) ca însumare lingvistică, b) ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
studii suplimentare, întrucât genele colagenului par a fi normale (Henney et al., cit. 5). Identificarea genelor PKD1 și PKD2 a permis ulterior identificarea proteinelor codificate de aceste gene, numite policistine. Ele sunt proteine membranare și, foarte probabil, sunt implicate în interrelațiile dintre celule și matricea extracelulară. Pentru moment, nu se știe încă ce rol pot avea în țesutul vascular. Pentru a explica creșterea masei ventriculare stângi la bolnavii cu ADPKD, s-au avansat mai multe ipoteze: creșterea masei elementelor contractile compensator
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o mixtură de optimism și pesimism. De obicei, această dimensiune a imaginii de sine include referiri atât la aspectele fizice cât și la personalitate. Desigur, noi nu ne vedem așa cum alții ne văd pe noi. Imaginea proprie se dezvoltă prin interrelațiile cu alții și, datorită acestui fapt, atitudinile lor față de noi pot afecta imaginea pe care ne-am format-o (Agabrian, 2003, p. 83). În termeni generali, individul poate avea o imagine de sine pozitivă sau negativă. Acei oameni care văd
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
abilitățile de comunicare și de relaționare "cu" și "între" oameni. Înțelegerea modului în care împărtășim înțelesurile situației date, în care folosim limbajul verbal și nonverbal, cum ne percepem unul pe celălalt și cum ne comportăm în grupuri ne ajută în interrelațiile noastre. De asemenea, calitatea relațiilor interpersonale din organizație este un factor cheie pentru succesul gestionării conflictelor. Voința de a avea încredere, de a asculta, de a folosi și de a accepta numeroase stiluri și roluri de comunicare în diferite situații
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
socială, reeducându-se cheltuielile care implicau asistarea lor. Această viziune economică se întrunește cu aspectul umanitar, realizate deopotrivă în procesul recuperării deficienților mintali și al calificării profesionale. Concluzii Adaptarea socio-profesională a deficientului mintal este un proces complex, o rezultantă a interrelației dintre deficient cu posibilitățile sale limitate și mediul în care trăiește. Predicția adaptării arată că prognoza acesteia nu poate fi realizată decât prin conlucrarea mai multor factori implicați: factori psihologici, factori sociologici, factori pedagogici, cât și prin elaborarea unei metodologii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
multitudine de procese de dezorganizare a relațiilor complexe intrași interpersonale și anume: a) o dezorganizare a aparatelor care participă la actul vorbirii (rezonatorul faringian bucal, rezonatorul articulator respirator); b) dezorganizarea funcționalității psihice și intelectuale; c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă, corespunzător vârstei sub toate aspectele: lexical, gramatical, stilistic. Bâlbâiala tahilalia și bradilalia, aftongia fac parte din sindroamele extrinseci
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aparatului verbo-motor. „Dezorganizarea intervenită în relațiile corticale interesează fără nici o îndoială și procesul de înțelegere și mai ales acțiunea de obiectivizare în cuvinte a conținutului gândirii”, menționează C. Păunescu și colaboratorii (1976). Acest fapt a fost dovedit experimental subliniindu-se interrelația între gândire și limbaj, raportate la mecanismul emisie-recepție a bolnavului, cum arată unii autori (1964) căci: „Întrucât forma de materializare e gândirii cuvintele este modificată, este firesc ca și procesul care rezultă din întrebuințarea acestora să fie tulburat” precizează C.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de iradiere a confuziei în tot contextul”. Se produce o pluralitate de procese de dezorganizare: în primul rând a aparatelor care participă la actul vorbirii,apoi a funcționalității psihice și intelectuale, o dezorganizare a ritmului sincronic de reacții răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. De aici și eforturile, încercările în practica farmaco-medicală, chinoterapie, fizioterapie și psihoterapie, care pledează pentru încadrarea afaziei într-o entitate nosologică distinctă și pentru o metodologie specifică a reabilitării limbajului în afazii. Momentul examinării afazicului este important
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Familiei și Casa Națională de Asigurări de Sănătate Termen de realizare: 2003 2. Definirea tipurilor de structuri și de servicii destinate toxicodependenților, pe baza unor criterii definite de Ministerul Sănătății și Familiei Termen de realizare: 2003 3. Stabilirea protocoalelor de interrelații în rețeaua de asistență medicală primară Termen de realizare: 2003 4. Înființarea unor unități ambulatorii de tratament multidisciplinar Termen de realizare: 2003 5. Susținerea programelor de recalificare și reinserție profesională Termen de evaluare: anual 6. Dezvoltarea de activități prin intermediul Observatorului
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
