10,840 matches
-
unui proces. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
DECIZIA nr. 707 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251155]
-
criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a
DECIZIA nr. 707 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251155]
-
executării silite. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
jurisdicție privată, având deplina competență constituțională de a stabili, în funcție de anumite exigențe legate de buna administrare a justiției, caracter de titlu executoriu și pentru alte înscrisuri decât hotărârea judecătorească. Prin urmare, nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor constituționale invocate. ... 18. În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la interdicția înființării de instanțe extraordinare, Curtea reține că instanța arbitrală este reglementată în mod expres de legiuitor, în Codul de procedură civilă, drept un mijloc alternativ de
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, apreciază că textul de lege criticat nu aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate, întrucât în procedura de soluționare a unei cereri de strămutare se supun analizei instanței de judecată doar aspecte referitoare la imparțialitate. Face precizarea că autorul din Dosarul Curții nr. 577D/2019 nu invocă dispoziții constituționale pretins încălcate, din motivele formulate rezultând
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
anumite cereri. Apreciază că stabilirea în competența curții de apel a soluționării unei cereri de strămutare a judecării cauzelor de la un tribunal la altă instanță de același grad din circumscripția teritorială a curții de apel nu încalcă prevederile constituționale invocate, în condițiile în care instanța competentă supune atenției doar aspectele care ar conduce la afectarea independenței și imparțialității judecătorului învestit cu judecarea dosarului ori motivele care au determinat tulburarea ordinii publice. Reține, în acord cu jurisprudența instanței de control constituțional
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
noiembrie 2017. ... 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
le pronunță, absolutizează anumite prezumții, inclusiv aceea a lipsei de vinovăție a statului, astfel încât este necesară existența căii de atac a recursului. ... 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că situațiile invocate sunt diferite, iar criteriul avut în vedere de legiuitor în exceptarea de la calea de atac a recursului a acestor tipuri de cauze este cel al materiei. Totodată, apreciază că legiuitorul a avut în vedere necesitatea derulării cu celeritate a
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
în materie. ... 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
apoi, distruse mare parte din ele. Așa încât, în condițiile în care stabilirea întinderii prejudiciului este atributul instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei, iar aceasta se face pe bază de probe și în condiții de contradictorialitate, consideră că textul invocat este constituțional. Instanța invocă, drept temei al opiniei sale, și principiul potrivit căruia „nemo auditur propriam turpitudinem allegans“ și apreciază că, în lipsa unei evidențe financiar-contabile ținute în condiții de legalitate, organul judiciar care a efectuat urmărirea penală a stabilit
DECIZIA nr. 702 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251196]
-
constituționale prevăzute la art. 126 alin. (3) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 750 din 20 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 26 ianuarie 2021, paragraful 13), totodată, reținându-se că motivele invocate constituie o problemă ce ține de aplicarea și interpretarea legii, cu atât mai mult cu cât, prin Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 noiembrie 2015, Înalta Curte
DECIZIA nr. 702 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251196]
-
autorul acesteia din Dosarul Curții nr. 2.996D/2019 susține, în esență, că sintagma „în apel“ din cuprinsul art. 426 lit. c) din Codul de procedură penală este contrară dispozițiilor constituționale și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate. ... 12. În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, autorul acesteia din Dosarul Curții nr. 3.332D/2019 susține, în esență, că normele procesual penale criticate, care restrâng sfera de incidență a căii extraordinare de atac a contestației
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
a constatat că dispozițiile art. 427 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Totodată, invocă și Decizia Curții nr. 501 din 30 iunie 2016, în care s-a reținut că, indiferent de motivul invocat, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei. ... 14. Judecătoria Timișoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată în Dosarul Curții nr. 2.996D/2019 este neîntemeiată. În acest sens, reține că
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
nr. 3.332D/2019. ... 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, înscrisurile și cererile comunicate la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
hotărâre penală definitivă și care își produce efectele. Totodată, în Decizia nr. 501 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 21 septembrie 2016, paragraful 18, Curtea a reținut că, indiferent de motivul invocat, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei. Curtea a constatat, totodată, că intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestației în anulare, a unor hotărâri
