2,710 matches
-
care le diferențiază de cele morale se referă la modul de elaborare și aplicare. Atât normele juridice, cât și cele morale pot fi elaborate după aceleași procedee neorganizate, normele morale și cutumele juridice fiind rezultatul unor procedee de creație colectivă, intuitivă, spontană. Totuși, de la un anumit nivel de dezvoltare a societății, normele juridice sunt, în mod necesar, elaborate de o autoritate organizată, stabilă și permanentă, potrivit unor proceduri complexe și riguroase. Normele morale reprezintă produsul creației colective, anonime, spontane și difuze
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de principii ale dreptății retributive. Dacă se simt tentați să încalce aceste principii, ei resimt imediat un puternic sentiment de repulsie; dacă alții le încalcă, ei sunt șocați și indignați. În situația descrisă de Hare, totul se petrece la nivel intuitiv, dar pot fi întâlnite situații în care oamenii se confruntă cu sentințe arbitrare și sancțiuni juridice atroce. În aceste situații trebuie exersată gândirea critică. Dacă începem să ne punem întrebări cu privire la pedeapsă, "regulile gândirii critice impuse de logica cuvintelor pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
considerați în mod imparțial"181. Așa cum a demonstrat în lucrare sa Moral Thinking, Hare consideră această sugestie ca fiind în același timp și kantiană și utilitaristă. "La nivel critic, atunci când selectăm principiile pe care trebuie să le folosim la nivel intuitiv, tratăm pe toată lumea ca scop. Astfel, noi selectăm ca membri legislatori ai imperiului scopurilor acele maxime de uz general pe care le putem voi ca legi universale, indiferent cine anume este receptorul. Procedând așa, încercăm să maximizăm realizarea scopurilor celor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care individualizează fiecare etapă, fiecare ciclu de dezvoltare, fiecare (tip de) individ, vârsta preșcolară poate fi caracterizată în asociere cu: etapa preoperațională a dezvoltării inteligenței 35, reflectată în cele două stadii: * stadiul gândirii simbolice și preconceptuale: 3-4 ani36; * stadiul gândirii intuitive: 4-7/8 ani; primul stadiu al moralității preconvenționale 37 (în cadrul teoriei dezvoltării morale): până la 6 ani (când copiii apreciază corectitudinea unui comportament din perspectiva consecințelor acestuia, a posibilității de a evita pedeapsa); al treilea și al patrulea stadiu în dezvoltarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
motivarea actelor/justificarea regulilor; funcția implicatoare: clasificare; nume/număr; relații logice 45; memoria are caracter nediferențiat, păstrarea informațiilor memorate având o durată redusă; de asemenea, memoria este influențată de emotivitate (reține mai ușor elementele ,,întărite" pozitiv) și are caracter preponderent intuitiv, concret; capacitatea de memorare este relevantă după 4 ani; limbajul oral poate manifesta disfuncții, de exemplu la nivelul pronunției, al asocierilor de cuvinte etc.; se constată o îmbogățire a acestei componente (între 3 și 5 ani copilul poate ,,câștiga" lunar
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
să numească sunetul final din cuvântul pronunțat oral Să recunoască și să numească sunetele din interiorul cuvântului pronunțat oral Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral Să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia Să rețină expresii ritmate și rimate, să recite poezii cu respectarea intonației, ritmului, pauzei, în concordanță cu mesajul transmis Să utilizeze calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în transmiterea unor idei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
gramatical Substantivul genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a timpului Adverbul Pronumele Numeralul etc. dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia Valorile stilistice ale unor unități lexicale: personificarea, comparația, epitetul, antiteza Versul rimă, muzicalitate Valențe ale comunicării verbale orale, nonverbale și paraverbale etc. dezvoltarea capacității de a înțelege gânduri, semnificații mijlocite de limbajul scris să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
povestirea, expunerea cu oponent, descrierea, explicația etc. conversația, dezbaterea, discuția, asaltul de idei etc. problematizarea metode verbale de comunicare scrisă lectura sau lucrul/activitatea cu cartea etc. metode de comunicare audio-vizuală instruirea prin filme, instruirea prin televiziune 154 etc. metode intuitive 155 observația, demonstrația etc. ancorarea explorării în real metode de explorare directă a realității observația, experimentul etc. metode de explorare indirectă a realității demonstrația, modelarea etc. caracterul acțiunii metode de acțiune reală exercițiul, algoritmizarea, activitatea creativă 156 etc. metode de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ciclul preprimar, definiția ia forme specifice (vezi exemplele de mai sus și altele similare) care facilitează cu precădere operațiile gândirii preșcolarilor. 