844 matches
-
după declanșarea celui de-al doilea război mondial. Justificarea „războiului de apărare” se explică prin faptul că frontul militar se apropia vertiginos de România, armata română adoptând poziții defensive. Preocupat de organizarea postbelică a lumii, Nicodim Munteanu consideră că pacea interstatală are la bază pacea dintre oameni, după cum rezultă din fragmentul următor: „Pentru ca o pace temeinică să se așeze pe pământ între popoare, trebuie negreșit ca aceasta să pornească de la pacea între oameni”. Pentru perioada 1939 - 1944, Biserica ortodoxă română manifestă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
stat german, iar negarea cetățeniei ridica probleme pentru oricine. Un alt element, de care a trebuit să se țină seama în cursul negocierilor, l-a constituit și faptul că, între România și R.F.G. existau deja relații un gen de relații interstatale comerciale și că problema care se punea, la acea dată, era aceea de a le ridica la nivel superior, devenind relații politico-diplomatice. In conformitate cu Acordul comercial (Bonn, 24 decembrie 1963), Protocolul (București, 15 iulie 1965) și Protocolul (București, 6
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la rândul ei, Reprezentanța vest-germană devenea autorizată, prin această clauză tehnică, să reprezinte față de România și interesele din Berlinul de Vest. Se instituiseră, așadar, instituții care le reprezentau la nivel de stat și puteau fi abordate orice fel de relații interstatale, cu excepția relațiilor diplomatice. Transformarea relațiilor comerciale în relații diplomatice ridica probleme și pe planul instituțiilor, a formelor de reprezentare, pentru că nu puteau subzista, în același timp, categorii de relații de care să se ocupe în mod paralel, două reprezentanțe ale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
negocierilor oficiale confidențiale la nivelul experților ministerelor de externe din cele două state pentru convenirea actului ca atare, precum și a documentelor în acest scop; c) faza oficializării acordului realizat în acest scop. a. Faza prealabilă de pregătire a negocierilor Relațiile interstatale, stabilite în 1963 prin Acordul comercial, nu puteau constitui un punct final, ci numai unul intermediar; ele reprezentau ceea ce se putea face la acea dată schimburi fără implicații politice, dar fiecare dintre Părți înțelegea că într-o evoluție viitoare, se
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
socialistă a muncii" și a termenului de ,,întreprinderi comune", a inițierii și promovării de către Nikita S.Hrușciov a ,,planului unic" și ridicării CAER la statutul unei structuri suprastatale, ca și a lansării de către E.B.Valev a conceptului de ,,complexe economice interstatale" devin din ce în ce mai cunoscute și chinezilor. Deja în decembrie 1962, prin participarea reprezentativă a conducerii chineze la recepția oferită de Ambasada României la Beijing cu prilejul zilei ,,proclamării republicii", partea română este încunoștințată de faptul că liderii chinezi sunt sensibili la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ne adresăm către toate partidele frățești pentru a nu da apă la moară dușmanului; după aceea, să discutăm problemele asupra cărora există păreri divergente". După cum se știe, polemica publică a continuat cu și mai multă intensitate, afectând din ce în ce mai grav relațiile interstatale. Se impune a fi menționat și faptul că Nikita S.Hrușciov s-a folosit de împrejurarea în care se discuta de disputa teritorială și trasarea frontierei dintre URSS și R.P.C. și a avertizat delegația ca România să nu ridice problema
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pentru ei. Am continuat cu aprecieri, cu titlu personal, subliniind că delegația RFG trebuie tratată la fel ca toate celelalte delegații participante, adăugând că, cel puțin pentru noi, Conferința trebuie să marcheze un nou început, o nouă abordare a relațiilor interstatale. Am apreciat că orice "stângăcie" a oricărei delegații germane ar putea redeschide dosarul "Războiului Rece", ceea ce ar putea dăuna acestui nou început. Spusele noastre au destins atmosfera și convorbirile s-au desfășurat firesc, cu aprecieri la obiect ale ambelor părți
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
împotriva intereselor propriului popor. In prezent, când un atac armat împotriva României ar putea să fie apreciat aproape o utopie, insistența promovării acestui principiu ar avea o conotație poate desuetă, în condițiile în care România este membru al NATO, tensiunile interstatale pe continent au fost înlocuite cu dialoguri între cei interesați sau cu reuniuni multilaterale, inclusiv în cadrul OSCE, odrasla maturizată a timidei și convulsionatei Conferințe pentru securitate și cooperare în Europa. Atunci însă când erau proaspete în memorie intervenția militară de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
amenințării cu forța între state nu a mai fost decât o parte dintr-un întreg mult mai larg, toate preocupările intelectuale legate de posibilitatea utilizării coerciției între actorii internaționali fiind grupate în subdomeniul Studiilor de Securitate. Prin importanța consecințelor, conflictele interstatale au obligat fiecare dintre curentele teoretice majore din Relațiile Internaționale să propună o explicație generică pentru apariția acestora. Se poate spune că explicația oferită pentru confruntările armate dintre actorii suverani a fost unul dintre criteriile de diferențiere cele mai importante
