1,665 matches
-
să-i servească. Unii dintre aceștia au fost implicați În scandaluri financiare. Interesele speciale - În special lobby-ul fermierilor - sunt acuzate că exercită presiuni atunci când este vorba despre alocarea fondurilor Uniunii Europene. Statele membre mici acuză Germania și Franța de intimidare și de faptul că forțează aprobarea unor protocoale și tratate favorabile intereselor lor și, chiar mai rău, că nu Îndeplinesc directivele Uniunii atunci când acestea nu le convin, creând asfel un dublu standard În interiorul uniunii. Recent, ambele țări au anunțat că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sau de altă natură, sau în scopul de a pedepsi acea persoană pentru anumite intenții ori acte comise. Tortura afectează nu numai victima ca persoană, ci întreaga comunitate de indivizi, creând prin această practică o „cultură a fricii” în scopul intimidării și terorizării. Această atmosferă de reprimare dezvoltă o stare de tensiune psihosocială. Familiile persoanelor torturate sunt și ele, la rândul lor, culpabilizate, agresate, hărțuite și umilite, marginalizate social. Persoanele care prezintă risc crescut pentru reprimarea prin tortură sunt următoarele: opozanții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a conflictelor sociale o reprezintă terorismul; terorismul este violența fizică cu caracter de surpriză, urmărind efecte atât imediate, cât și la distanță, de factură psihologică și morală, de inducție a fricii, stărilor de tensiune și panică colectivă, nesiguranței, psihozelor colective, intimidării; sunt vizate instituții, grupuri de indivizi sau persoane, obiective strategice, economice, centre de comunicație și transport etc.; terorismul este o formă de violență fizică care urmărește obținerea sau/și menținerea unor stări de tensiune și insecuritate socială cu efecte psihologice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
proporție de 5-7,8%. Cu toată înapoierea culturală (exista o tipografie, la Dubăsari, așezată de preotul Strelbițchi, în anul 1792, dar aici s-au tipărit extrem de puține cărți), rezistența în fața politicii rusești de deznaționalizare nu a încetat, în ciuda metodelor de intimidare, inclusiv a deportărilor. Revista informează consecvent despre politica antiromânească, combătându-i pe cei care prezentau deceniul care trecuse de la unirea Basarabiei cu România ca unul de „ocupație sângeroasă”. Se evidențiază că transnistrenii, confruntați sistematic cu o politică străină acerbă, cu
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
răspundă, iar după câteva luni T. i se adresează direct lui Nicolae Ceaușescu, printr-un memoriu în care afirmă curajos rațiunile morale care îi motivează gestul. Urmează, în primăvara anului 1985, un nou val de persecuții, încercări de persuasiune prin intimidare, amenințarea cu un proces penal. Întru susținerea cererii sale, scriitorul declară greva foamei. În cele din urmă, în iulie 1985 este autorizat să părăsească România. Obține azil politic în Statele Unite ale Americii, unde devine conferențiar invitat la Departamentul de științe
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
sau a diferitelor obiecte. Multe tipuri de comportament sunt considerate agresiuni, incluzându-le și pe cele care nu implică neapărat o injurie fizică, de exemplu agresiunea verbală. De asemenea sunt considerate agresiuni orice acte de coerciție exercitate asupra altei persoane, intimidarea altor persoane ceea ce poate avea consecințe psihosociale sau poate duce la ostracizarea socială premeditată a altora. Importanța tuturor acestor tipuri de comportament nu trebuie subestimată și de asemenea trebuie avute În vedere și efectele sale asupra statusului social și a
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
de analiză desfășurate în cadrul catedrei ori chiar în prezența întregii facultăți. Lecțiile erau analizate de o comisie în care figura neapărat și un „tovarăș” de la științe sociale. Acesta sărea deseori calul, găsind deficiențe nereale. Era un mijloc în plus de intimidare. De exemplu, citarea de numeroase surse occidentale te expunea imediat la acuzația de cosmopolitism. Erau mereu tot felul de ședințe, nenumărate. În afara celor de catedră, desigur, necesare, erau ședințe de învățământ politic, de sindicat, de luptă pentru pace. Apoi cadrele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pactului din 1939, tăcerea s-a așternut în jurul acestei difuzări. Un an mai târziu, liniștea a fost spartă din cauza succesului Cărții negre pe care o parte din forțele progresiste, la început, încercaseră să o discrediteze, fără a mai vorbi de intimidările și presiunile care fuseseră obiectul anumitor colaboratori ai operei, ajungându-se până la a retracta și a spune, în L’Humanité, contrariul a ceea ce se consemnase în textul lor”. La fel, Madeleine Rébérioux, președinte de onoare al Ligii drepturilor omului, a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
