251,740 matches
-
înfrigurare ceea ce le puteau oferi alții, ei înșiși neavând nici o soluție la propriile lor probleme; spiritul de imitație punea în evidență fragilitatea și instabilitatea societății docirane, mereu în căutare de repere". Simpaticul personaj nu acceptă idolatria oficială a sistemului și intră în conflict cu regimul comunist. Cam acesta este, pe scurt, subiectul romanului Întoarcerea lui Dracula de Gheorghe Patza. Ar mai fi de adăugat pasajele de veritabil roman polițist și de aventuri care condimentează parabola prințului "actualizat". Autorul își construiește narațiunea
Un roman parabolă by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14457_a_15782]
-
de biblioteci ale regiunii Montréal, numai una singură mi-a cumpărat 4 volume. Celelalte, cărora le-am Înmânat câte un volum de 550 de pagini al romanului istoric GUERRE ET VIE, nu mi-au cumpărat nimic. În Franța, ca să poți intra În librării, trebuie să distribui gratis cel puțin 1700 de volume, ceea ce Înseamnă cam 35.000 de dolari. Fără nici o garanție că vei putea intra În pielea gustului cititorilor... Devin mari romancieri de profesie numai aceia dintre scriitorii buni sau
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
al romanului istoric GUERRE ET VIE, nu mi-au cumpărat nimic. În Franța, ca să poți intra În librării, trebuie să distribui gratis cel puțin 1700 de volume, ceea ce Înseamnă cam 35.000 de dolari. Fără nici o garanție că vei putea intra În pielea gustului cititorilor... Devin mari romancieri de profesie numai aceia dintre scriitorii buni sau foarte buni care au NOROC, sau baftă, să intre În gustul marilor mase de cititori, care, obosiți și depășiți de stresul zilnic, doresc să citească
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
1700 de volume, ceea ce Înseamnă cam 35.000 de dolari. Fără nici o garanție că vei putea intra În pielea gustului cititorilor... Devin mari romancieri de profesie numai aceia dintre scriitorii buni sau foarte buni care au NOROC, sau baftă, să intre În gustul marilor mase de cititori, care, obosiți și depășiți de stresul zilnic, doresc să citească ceva ce-i poate liniști, sau ce poate să-i ducă Într-o lume imaginară, ca să scape de realități. Un fel de toxicomanie modernă
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
nu au ce căuta În limba românească pe care o schilodesc pentru a se declara absolut latini... și moderni, față de noi cărora nu le e rușine să continue cu forțe personale și un vocabular geto-sarmato-slavo-turanic poleit și Încrustat cu romanitate intrat În sufletele noastre. A fi român Înseamnă să faci parte dintr-o cultură aparte, dintr-un fel de a trăi, de a vedea lucrurile prin prisma nevoilor noastre pământene. Sângele nu prea are un mare lucru de spus. Nimeni nu
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
mașini de făcut copii. Și nu trebuie puse să plătească ele, prin nașterea unor copii pe care nu-i vor, pentru primitivitatea bărbaților care își bat joc de ele. Mi se pare anapoda ca o fată de paisprezece ani să intre în pușcărie pentru pruncucidere, iar tatăl copilului omorît de nefericita disperată să nu pățească nimic. Femeile trebuie să capete dreptul, prin lege, nu numai de a cere pensie alimentară pentru copiii născuți în urma unei relații sexuale întîmplătoare, ci și pentru
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
perpetuă a gândirii celei mai adânc subiective ce se manifestă în mod constant în toate operele sale, și nu sub forma unor aspecte particulare, izolate unele de altele." Dialogul acesta de idei traduce de fapt afinitățile elective de profunzime existente intre doi "mari", două moduri polare de receptare, la fel de spectaculoase. Georges Poulet vorbește despre "latura teologică a indeterminării, conceptul cheie care îl face să caute straturile joase, primare, inconștiente ale oricărei creații. Paul Ricoeur, hermeneutul și esteticianul, pledează pentru o revenire
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
riguroase ale unei ediții științifice. Nu este pentru prima oară când lucrările sale demonstrează că ceea ce face egalează cu o certitudine. Că știe mult, dar se exprimă în puține cuvinte, cu o înțelepciune disciplinată și cu o putere de verificare, intrate în tradiția edițiilor critice valoroase. Experiența a consacrat-o pe Margareta Feraru. Cunoscându-i uimitoarea stăpânire a detaliului, aș putea vorbi despre memoria ei creatoare. Sub titlul Contribuții critice, marea ediție F. Aderca rămâne doar un exemplu al virtuozității împlinirii
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