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
nu se putea considera la adăpost de un eventual conflict nuclear în care s-ar fi confruntat Statele Unite și Uniunea Sovietică. Perioada postbelică a cunoscut mai multe confruntări armate, cu sau fără implicarea celor două superputeri. Această realitate a conflictului interstatal a modelat timp de decenii abordarea securității. Problematica legată de război sau de posibilitatea ajungerii la el fie că se concentrează asupra duratei, intensității, mizei, participanților sau asupra oricărui alt aspect al unui conflict violent, manifest sau nu, între două
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
curent teoretic, sunt adesea "rescrise" segmentat și inconsistent.25 Unii constructiviști se inspiră din James March, John Meyer și teoria organizațională, alții din Michel Foucault și din analiza de discurs. Unii prioritizează agenții, alții structurile. Unii se axează pe politicile interstatale, alții pe cele transnaționale. Aceste variații au dat naștere la o multitudine de denumiri: constructivism neoclasic, modernist, post modernist, naturalistic, lingvistic, narativ, sistemic, holistic.26 Unii subsumează orice abordare non-raționalistă sub denumirea de constructivism, în timp ce alții doresc să rezerve termenul
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ce țin de științele sociale. Sistemul internațional constituie unitatea cea mai eficientă atât pentru dezvoltarea istoriei lumii, cât și pentru sprijinirea specialiștilor din domeniul științelor sociale de a avansa o macroanaliză a realității sociale.270 Imaginea sistemului internațional, ca sistem interstatal, era adânc întipărită, încât adesea cele două concepte erau tratate ca sinonime.271 Spre deosebire de raționaliști, constructiviștii au susținut ideea că lumea în care trăim este una concepută de noi. Chiar anarhia, trăsătura definitorie a sistemului internațional, nu este o structură
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și instituțiilor statale, având ca rezultat inclusiv înlocuirea principiului de legitimare a rațiunii de stat cu cel al suveranității și autodeterminării naționale. Emergența identității colective naționale a creat probleme privind secesiunea și iredentismul și, prin urmare, noi surse de conflicte interstatale. A transformat practicile și scopurile sociale ale imperialismului, a mobilizat societatea în întregime, a transformat economiile naționale în sensul pregătirii pentru război, oamenii de stat au fost forțați să decidă chestiuni de politică externă raportându-se la opinia publică.313
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
grup social sau, rămânând în grupul de apartenență, să încerce să îmbunătățească rangul colectiv intrând în competiție cu cei din grupul de referință. Aceste alternative asumă că individul are un grad înalt de autonomie.. Când analiza se face la nivel interstatal, aceste alegeri pot fi convertite în ipoteze cu privire la liderii naționali care leagă identitatea de politica externă.385 Ilustrând aplicarea teoriei identității sociale în cazul transformării URSS, Larson și Shevchenko 386 sugerează că Gorbaciov și consilierii săi principali au adoptat soluția
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
caracter intrastatal sau au avut implicații regionale. Doar patru conflicte invazia Kuweit-ului de către Irak și intervenția internațională subsecventă, războiul dintre Etiopia și Eritrea, conflictul dintre India și Pakistan și intervenția condusă de SUA în Irak au putut fi numite conflicte interstatale convenționale.399 Creșterea numărului de războaie civile și a conflictelor intra-statale, care s-au soldat cu pierderi enorme de vieți omenești, purificări etnice, dislocări de persoane în interiorul sau în afara granițelor, a arătat că abordările tradiționale ale securității nu puteau
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
relații cordiale cu ceilalți oameni. Violența structurală se referă la ultimele trei tipuri și se poate constitui în cadrul unei anumite ordini sociale sau structuri politice și economice. A examinat modul în care structurile sociale din interiorul statelor și la nivel interstatal mențin și perpetuează violența de acest tip. În 1971 a publicat concluziile analizei imperialismului, care generează inegalitatea evidentă, nefiind doar o relație economică bazată pe nevoia inerentă de extindere, ci este inclusiv o relație structurală de dominare, definită în termeni
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în sfera internă, ceea ce înseamnă că acestea sunt legitime. Mansbach și Wilmer scriau că apariția statelor suverane a fost acompaniată de articularea granițelor morale, atât în interiorul statelor ca societate în care violența internă era reglementată de către stat, cât și violența interstatală prin legile războiului. Politica westfaliană a evoluat într-un context istoric al schimbărilor identitare și a granițelor care au redefinit comunitățile morale.579 4.1.1. Anarhia și legitimarea violenței Problematica anarhiei și a amenințărilor care derivă din acest tip