peste surprize, mă gândeam dacă pot sau nu să găsesc ceva ca să le pun pe masă copiilor mei”. Goana după produse e doar un aspect - e drept, important - al existenței, cu stresul și nesiguranța sa, parte dintr-un sistem de intimidare și supunere: „Am trăit sentimente dintre cele mai diverse, de la revoltă la neputință, ajungând până la ură și la negarea a tot ce se întâmplă în jurul meu. Se crease o stare de contradicție între ceea ce se auzea în mass-media (se vorbea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei de la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți de drept comun, mizându-se pe intimidarea la care aceștia aveau să-i supună pe brașovenii care, indiferent de felul cum intenționau să îi încadreze autoritățile, erau niște deținuți politici. Camarazii de detenție proveneau deci, uneori, dintre cei de drept comun, o parte dintre aceștia fiind delatori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ori provocatori. Un astfel de personaj le inculcă unor protestatari brașoveni ideea detenției prelungite și a familiei care se va desolidariza de ei. Scopul era provocarea pierderii nădejdii. Unele victime au fost ținute în celule pătate de sânge, în scopul intimidării lor. Alte victime (chiar dacă rar) au fost amenințate cu pistolul la tâmplă, deși membrii aparatului de represiune erau conștienți de faptul că nu puteau să-i extermine pe protestatari și că nu primiseră ordin în acest sens. Dar lichidarea protestatarilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu doar psihologii au fost victime. Au fost atrași în această „afacere” mai mulți scriitori, cercetători din alte domenii, oameni de cultură. Grupul celor „vaporizați” a fost mult mai mare, peste 300 de persoane. A fost o acțiune tipică de intimidare, de reducere la tăcere a unor incomozi. Regimul încerca astfel să repare o greșeală pe care o făcuse în anii de relativă deschidere. După liberalizarea din anii începutului domniei lui Ceaușescu, s-au reînființat secțiile de psihologie, sociologie și pedagogie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de multe ori în astfel de situații, unii au devenit victime ale manipulărilor, și-au căutat „țap ispășitor” în propriile rânduri, în loc să caute vina în viciile sistemului, care, după cum era știut, iniția în mod periodic acțiuni de curățire și de intimidare. Deosebit de atacați au fost cei ce nu voiau să se plece, mai ales directorul V.Radulian și specialistul în hipnoză și sugestibilitate V. Gheorghiu, care, pentru că era căsătorit cu o cetățeancă vest-germană, a avut de suferit în plus. Rău-intenționații și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
partid și chiar la Institut, apoi în plenare de partid cu mai-marii zilei (Petru Enache, Gh. Pană, N. Croitoru, Mohanu și alți tovarăși importanți de la Centrul Universitar, în frunte cu primul-secretar al Centrului), toate acestea însumând zeci de ore de intimidare, umilință și teroare. Fără îndoială, un moment hotărâtor în luarea deciziei de desființare a Institutului, de dizolvare a organzației de partid și trimiterea noastră în producție ca muncitori necalificați, ca și interdicția profesională nelimitată, în cercetare și învățământ, l-a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mentală sau fizică, cu scopul de a obține de la ea sau de la o terță persoană informații sau o confesiune, pentru pedepsirea lui pentru un act pe care l-a comis ori e suspectat că l-ar fi comis sau pentru intimidarea sa ori a unei terțe persoane”. Prin raportare la această definiție, putem considera că majoritatea celor încarcerați politic în perioada 1948-1964 au suferit diverse forme de tortură pe durata anchetelor. Captivitatea, care aduce victima într-un contact prelungit cu torționarul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
victima într-un contact prelungit cu torționarul, creează un tip deosebit de relație, de control coercitiv, similară cu aceea în care victima este ținută captivă în întregime prin forță, ca în cazul prizonierilor sau ostaticilor, sau prin combinația de forță și intimidare. „În situația de captivitate, torționarul devine cea mai importantă persoană în viața victimei, iar psihologia victimei depinde de acțiunile și credințele acestuia. Puține sunt cunoscute despre mintea torționarului, întrucât conceptele obișnuite ale psihopatologiei eșuează în definirea sa.” (Herman, 1994) Efectele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pare plauzibilă și, în spiritul afirmațiilor făcute până acum, înclin să cred că a fost o reacție anxioasă a clanului ceaușist, declanșată de obsesia de a vedea peste tot numai conspirații ale serviciilor secrete străine, dar și o metodă de intimidare a intelectualității. D.G.: S-au atins, desigur, mai multe scopuri deodată. Conspiratorul viciat de metodă vede peste tot aranjamente amenințătoare - în fond, conspirativitatea este „secreția” complicității de care vorbeam și ea conduce la o subordonare aproape totală. Prin solicitarea „încrederii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să facă „ordine”, s-o mențină sau s-o impună, la nevoie, cu forța, prin declanșarea unor cruciade/mineriade. Ei pot ajunge până acolo încât să pedepsească anumite grupuri de oameni, personalități, etnii, folosindu-se de tot felul de discriminări, intimidări, agresiuni verbale, linșaj sau provocându-le dureri, folosind brutalitatea. Dar, dacă o societate sau un guvern permite sau chiar încurajează asemenea manifestări, atunci societatea respectivă este ea însăși bolnavă. Cine vorbește agresiv despre oameni în general, și nu despre un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