6.3.6. Demonstrația Demonstrația este metoda didactică ce presupune achiziționarea, respectiv fixarea anumitor cunoștințe prin prisma valorificării coordonatelor intuitive, senzoriale ale activității cu preșcolarii, în vederea facilitării trecerii de la acțiunea propriu-zisă (inițial, după model) la reprezentarea acesteia la nivel mintal. Caracteristici și repere aplicative ( Prin raportare la criterii precum materialele didactice valorificate în cadrul unei anumite modalități de realizare, literatura de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Demonstrația este asociată, în practica didactică, explicației, conversației, algoritmizării, exercițiului, devenind, de asemenea, procedeu în cadrul unor metode ca: jocul didactic, povestirea, lectura explicativă, metoda fonetică, analitico-sintetică etc., necesitatea ei atât ca metodă, cât și ca procedeu fiind motivată de caracterul intuitiv al gândirii preșcolarilor (vezi capitolul 2). În cadrul activităților de educare a limbajului în etapa preșcolarității (și nu numai), demonstrația poate fi valorificată în: corectarea tulburărilor de vorbire; citirea-model de către cadrul didactic a jetoanelor/imaginilor etc.; pronunțarea corectă a unor sunete
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
exerciții de reconstituire a cuvintelor compuse din particule indicate; exerciții de asociere a formelor sinonime; exerciții de opunere a structurilor antonime, de asociere a acestora cu personaje pozitive negative din povești cunoscute; exerciții de actualizare a omonimelor (prin valorificarea suportului intuitiv); exerciții de plasare a cuvintelor polisemantice în enunțuri; exerciții de diferențiere a paronimelor; exerciții de substituire a formelor populare/regionale etc. cu formele literare corespunzătoare etc. * exerciții morfologice exerciții de asociere a diferitelor materiale didactice valorificate în cadrul activităților de educare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
grupa mijlocie/mare/pregătitoare etc.; * jocuri didactice evaluative: Întrecerea numelor, Întreabă, numește, răspunde!, Jocul micilor educatori, Bilă albă bilă neagră bilă...gri? etc.; În funcție de materialul didactic utilizat (sau nu) în realizarea jocului didactic, se diferențiază: * jocurile didactice cu material didactic/intuitive cu precizarea că materialul didactic trebuie să fie accesibil copiilor preșcolari, atractiv, adaptat particularităților perceptive ale acestora, simplu, clar, cu valențe estetice formative etc.: Loto, Puzzle, Harta..., Calendarul naturii, Micul Bibliotecar, jocuri-dramatizări cu decor etc.; * jocurile didactice fără material didactic
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
jocurile didactice fără material didactic: Micul recitator/actor, Telefonul fără fir, Mim etc.; în unele situații, se poate valorifica, în etapa inițială a activității, jocul cu material didactic, pentru ca în complicarea acestuia (ca variantă), să se renunțe la utilizarea materialului intuitiv. ( Prin raportare la gradul de implicare a cadrului didactic în derularea jocului, se disting: * jocuri didactice dirijate (de către educator/educatoare, care prezintă structura, regulile jocului, se implică în desfășurarea jocului de probă, coordonează derularea întregii activități etc.): Jocul sunetelor/silabelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
titlu, final, personaje etc.); * redarea prin desen a unei secvențe; * mimarea unei acțiuni la alegere etc. (b) Repovestirea (cadrului didactic/copiilor) Repovestirea se poate constitui în activitate de sine stătătoare sau în secvență în cadrul altei activități, fiind realizabilă: * după material intuitiv (planșe, machete, siluete, jucării etc.); * după un plan verbal: idei/întrebări, cuvinte-cheie, nume de personaje etc.; * liber (cu atenție la succesiunea episoadelor, la exprimare etc.); * pe baza unui text citit, situație care redimensionează etapizarea ,,clasică" a acestui tip de activitate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
care pot transmite semnificații decodabile de către copiii de vârstă preșcolară (vezi, de exemplu, codul semnelor de circulație, codul gesturilor, ,,codul desenului" etc.); canalul de transmitere a mesajului are, de asemenea, valențe specifice pentru activitățile desfășurate în grădiniță, prin prisma preponderenței intuitivului ca principală coordonată a acestei etape; vizualul capătă, astfel, o pondere deosebită în educarea limbajului și în realizarea comunicării, în asociere cu planul auditiv; a se vedea, în acest sens, și mijloacele de învățământ valorificate în învățământul preprimar; precizăm că
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
290), ,,suportul principal purtător de informație în cadrul comunicării" (Cerghit 2006: 111). 154 Cerghit 2006: 112 sunt aici prezentate și metodele de comunicare interioară (reflecția personală, experimentul mintal), pe care însă nu le asociem ca metode didactice etapei preșcolarității. 155 Metode intuitive sau iconice vezi și Boca-Miron/Chichișan 2002: 49, Tudoran-Sabău-Antal 2004: 17 etc. 156 Cerghit 2006: 114 sistemul metodelor de predare-învățare în reprezentare grafică. 157 Vezi și Secrieru 2004: 230-232. 158 Ezechil 2003: 54-55. 159 Boca-Miron/Chichișan 2002: 57, Voiculescu 2003