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
comportamentului lor? 593 Se pune întrebarea dacă există diferențe reale între violența publică ori privată și violența politică ori personală? Cazul conflictului etnic ca și categorie a violenței politice este adesea o variație a asumpțiilor care se fac cu privire la războiul interstatal: fie se substituie grupul etnic statului ca actor sau se privește grupul etnic ca luptând împotriva controlului instituției statale. Teoretizarea și analiza conflictului etnic are loc în limitele logicii statiste, chiar și atunci când, ca în cazul genocidului, statul este făptașul
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
că fiecare stat care nu exprimă o națiune sau o idee națională este potențial ilegitim. 607 Sunt multe argumente în favoarea ideii că naționalismul a adăugat o sursă majoră de conflict într-o lume deja instabilă, divizată și periculoasă a anarhiei interstatale. Naționaliștii gândesc națiunea în moduri diferite. Același grup este adesea considerat ca fiind reprezentat de naționaliștii aflați în competiție (naționaliștii turci pretind că populația kurdă din Turcia aparține națiunii turce, viziune pe care naționaliștii kurzi o resping).608 Definirea națiunii
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dintre state, că este posibil să se vorbească de dilema securității societale, această dilemă putând explica de ce unele conflicte etnice ajung să aibă o dinamică proprie. Cheia dilemei de securitate este ambiguitatea sau incertitudinea, la fel ca în cazul relațiilor interstatale când un stat, încearcând să-și sporească securitatea prin înarmare, cu scop defensiv, spre exemplu, declașează o reacție la un al doilea stat de același tip, acțiunea per ansamblu având efectul de micșorare a securității. În cazul securității societale ambiguitatea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
În plus, din punct de vedere politic, responsabilitatea de a proteja nu este acceptată de majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, state recent decolonizate. În încercarea de a preveni conflictele, sistemul internațional s-a bazat pe negocierea tratatelor și acordurilor interstatale ca opțiuni preferate, având ca fundament asumpția că statele exercită controlul în interiorul granițelor. Sunt două probleme vizavi de această abordare. În timp ce există o rețea de acorduri internaționale, modul în care acestea interacționează și impactul pe care îl au asupra anumitor
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
vedere economic, asistența pentru dezvoltare, oficială sau privată, nu-și poate atinge obiectivele fără existența unui nivel minim de securitate. Cadrul interguvernamental care a fost dezvoltat după al Doilea Război Mondial a implementat mecanisme de prevenire și restrîngere a conflictelor interstatale. Aceastea erau războaie de agresiune teritorială desfășurate între state. Însă conflictele actuale sunt în majoritate intrastatale, între facțiuni rivale, cazuri în care mecanismele interstatale nu pot penetra și unde pretențiile legate de suveranitate pot fi folosite pentru a bloca intervențiile
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fost dezvoltat după al Doilea Război Mondial a implementat mecanisme de prevenire și restrîngere a conflictelor interstatale. Aceastea erau războaie de agresiune teritorială desfășurate între state. Însă conflictele actuale sunt în majoritate intrastatale, între facțiuni rivale, cazuri în care mecanismele interstatale nu pot penetra și unde pretențiile legate de suveranitate pot fi folosite pentru a bloca intervențiile umanitare internaționale. Provocarea constă în dezvoltarea unor noi instrumente, atât guvernamentale, cât și neguvernamentale, pentru a proteja civilii în situația conflictelor armate.645 Asumpția
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o combinație între politica democratică și economia neoliberală va duce către o diminuare a sărăciei, concomitent cu susținerea drepturilor omului și o prosperitate internațională extinsă, care va eradica sursele cheie de tensiune din sistemul internațional și va submina dinamica războaielor interstatale. Acestea sunt preocupările cheie: de a apăra sistemul statal așa cum este până când interdependența și pacea democratică va fi instituționalizată iar granițele vor fi controlate.658 Versiunea minimalistă pe care curentele principale ale securității o susțin prioritizează moartea prin politică și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
erau agenții dreptului internațional, singurii actori care puteau formula și pune în aplicare legile care compuneau dreptul internațional. Prin urmare, dreptul internațional era văzut ca un artefact al sistemului statal, nu o legislație a comunității omenirii, preocupat de reglementarea relațiilor interstatale. Modul în care statele interacționau unele cu altele cădea sub incidența legilor internaționale, dar modul în care acestea operau în interiorul propriilor granițe nu privea normele internaționale. Obiectivul principal al dreptului internațional era menținerea ordinii, a păcii și stabilității bazate pe
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]