1,291 matches
-
nu întrunesc criteriile tulburărilor de personalitate după clasificările categoriale, dar care au mari dificultăți adaptative și evidente trăsături care-i deosebesc de cei din jur. Există, pe filiera conștiinței de sine, o mereu reconfirmată contribuție personologică a intelectului și a introspecției. Astfel, un individ preocupat de computere - cu trăsături de tip evitant - imatur afectiv și relațional, în sens dimensional, nu este clasificabil categorial. Orice trăsătură dizarmonică reprezintă - ca semnificație - o negare a unui atribut al firescului, deci al umanului, care înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mânie față de ceilalți; dă indiferență aparentă față de laudă sau critici adresate de ceilalți; eă interes scăzut față de stabilirea relațiilor sexuale cu alte persoane (luați în considerare vârstaă; fă preferință aproape invariabilă pentru activități solitare; gă preocupări excesive pentru fantezii și introspecție; hă lipsa prietenilor apropiați sau a relațiilor bazate pe încredere (sau având numai unaă sau lipsa dorinței de a stabili astfel de legături; iă insensibilitate marcată față de respectarea normelor sociale și a convențiilor. Exclude: sindromul Asperger (F 84.5Ă; tulburarea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
semantice, operaționale, de cuprindere și frecvență. A rezultat o listă cu 45 de trăsături, care, pe baza unor studii preliminare, au fost reduse la 24. Acestea sunt: 1. pesimism; 2. autodevalorizare; 3. optimism; 4. iritabilitate; 5. anxietate; 6. suspiciozitate; 7. introspecție; 8. timiditate; 9. izolare; 10. senzitivitate; 11. vulnerabilitate; 12. inhibiție; 13. impulsivitate; 14. agresivitate; 15. ineficiență; 16. iresponsabilitate; 17. infantilism; 18. deficiența resurselor; 19. dependență; 20. submisivitate; 21. conștiinciozitate; 22. rigiditate; 23. excentricitate; 24. hipocondrie. Nu s-a dat fiecărei
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dar labilitatea nu s-a schimbat. Multe din trăsăturile clusterului C - pesimism, neajutorare, hipocondrie, dependență - nu s-au schimbat iar unele au apărut chiar mai accentuate - anxietatea, vulnerabilitatea, conștiinciozitatea. În clusterul A o serie de aspecte s-au accentuat (suspiciozitatea, introspecția, excentricitateaă. În ansamblu, anxietatea și obsesionalitatea par a nu se ameliora cu vârsta. Se mai avansează ideea că tulburarea de personalitate ar putea fi divizată într-un grup matur și altul imatur, ultimul ameliorându-se cu timpul. Studiile clasice sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fi conștient de tine însuți. Cine ești și ce vrei să realizezi. Acest tip de inteligență, îți oferă posibilitatea să îți stabilești obiective și să întocmești planuri pentru realizarea lor. Persoanele care posedă un nivel înalt de inteligență intrapersonală fac introspecții. Ei reflectă asupra modului în care gândesc și simt. Datorită faptului că se înțeleg mai bine pe ei înșiși sunt mai eficienți în relațiile cu ceilalți. Cu cât este mai ridicat nivelul tău de conștiință de sine, antrenat prin reflecții
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
reflectă asupra modului în care gândesc și simt. Datorită faptului că se înțeleg mai bine pe ei înșiși sunt mai eficienți în relațiile cu ceilalți. Cu cât este mai ridicat nivelul tău de conștiință de sine, antrenat prin reflecții și introspecții, cu atât este mai mare nivelul tău de auto-înțelegere. Există o sinergie a proceselor, iar cu cât te vei înțelege mai bine, cu atât va fi mai ridicat nivelul tau de auto-acceptare. Cu cât te accepți mai mult ca fiind
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
etc.), în funcție de afilieri ideologice sau religioase, în funcție de starea de sănătate. Individul interiorizează din grupurile de apartenență, dar și din cele de referință, pe parcursul unui proces marcat de rupturi și "crize", niciodată încheiat. Sfârșitul adolescenței 488 este un important moment de introspecție, de apariție a unor noi întrebări identitare. Confruntat cu o situație specifică, tânărul trebuie să elaboreze explicații raționale pentru ceea ce se întâmplă, să facă opțiuni: "dă" sau nu dă la facultate, se angajează sau nu, se căsătorește sau nu, are
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
le poate depăși: nu impresia făcută ascultătorilor trebuie să primeze, ci dorința, izvorâtă din iubire, de a le face binele. Recunoaștem aici principiile din Omilia despre predici a Sfântului Ioan Gură de Aur. Ceea ce este nou la Fericitul Augustin este introspecția asupra raporturilor psihologice care țin cumpăna între dorința de bine și dorința de a plăcea ascultătorilor. Atunci când „ținem să vorbim așa cum gândim tocmai atunci când, din cauza încordării, nu putem scoate o vorba cum trebuie... ne sufocăm și, ca și cum ne-am da
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
exterior, ostentativ, este prezent la nivelul întregii creații și prin alternanța între confesiunea tensionată și patetismul diluat în convenții, alternanță ce se regăsește în prima lui antologie, Poezii (1968). Prin Spațiile somnului (1969), poetul revine la răvășitele lumi interioare, la introspecție, dar și la prospectare, la ceea ce el numește „adâncul obscur”, „izvoarele somnului”, visul „haotic și nemărginit”. Reapar motivul germinației secrete, „sfera născătoare”, metaforă care atestă faptul că de astă dată geneza și perfecțiunea se confundă. Cu mai multă insistență, realitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