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1999: 67 ,,funcția demonstrativă, funcția euristică" etc. 237 După Albulescu-Albulescu 2000: 86. 238 Vrășmaș 1999: 108-109. 239 După Cucoș 2002: 301. Vezi, de asemenea, clasificarea mijloacelor de învățământ după Miron Ionescu, Vasile Chiș, apud Albulescu-Albulescu 2000: 87: mijloace informativ-demonstrative (mijloace intuitive naturale, obiecte construite în scopuri didactice, substitute tridimensionale ale realității, materiale figurative, substitute bidimensionale ale realității, reprezentări simbolice), mijloace de exersare și formare a priceperilor și deprinderilor (jocuri, truse, aparate), mijloace de raționalizare a timpului în lecții/activități (hărți de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
izbucnește focul în sus și se aprinde lumină, acesta este găsit în suflet și se hrănește acolo." Aceasta "știință dulce" despre care vorbește Blake este generată de trei forțe intelectuale fundamentale, la rîndul lor declanșate de nous/spirit că "rațiune intuitivă": techne-arta-frumosul (a face bine); phronesis-prudența-morala-religia-binele (a se comportă bine); și episteme-excelența în raționarea discursivă-știința-adevărul (a explica bine). "Știință dulce" a lui Blake apare cînd cele trei fuzionează într-un singur pol, și atunci sophia-înțelepciunea absoarbe frumusețea infinită și binele infinit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mai evidentă, fiind puternic personalizată, legată de un personaj concret, aflat În preajmă, adulat sau iubit („Bunicul mi-a spus!”, „Și mama susține acest lucru!” etc.). Pedagogia populară s-a ivit și s-a impus Înaintea celei instituționalizate, formalizate. Transmis intuitiv sau pe cale orală, ethosul pedagogic acompaniază În mod evident Întreaga existență a individului, din leagăn până la mormânt. Nimic din ceea ce Întreprinde omul nu scapă scrutării acestei angajări paideice. Pedagogia bunului-simț nu strălucește prin exemplaritatea sa teoretică, ci prin subtilitatea răspunsurilor
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
-nvăța de mititel este mult mai ușurel”, „Ce Înveți la tinerețe aia ai la bătrânețe”, „Frumusețea veștejește, iar Înțelepciunea crește”, „Multe greșești, multe Înveți” etc. Pedagogia „savantă” ne determină să brodăm În imaginar, să alunecăm liber cu mintea, iar cea intuitivă ne obligă să fim mai atenți la realitate, ne ține cu picioarele pe pământ. Pedagogia teoretică este visătoare și abstractă, iar cea populară este lucrătoare și concretă. Bunul-simț nu constituie numaidecât un criteriu al adevărului, Însă ne ajută să ne
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pe pământ. Pedagogia teoretică este visătoare și abstractă, iar cea populară este lucrătoare și concretă. Bunul-simț nu constituie numaidecât un criteriu al adevărului, Însă ne ajută să ne orientăm concret spre el. Pedagogia teoretică ne face să știm, iar cea intuitivă să fim. În acest fel, pedagogia bunului-simț ne orientează, ne pune pe un drum, cel valabil pentru fiecare dintre noi. Pedagogia populară nu se confundă cu opinabilul, cu simpla părere, cu presupunerea. Ea este refractară În privința flecărelii, a ideii serbede
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Orice ipoteză a unei relații cauzale cere imperios o justificare teoretică. Trebuie să i se asocieze un model teoretic explicativ, și acesta, de regulă, el însuși ipotetic, dar rezonabil, verosimil. Susținerea teoretică reprezintă o încadrare în contextul teoretic. Simpla credibilitate intuitivă este preștiințifică. Dacă se poate imagina un model explicativ verosimil unei ipoteze cauzale, aceasta reprezintă o testare teoretică preliminară obligatorie. Dacă nu putem explica verosimil de ce credem că relația respectivă este teoretic sustenabilă, ipoteza noastră nu se poate califica drept
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
vedem deci care este justificarea teoretică a ipotezei. E bine să călătorești și rudele să-ți povestească ce au văzut acolo. Un asemenea contact, în momentul actual, pentru români va avea efecte benefice. Și mie inițial mi-a plăcut ideea. Intuitiv, pe baza experienței comune, această idee mi se pare verosimilă. La nivelul conștiinței comune nu trebuie argumentat. Intuitiv mi se pare rezonabil că experiența cu Occidentul poate avea o influență: ne convinge că sistemul capitalist este mai eficient decât comunismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
au văzut acolo. Un asemenea contact, în momentul actual, pentru români va avea efecte benefice. Și mie inițial mi-a plăcut ideea. Intuitiv, pe baza experienței comune, această idee mi se pare verosimilă. La nivelul conștiinței comune nu trebuie argumentat. Intuitiv mi se pare rezonabil că experiența cu Occidentul poate avea o influență: ne convinge că sistemul capitalist este mai eficient decât comunismul; că stimulează motivația și chiar contribuie la dezvoltarea competenței de a lucra într-un sistem capitalist; că oferă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
culturali, tradiționali, exista probabil rămășițele unor atitudini negative față de evrei, dar la un nivel scăzut și doar în unele segmente ale populației. Ar trebui probat de asemenea că antisemitismul, cât era, era mai ridicat sensibil în România decât în Occident. Intuitiv, această ipoteză nu mi se pare credibilă. O anumită rezervă mai mult sau mai puțin accentuată față de romi exista tradițional, deși descurajată politic de regimul comunist. 2. Călătoria în Occident a oferit oportunități de contact direct cu segmentele de populație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]