stă în față și nu se lasă,-acolo jos, înfrînt. Dar, ridicîndu-și fruntea, zîmbitoare salută-ncet și, fără un cuvînt, ea îl strivește-n sprintene picioare. Din viața unui sfînt A cunoscut și teama; la-nceput de ne-ndurat era, cum intri-n moarte. Blînd sufletul să treacă mai departe, ca pe un fiu, el mare l-a crescut. A cunoscut și lipsuri de nespus, de zori lipsite, ca o grea zidire, și inima și-a dat-o-apoi, supus, cînd s-a mărit
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
rescrieți romanul lui Tolstoi, lăsîndu-l pe Andrei să se bucure de o viață lungă și fericită, făcînd din Pierre eliberatorul Europei și, mai mult decît atît, împăcînd-o pe Ema Bovary cu bietul Charles [...]; sau ați putea decreta că Scufița Roșie intră în pădure și se întîlnește cu Pinocchio, sau că este răpită de mama vitregă și pusă să muncească în slujba lui Scarlett O'Hara, sau că întîlnește în pădure un donator miraculos care se numește Vladimir Propp și care îi
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
repugnă lui Camus cînd zicea ceva de genul: dacă aș avea de ales între justiție și mamă, aș alege-o pe mama) regimurile totalitare - și, din păcate, nu numai ele - au pervertit totodată și ideea de progres în măsura în care ea a intrat în contradicție cu aceea a demnității umane. Progresul, în viziunea multor politicieni de ieri și de astăzi, transformă toți oamenii în mijloace pentru urmărirea unui țel care-i depășește; ori, ideea de demnitate implică, așa cum a văzut-o și Kant
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
vizită de lucru la ei în țară. în loc ca presa dâmbovițeană să comenteze acest gest, întru totul remarcabil și semnificativ pentru politica oficială a Ungariei, s-a preferat turnarea gazului pe foc și oferirea de gloanțe nou-nouțe plutonului de extremiști intrați într-o previzibilă derivă după 21 noiembrie. În ciuda tonului polemic (dar nici pe departe plin de "ură" și mustind de "odioase mistificări"), românii ar face bine să ia act măcar de unele dintre cele afirmate în articol. De pildă, faptul
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
românii de propriul cuvânt, se știe. Aduc în discuție această problemă dintr-un motiv foarte simplu: în clipa de față, țara noastră semnează rezoluție peste rezoluție și angajament peste angajament, doar-doar vom reuși să-i păcălim pe occidentali și să intrăm cât mai repede în Uniunea Europeană. Ar fi de dorit ca toate aceste rezoluții să fie și puse în practică. Altminteri, n-ar fi exclus ca nu peste multă vreme și alte capitale decât Budapesta să se convingă de incapacitatea noastră
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
pe gânduri... Bucăți de hârtie îngălbenite. Zece ani de minciuni și de prefăcătorie. Și, totuși, dincolo de asta, sunt niște oameni, dialoguri, sentimente, viața... Nu în hârtii, așa, la orizont... Greu mai e drumul de la "pravda" la adevăr. Nu poți să intri de două ori în apa aceluiași râu. Poți însă să distingi în adâncul ei fundul acoperit de cutii de conserve. Iar în dosul somptuoaselor decoruri de teatru, vom zări zidul de cărămidă, sforile, extinctorul și mașiniștii chercheliți. Asta o știu
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
halat alb mi-a apărut în față. I-am vârât sub ochi legitimația de ziarist. Am urcat la etajul doi. Pe palier, niște femei în halate diforme fumau. - Unde îl pot găsi pe șeful spitalului? - Mai sus, vizavi de lift. Intru. În fața ferestrei deschise, un eston de vreo șaizeci de ani face gimnastică. Îi recunosc imediat pe estoni. Nimic țipător, nimic neglijent în ținuta lor. Nelipsita cravată și dunga de la pantaloni. Linia subțire a bărbiei și expresia calmă din privire. Și
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
în fața unui nevinovat fabricant de pleonasme conceptuale, străin de conținutul noțiunilor și pentru care indulgențele se reclamă cu toată tristețea, starea de grație se invocă singură iar discuția își încheie vocalele definitiv". Rîndurile de foc ale bardului ce urma a intra în scurt timp în temniță și a fi condamnat la moarte continuă cu o încurajare a criticii, care e marca inalienabilă a libertății. Marea lor intensitate morală le acordă o factură apoftegmatică. Cu atît mai prețioasă cu cît nu putem
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
familia personalității subsemnatului. - Trec de la una la alta: puteți să mi-l desenați în câteva cuvinte pe umoristul Vlad Mușatescu? - Scriitorul și umoristul la care vă referiți, întocmai ca și neamurile, prietenii și dușmanii săi, nu poate fi "desenat"! Nu intră în nici o dimensiune de hârtie. Chiar stau și mă întreb de-s zdravăn, de vreme ce și-acum mă cuget cum e mai corect spus: "nu poate" sau nu "nu pot" fi desenați... Păi, dacă nici un acord nu-mi mai iese ca