nouă pendulare, între spontaneitate și virtuozitate. Aceleași lumi onirice captate într-un imagism puternic se regăsesc în Miazănoaptea miresmelor (1973), lumi deschise însă spre alte spații, simetrice, ale cosmosului. Volumele Zenit de anotimpuri (1974) și Sărbătorile anului (1975) reiau alternanța introspecție - expansiune, ceea ce confirmă, într-un fel, că pendularea a devenit manieră. Un lirism mai sobru, sever chiar, se distinge în Descântece de gravitație (1977), care evită ceea ce anterior fusese verbiaj nebulos, uneori chiar balast strălucitor. Accentele expresioniste nu lipsesc, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
amintește dilemele, neliniștile multor confrați iluștri (În ajun). Cizelarea fonică și concizia, dar mai ales abandonarea retorismului și a verbozității duc la realizarea unor piese remarcabile, ce lasă să se întrevadă mai mult ca oricând înclinația poetului spre meditație, spre introspecția propriului destin de artist. Vis și simetrie (1973), fără să fie o antologie în sensul propriu al cuvântului, este o sinteză a orientărilor lirice anterioare. Se întâlnesc aici atât poezii cu caracter partinic, cât și autentice câștiguri estetice. Esențială rămâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
să descopere sensul vieții, adevăratele valori morale și spirituale. Această inteligență implică analiza interioară corectă, stabilirea punctelor forte sau a punctelor slabe personale sau ale celorlalți. Înțelegerea motivelor și rolului interrelațional al unui grup: copiii învață cel mai bine prin introspecție. Sunt copii independenți. Le place să lucreze la standardul pe care și-l impun. Copiilor intrapesonali le place să învețe singuri, le place să joace jocuri care le provoacă gândirea analitică, se joacă în liniște și în propriul ritm. Vom
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2925]
-
ca determinare a conștiinței în genere. În realitate, această identitate va trebui să primească o bază psihologică, empirică. Motru părăsește astfel planul filosofiei transcendentale încercând o critică a conceptelor filosofiei kantiene pe terenul psihologiei empirice. „Dacă identitatea conștiinței, constatată prin introspecție, nu este una și aceeași cu identitatea postulată de matematică, și aceasta este părerea tuturor oamenilor de știință, atunci insufieiența filosofiei kantiane devine clară pentru oricine.” Admițând că există în genere o unitate a conștiinței, continuă argumentarea lui Motru, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fi determinat de o mai bună identificare a depresiei realizată de mamă la băiatul mic, datorită exteriorizării mai evidente și mai ușor de reperat a tulburărilor de comportament ale acestuia decât ale fetelor (Garrisson, 1992). Ca urmare, o mai mare introspecție și o capacitate de a pune în relație starea sa afectivă interioară și evenimentele exterioare ar explica creșterea frecvenței depresiei resimțită în populația feminină. FACTORI ASOCIAȚI Toate anchetele arată frecvența tulburărilor asociate, în special: - angoasa de separare; - comportamentele antisociale (ceartă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fi, pentru că, la rându-le, nici ei nu conviețuiau după regulile Uniunii, protectoare de tihna generală; în schimb, puteau fi lăsați să-și autodefinească nevoile și, întru satisfacerea lor, să se bucure de ajutorul expert al forurilor competente. Carența de introspecție autodefinitorie era deja considerată, la nivel central, drept o nevoie a lor (deși mai mult atribuită decât liber asumată), pe care echipa de arhitecți versați în depistarea și consolidarea fundamentelor venise să o articuleze în detaliu. Adăpostită între munți de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fir-ar mama ei să fie de abținere! Însă lăcătușeriei ăsteia dubioase a gurii n-avea să-i meargă cu maestrul a două evadări din dubă și una din secția de poliție! Ca pentru a pune capăt tribulațiilor la care introspecția prelungită îl supusese, Rică se repezi, în cele din urmă, afară din rezerva-i efemeră cu miros muced de penitenciar, înspre concluzia frustă, rostită însă cu vehemența omului încolțit: "noi... vrem să trăim ca voi, ce mai!" Adică te răsfeți
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vibrând de fiorul legendei. Condiție emoțională a feminității, iubirea - senină sau umbrită de vagi angoase - oferă materie unor poeme în care sentimentele de dragoste sunt iscodite cu discreție și oarecare complicație. În general, observația peisagistică e încărcată de lirism, iar introspecția e susținută cu recuzită de peisaj. SCRIERI: Primejdii lirice, Iași, 1973; Cartea anotimpurilor, București, 1976; Adalbert Ignotus, Iași, 1977; Văzduhul de cuvinte, București, 1979. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 60-63; Dinu Flămând, Daniela Caurea, SXX, 1977, 4-5; A.I.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