secvențe de instrucțiuni nepermise. 6.5.3.6. Infractorii tipici ai sistemelor informaticetc "6.5.3.6. Infractorii tipici ai sistemelor informatice" De la început trebuie menționat că o mare parte a delincvenților își încetează misiunea prin utilizarea unor mijloace convenționale: intimidarea, anchetarea și apelarea la informatori. Cele mai importante metode de informare privind suspecții se bazează pe supravegherea lor discretă, lucrul în comun sau asocierea. De multe ori, persoanele ce se despart oferă informații prețioase despre partenerul lor de viață. Nu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
6. atacul Împotriva fondatorilor. Pornind de la situații Întâlnite Într-un colegiu, Sirota relatează despre situații În care unii membri, veniți mai târziu Într-un grup deja coerent, Încearcă să ocupe un loc central prin minarea poziției fondatorilor. Strategia lor este intimidarea primilor organizatori, etichetându-i ca reprezentând vechiul, o etapă depășită, Încercând să devieze atenția de la proiectul inițial, minimalizându-l, schimbându-i finalitățile, reorientându-l. Tactica la care recurg este aceea de a manipula prin culpabilizarea grupului și prin organizarea unei opoziții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la număr. Cinic inflexibil și delator entuziast, un asemenea personaj n-a avut mult de așteptat sub comunism până să devină un lider politic zelos sau un gardian strașnic al represiunii. Altminteri, fenomenologia duplicității presupune date foarte complexe. Șantajul sau intimidarea au fost aproape întotdeauna marca sistemului totalitar. Precum colectivizarea, care a trebuit să se adapteze la „condițiile din teren”, racolarea viitorilor turnători nu s-a putut face fără exercițiul persuasiunii viclene. Nimeni n-a devenit colaborator al Securității înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rațiune. Ele nu sunt însă câtuși de puțin suficiente pentru înfăptuirea acestui obiectiv. Decisive sunt, până la urmă, hotărârea individului de a-și asuma condiția de ființă liberă, autonomă, curajul său, care îi îngăduie să facă față presiunii și forței de intimidare pe care le exercită opinii larg acceptate, obiceiuri și instituții consacrate ca tradiție. Iar tăria de caracter, cutezanța de a te afirma ca persoană prin uzul acelei facultăți a cărei exercitare face din om o ființă liberă, nu depind în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dorea îmbunătățirea relațiilor cu Uniunea Sovietică, unul dintre potențialii învingători. În cadrul guvernelor conduse de generalii Rădescu și Sănătescu, comuniștii au reușit să acapareze posturi-cheie, grație implicării rusești. În martie 1945, Moscova a impus guvernul Petru Groza, iar comuniștii au început intimidarea adversarilor politici. Pregătirile pentru represiunea fizică au început din primele zile ale noului guvern, întrucât în vara lui 1946 ministrul de Interne Teohari Georgescu organizase deja o primă epurare a vechilor cadre din minister, dar și o înlocuire a acestora
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
forță, de încredere: violența fizică, verbală, directă sau indirectă, bătăile, torturile, împingerile, rănirile, discriminările sau „glumele” pe teme sexuale ori etnice. Violența se manifestă sub formă de atitudini și comportamente ce atentează la demnitatea altuia: violență nonfizică, nonverbală, directă, indirectă (intimidare, negarea celuilalt, refuzul de a-i vorbi, evitare, mutism, ostracizare) și produce acțiuni sau atitudini violente ori resimțite ca atare, ce folosesc, direct sau indirect, forța și constrângerea. Există multiple definiții ale violenței: vorbim de violența politică, economică, dar și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de suferit beneficiarii din partea instituțiilor. Anumite reglementări interioare pot deveni instrumente de temut ale violenței instituționale și aici putem include violențele pe care instituția le face asupra propriului personal - nerespectarea convențiilor colective sau a drepturilor muncii, autoritarismul cadrelor, practicile de intimidare prin amenințarea cu trimiterea în șomaj, diverse hărțuiri. La rândul său, personalul instituțiilor poate fi și el violent, individual sau ca grup, în relația cu beneficiarii (folosirea de injurii, amenințări, jigniri, loviri) sau în relațiile de muncă (refuzul de a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]