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
astfel, că în reglementarea actuală - prin limitarea sferei cazurilor de recurs în casație - această cale de atac a fost, practic, lipsită de conținut, devenind inaptă să atingă obiectivul definit prin lege, în conflict vădit cu prevederile constituționale și reglementările internaționale invocate. Consideră că, deși are aceeași natură juridică și aceeași finalitate, prin sfera extinsă a cazurilor în care poate fi exercitată, calea extraordinară de atac similară din materie civilă oferă un standard de protecție a dreptului de acces la justiție și
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
în principiu a cererii de recurs în casație doar de către unul dintre cei trei membri ai completului colegial ce urmează a judeca pe fond calea extraordinară de atac nu este de natură a aduce atingere prevederilor constituționale și convenționale invocate. ... 19. În același sens sunt și Decizia nr. 709 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 16 martie 2020, și Decizia nr. 207 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
în art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justiției, iar prin Decizia nr. 619 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, a statuat conformitatea acestor reglementări cu prevederile constituționale invocate. Cu acest prilej, Curtea a reținut că procedura insolvenței este o procedură specială, concursuală, o serie dintre drepturile procesuale fiind exercitate nu individual, ci colectiv. Acest specific a condus la crearea unor organe colective - adunarea creditorilor și comitetul creditorilor, al
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Curtea observă că, deși autorii excepției invocă în mod formal încălcarea acestor prevederi, în realitate aceștia nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
prezumția de nevinovăție, ale art. 41 referitor la dreptul la muncă și protecția socială a muncii și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că un prim aspect de neconstituționalitate invocat privește pretinsul caracter discriminatoriu al dispozițiilor art. 49 alin. (5) și ale art. 56 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, autoarea excepției comparând situația persoanelor care au contract individual de muncă pe durată nedeterminată cu cea
DECIZIA nr. 482 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266551]
-
recursului în interesul legii din cadrul instanței supreme, există o problemă de drept care a primit rezolvare diferită în practica judiciară, fiind exprimate opinii divergente asupra acesteia, referitor la încheierile judecătorului de drepturi și libertăți cu privire la măsurile preventive invocate, fiind evidențiate rezerve sub aspectul admisibilității acestora, raportat la procedură, întrucât judecătorul de drepturi și libertăți nu se pronunță în mod direct cu privire la încadrarea juridică a faptei, ci numai la îndeplinirea condițiilor de luare a măsurii preventive, însă
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
a fost dată de vacanța funcției de procuror general, situație care a atras incidența dispozițiilor art. 75 alin. (6) din Legea nr. 304/2022*19). Așadar, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu recursul în interesul legii asupra chestiunii de drept invocate este legală. *19) Art. 75 alin. (6) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1104 din 16 noiembrie 2022: "În cazul vacanței funcției de procuror general, indiferent de cauza acesteia, până
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
numirea unui alt procuror în această funcție, atribuțiile ce îi revin în această calitate sunt exercitate de drept de prim-adjunctul procurorului general. (...)". ... 121. De asemenea, în conținutul cererii au fost indicate cele două orientări jurisprudențiale diferite ale problemei de drept invocate, respectiv prima orientare potrivit căreia nu poate fi reținut elementul circumstanțial de agravare prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, cu referire la folosirea fără drept a unei chei mincinoase, în ipoteza săvârșirii unui furt prin
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
referitoare la încunoștințarea avocatului suspectului sau inculpatului în legătură cu data și ora efectuării actelor de urmărire penală, este neconstituțională. Totodată, autorul excepției motivează relația de contrarietate dintre art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală și dispozițiile constituționale invocate, susținând că prevederile criticate sunt neconstituționale întrucât stabilesc în sarcina sa obligația de a face proba unui fapt negativ, absolut, viitor, aspect care contrazice esența sancțiunii nulității relative. Susține, de asemenea, că dispozițiile art. 328 alin. (1) din Codul de
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că art. 25 alin. (1) și art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu sunt neconstituționale prin raportare la textele de referință constituționale invocate, relevante în acest sens fiind considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 783 din 29 noiembrie 2018. ... 10. Arată că, din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituție, articolele criticate nu instituie niciun privilegiu și nicio discriminare, astfel cum invocă autorul excepției
DECIZIA nr. 86 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272022]