înrădăcinării. Suferința, efectul subconștient al identității etnice îi schimbă conștiința alienată și aduce eul la matca naturală, la dorința de a se integra și a se dărui compatrioților. Deși personaj principal, Andrei Retezeanu este prezent în roman doar prin câteva introspecții și monologuri. Pasiv, el se supune împrejurărilor și nu reușește să reprezinte decât propria biografie, chiar și pe aceea insuficient. Faptele (foarte puține), opiniile și intențiile sale nu îi conferă o valoare de simbol sau de promotor al unei renașteri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
creației cu erosul și cunoașterea, descriind alienarea individuală și posibilitatea transcenderii. Susținut de o metafizică spiritualistă, provenită din simbioza dintre reverberațiile arhetipale și speculațiile paraștiințifice, textul descrie autocreația personajului-narator, care parcurge o inițiere multiplă - erotică, estetică și mistică. Punctat de introspecții abisale și întrerupt de divagații eseistice, nucleul narativ se coagulează prin asamblarea unor mituri convergente (Faust, Orfeu, Meșterul Manole), ce compun o narațiune pluristratificată. Aceste dominante narative suportă o decantare în Depoziția (I-II, 1991-1992), cel mai reușit roman al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
opt ani. Premiera absolută a avut loc la Teatrul Național din București în 1927. Este o piesă despre forța implacabilă a destinului, care decide traiectorii umane surprinzătoare. Ca și în cealaltă lucrare dramatică asimilată repertoriului permanent, Capul de rățoi (1940), introspecțiile psihologice sunt efectuate cu decizie, satira este bine structurată, iar umorul, cu note uneori grotești, punctează inteligent acțiunea preponderent gravă. Subiectul poate fi apreciat în descendența scrierilor ibseniene, în sensul realinierii dominantelor individuale sub influența unei convingeri fundamentale și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
lumină nici făpturile instinctuale, stăpânite de patimi, nici cele guvernate de un raționalism maladiv. Omul ascuns este o pledoarie pentru egalitatea sexelor și pentru căsnicia întemeiată pe dragoste, pe respect și înțelegere. Impregnate de un lirism meditativ, aceste lucrări de introspecție centrate pe problemele cuplului și pe drama vârstelor trădează influența lui Henrik Ibsen, a lui August Strindberg și a teatrului preexistențialist, dar și a gândirii lui Friedrich Nietzsche sau Sigmund Freud. Protagoniștii aduși în scenă, indivizi însetați de puritate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
culturii, cartea a rămas și va rămâne unul dintre cele mai frecvente mijloace de autoinstruire. Lectura cărții oferă celui care o parcurge, pe lângă satisfacțiile pe care le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflecție, de meditație. Ea îndeamnă la introspecție, angajează valori formativ-educative care își pun amprenta pe întregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se consideră că cititul reprezintă unul dintre cele mai de preț instrumente ale activității intelectuale. Cartea, lectura, literatura ocupă un loc preponderent în teoriile pedagogice
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
psihologia generală, psihologia socială și alte ramuri aplicative ale psihologiei Din domeniul psihologiei generale sunt extrase noțiunile referitoare la procesele psihice fundamentale, implicarea lor în suferința bolnavului, atributele generale ale psihicului, formarea unor deprinderi de feedback personal, bazate pe o introspecție „obiectivă”. Noțiunile referitoare la: relația dintre medic și pacient, inserția psihosocială a pacientului, impactul profesiei medicale cu alte profesii conexe (farmaciști, biologi, etc.), cu lumea tot mai variată a medicamentului, fenomenele psihologice legate de administrarea unor noi tratamente sunt asimilate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
rezultatele lui Engel și Schmale ca punct de plecare, Freyberger (1976 b) citează următorii factori psihodinamici ca fiind caracteristici bolnavilor psihosomatici: 1.Depresie reactivă după pierderea obiectului și trauma narcisică. 2.Elemente de regresiune orală. 3.Apărare împotriva agresiunii. 4.Introspecție insuficientă. Acestea au fost rezumate sub titlul “tulburare a maturizării pregenitale” în scopul de a descrie, ca și alexitimia, factorii ce predispun la boala psihosomatică. Pe baza termenilor “alexitimie” și “tulburare a maturizării pregenitale”, Freyberger a trasat concepția sa privind
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
privind evoluția psihosomatică, care atribuia următoarele cuvinte cheie pentru titlurile “simptom”, “conflict” și “personalitate”: Simptom 1.Epuizare emoțională. 2.Depresie de epuizare. Conflict 1.Pierdere de obiect. 2.Traumă narcisică. 3.Apărare împotriva agresiunii. Compunerea personalității 1.Slăbiciunea ego-ului, adică introspecția insuficientă, atingerea “încrederii primare”, rezistenta redusă la frustrare, nevoile de dependență crescute, capacitatea foarte limitată de a învăța un nou comportament emoțional. 2.“Vid emoțional” datorat conștientizării reduse a percepțiilor și tendința către procesele de gândire automată, la care se
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]