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
a lui Nicolae Ceaușescu, ultima - ca centru al celei mai puternice și rezistente grupări de partizani, Arsenescu-Arnăuțoiu, reprimată "exemplar" abia după zece ani (în 1959), cea dintîi - o comună de cîmpie, devenită oraș agroindustrial în 1989 și luptîndu-se acum să intre în modernitate, cea de-a doua - sat de munte, necolectivizat, în prezent aproape depopulat prin migrarea tinerilor la oraș. Oricît de multe ar fi deosebirile dintre Nucșoara și Scornicești, asemănările sînt încă și mai numeroase; țăranul român e dependent de
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
public-țintă mai larg decît cititorul autohton, stilul în care e scrisă, evitînd trimiterile la o intimitate culturală cu lectorul, o recomandă ca o lucrare adresată specialiștilor în schimbarea politică. E, apoi, și un semnal de alarmă: dacă România nu va intra în Uniunea Europeană în 2009, "evoluția ei va fi chiar mai dezastruoasă"; dacă însă elitele politice vor da drumul, "măcar parțial, statului din gheare" și vom deveni membri UE, prin deces natural și creșterea competitivității sectorului agricol, mare parte din țărănimea
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
și entuziasmul economiei socialiste din ultimul cincinal sovietic", "cu ochiul experimentat al unui reglator de tragere, care a participat activ la războiul din Crimeea (vezi contele Tolstoi, Sevastopolskie rasskazî, Bălți, Editura Cratima, 1995)", "indignat aidoma unui mandarin chinez ce a intrat într-o pagodă cu climatizatorul defectat" sau "în Turkmenistan, unde am făcut armata la infanterie motorizată, erau niște temperaturi de se coceau ciubotele aksakalului la umbra saxsatilului" și încă "glasul mătușii suna, biblic fie spus, ca o trompetă de la Ierihon
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
evitînd de regulă consecințele dramatice ale aservirii), înfățișează, volens nolens, un capitol al pitorescului. Cel mai strălucit personaj al capitolului în cauză este, indiscutabil, C. Noica, surprins într-un episod al decepției (inclusiv de sine), exprimate cu o teatralitate ce intră în ecuație cu entuziasmul anterior, cel al "consensului" cu "epoca de aur", al cărei herald și-a închipuit într-o vreme că ar putea fi pe tărîm occidental: Ce poți spune despre o întîlnire cu Noica? Poate c-a fost
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
mare" ar fi un succes de public la noi, el nu acoperă decît o infimă parte din cheltuielile de producție. Și atunci? Din moment ce, din start, producătorul știe că nu are cum să-și recupereze banii investiți în acel produs, operația intră mai degrabă în zona "sponsorizării" sau a "mecenatului" decît în aceea a industriei cinematografice. Așadar, dacă oriunde în lume o comedie comercială de succes înseamnă, cel puțin, o afacere profitabilă, la noi Garcea... nu are nici măcar această scuză. Filmul nefiind
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
a făcut foarte mult rău în direcția "tragerii în jos" a publicului, iată că, în fine, se găsește un producător (același!) pentru care un milion de dolari nu înseamnă mare brînză, drept care "spiritul Vacanței Mari" iese de pe micul ecran și intră pe marele ecran, cu mare tam-tam publicitar. Și care e problema? În fond, fiecare om e liber să facă ce vrea cu banii lui (sau ai cui or fi), dacă-i are! Iar faptul că, acum cîțiva ani, citeam în
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
fobiei la Vacanța Mare", rezultatele ar fi, cu siguranță, spectaculoase. În aceeași zi nefericită în care am văzut Garcea la Mall, în hol trona o motocicletă arătoasă, de ultimă generație probabil, iar deasupra ei un afiș te anunța că, dacă intri la Vlad Nemuritorul, s-ar putea ca motocicleta să fie a ta! Totul e să arunci în urnă un bilet la "Vlad"; dacă nu cîștigi motocicleta, pe locul doi se plasează un revelion la Budapesta! E vorba, citim, de: "cel
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
Cine-a tras în noi / în 16 - 22". Revoluționarii s-au metamorfozat în profitori ai vremilor tulburi, înfigându-și colții în avantajele oferite generos de beneficiarii tragediei din decembrie 1989. Destui dintre ei sunt prosperi oameni de afaceri ori au intrat în jenante combinații politice. Covârșitoarea majoritate se află alături de Ion Iliescu, omul-aspirator, care-a știut să-i "curețe" de ideile revoluției. Nimeni nu mai vorbește de asasinii cu acte în regulă, declarați ba prea bolnavi, ba prea utili noii puteri
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]