fiind disponibili emoțional, unul pentru celălalt. Terapia medicală de familie, care asigură un antidot la tratamentul descalificant al familiilor în domeniul îngrijirii sănătății, se distinge prin atenția acordată bolii fizice și rolului acesteia în viața personală a pacientului și în cadrul interrelațiilor din viața de familie (McDaniel, Hepworth, Doherty, 1996). În cadrul terapiei medicale de familie sunt combinate perspective biologice, psihologice și sociale, acestea stând la baza intervențiilor cu pacienții, familiile, profesioniștii din domeniul îngrijirii sănătății sau cu grupurile de suport comunitare. Terapia
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
să-i controleze conductibilitatea (capacitatea de a conduce mediatic influențele educative între factorii educativi activi). Conceptul de mediere: impune trasmiterea indirectă a influențelor educative; accentuează latura organizatorică a mediului educativ; schimbă rolul învățătorului/ profesorului și al elevului; flexibilizează și naturalizează interrelațiile. „Medierea proceselor de învățare socială nu este numai de natură afectivă, ci se distinge o mediere internă individuală, de natură cognitivă, afectivă, motivațională, atitudinală și valorică, și o mediere externă, de natură interpersonală, psihosocială și socială”. (Pavel Mureșan, p. 96
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
se bazeze pe teorii, dar, În lumea reală, politica publică este modificată de realitatea politică (Cochran și Malone, 1995, p. 36). Procesul de formulare a politicilor publice este complex și implică dimensiuni, procese, mecanisme și actori, Într-o rețea de interrelații. Ciclul unei politici reprezintă un șir de etape ale procesului de Înfăptuire a politicii respective. Ideea că putem realiza această decupare a procesului oricărei politici provine din primele lucrări dedicate analizei politicilor publice, din anii ’60, mai degrabă sub influența
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
domenii pe care le-ar putea aborda. Felicitări autorilor, lectură plăcută și, mai ales, utilă, cititorilor! Capitolul 1 BAZELE CELULARE ȘI MOLECULARE ALE IMUNITĂȚII 1.1. INTRODUCERE Interdependențele complexe dintre sistemele biologice și mediul abiotic, pe de o parte, și interrelațiile și mai complexe dintre diferite sisteme biologice, pe de altă parte, constituie un ansamblu de forțe care asigură perpetuarea vieții pe Terra și desfășurarea evoluției biologice. Viața pe Terra ar fi de neconceput, fără elaborarea, în cursul evoluției biologice, a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sistem al pără-luțelor e foarte simplu, chiar simplist, dar are o forță modelizatoare și conceptuală imensă. Acest model conține una din cheile pentru a înțelege complexitatea ciberneticii. Cred că reflecția asupra sistemelor, nivelurilor ierarhice și de organizare a feed-back-urilor, asupra interrelațiilor, teleologiei și finalității e, dimpotrivă, un element esențial pentru a înțelege complexitatea și pentru a acționa asupra ei. B.C. Înțeleg interesul pe care îl prezintă modelele și studiul sistemelor, dar nu rareori se constată că anumiți modelizatori folosesc date controversate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a exista a unui grup.”[2] Reiese că procesul de interacțiune umană este trăsătura de bază a grupului, fără de care nu s-ar realiza nici cunoașterea și nici comunicarea. Cattel spune: „un grup este un ansamblu de persoane aflate în interrelații în vederea atingerii unui scop și diferențiindu-se după funcții sau sarcini.”[14] Ansamblurile fiind extrem de variate: familia, organizațiile politice, economice, culturale, asociațiile religioase, echipele artistice sau sportive îndeplinesc mai mult sau mai puțin condițiile enumerate de Cattel. Această diversitate a
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
constatat că echipa sportivă are un caracter formal în care sarcina este prescrisă, rezultă deci că și structura echipei respective este prestabilită. Actualizarea sistemului de joc care dă în echipele de polo pe apă organizarea internă, se face prin sistemul interrelațiilor. Structura adoptată orientează echipa spre anumite funcții. Între structura și funcțiile echipei sportive există o relație de determinare. Funcția grupului determină alegerea unei anumite structuri, aceasta la rându-i determină anumite funcții. Analiza funcțiilor unei echipe de polo pe apă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
participarea activă în echipă este recompensa. Acordarea de recompense în echipă mărește probabilitatea realizării performanței. Formele sub care recompensele se concretizează asupra celor care le-au obținut sunt: recompensele morale și recompensele materiale. Recompensele, mai ales cele materiale, pot influența interrelațiile din echipă, după cum ș i relațiile cu celelalte echipe ale clubului sportiv (atât în sens pozitiv cât și negativ). Recompensele pot întări legăturile în echipă, pot mobiliza jucătorii în procesul de antrenament, stimulându-i în depășirea obstacolelor care sunt inerente
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]