1,040 matches
-
au fost supuse trecerii în proprietatea celor ce le munceau. Conform dispozițiilor Patentei imperiale din 21 iunie 1854, moșiile, sesiile zilierilor, pășunile și pădurile asupra cărora iobagii au avut mai înainte de 1848 drept de folosință, au trecut în proprietatea foștilor iobagi. Cu prilejul întocmirii cadastrului au început interminabile procese urbariale între vechii și noii proprietari în fața așa numitelor judecătorii urbariale înființate în 1858. Patentele imperiale din 1853 și 1854 au dispus și în problema pădurilor și pășunilor folosite în comun atât
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
băștinașilor de milenii. Și mai exista o clasă de boieri răzeși nu prea bogată și nici prea înclinată spre renegarea propriului neam pentru slujbe mai înalte, care cu vremea s-a contopit prin muncă, suferință și ideal cu frații lor iobagi. Aceste circumstanțe, la care trebuie adăugat și faptul că localnicii n-au văzut niciodată cu ochi buni așezarea în mijlocul lor a străinilor de neam, chestiune pe care nu odată au făcut-o simțită, a impus ca românii să se izoleze
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
așa zisă Cronică de casă, din care putem deduce cam care erau preocupările unui om gospodar al satului nostru în anii cele de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, atunci când iobăgia fusese «pusă la pământ», iar viața fostului iobag încă nu se afla pe un teren sigur, când o stabilitate a situației sale ca cetățean liber încă nu fusese instituită. Transcriem atât cât am putut rercupera din această așa zisă Cronica lui C.G.Folea, scrisă de el, se pare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ghiță lui Avel, Dinu Sâi și alții, io eram, prezent în fiecare seară la iei ca să-i ascult ce povestiau iei despre timpurile trecute, stam de multe ori de ne apuca 1 după miezu nopții. Spuneau ei că pe timpul obăgiei, iobagul era obligat să lucre la curte 3 zile cu caru, 3 zile cu brațul de fiecare poartă, restul erau liberi să lucre pentru iei, bieții oameni s-au unit mai multe familii la un loc și ieșeau pe o singură
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unit mai multe familii la un loc și ieșeau pe o singură poartă și claca la curte o făceau pe rând . Mai erau obligați a duce la curte diferite alimente ca lapte, ouo, brânză, găini, miei și alte. Ca drepturi iobagii nu aveau niciun fel de drept, decât să muncească la câmp, dar întâi la curte, apoi pentru iel, nu aveau drept nici să se mute la altă curte, dar grofu avea drept și putere să-i mute pe iei. De
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să-i mute pe iei. De frica asta că i mută, bieții oameni se supuneau la toate greutățile și la toate poruncile, pentru că știau că-i mută prin ungurime, și aci aducea unguri ca să-i mestice și să-i maghiarizeze. Iobagii nu aveau dreptul să facă mori ori crâșme, ori prăvălii sau târguri. Astea toate le avea grofu,unde au fost sate de iobagi cum a fost satu nostru. (...) dar boierii nu se amestecau cu iobagii, adecă nu lua un fecior
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
știau că-i mută prin ungurime, și aci aducea unguri ca să-i mestice și să-i maghiarizeze. Iobagii nu aveau dreptul să facă mori ori crâșme, ori prăvălii sau târguri. Astea toate le avea grofu,unde au fost sate de iobagi cum a fost satu nostru. (...) dar boierii nu se amestecau cu iobagii, adecă nu lua un fecior de boier o fată de iobag, ori o fată de boier să se mărite cu un iobag, desbinarea asta a durat și după
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mestice și să-i maghiarizeze. Iobagii nu aveau dreptul să facă mori ori crâșme, ori prăvălii sau târguri. Astea toate le avea grofu,unde au fost sate de iobagi cum a fost satu nostru. (...) dar boierii nu se amestecau cu iobagii, adecă nu lua un fecior de boier o fată de iobag, ori o fată de boier să se mărite cu un iobag, desbinarea asta a durat și după obăgie în unele sate până în primul război mondial, știu că la Scorei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mori ori crâșme, ori prăvălii sau târguri. Astea toate le avea grofu,unde au fost sate de iobagi cum a fost satu nostru. (...) dar boierii nu se amestecau cu iobagii, adecă nu lua un fecior de boier o fată de iobag, ori o fată de boier să se mărite cu un iobag, desbinarea asta a durat și după obăgie în unele sate până în primul război mondial, știu că la Scorei boierii îi cunoșteai după cămașă, aveau cămeșile cu guler lat în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
grofu,unde au fost sate de iobagi cum a fost satu nostru. (...) dar boierii nu se amestecau cu iobagii, adecă nu lua un fecior de boier o fată de iobag, ori o fată de boier să se mărite cu un iobag, desbinarea asta a durat și după obăgie în unele sate până în primul război mondial, știu că la Scorei boierii îi cunoșteai după cămașă, aveau cămeșile cu guler lat în formă ungurească, iar iobagii guler mic făcut din arniciu port românesc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de boier să se mărite cu un iobag, desbinarea asta a durat și după obăgie în unele sate până în primul război mondial, știu că la Scorei boierii îi cunoșteai după cămașă, aveau cămeșile cu guler lat în formă ungurească, iar iobagii guler mic făcut din arniciu port românesc.... 4 aprilie 1973 Erariu După ce s-a stricat obăgia, grofului nu i-a mai mers așa bine ca-n obăgie, eșa în fiecare an tot cu deficit. Oamenii (pe) care-i angaja la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a mai mers așa bine ca-n obăgie, eșa în fiecare an tot cu deficit. Oamenii (pe) care-i angaja la lucru trebuia să-i plătească, iar oamenii care se duceau la el la lucru nu mai erau fricoși ca iobagi, că-i mută ori îi persecută altfel, s-au îndîrjit de-l mai și furau din toate ce aduna. Atunci groful văzând că-i merge rău a adus unguri de-ai lui ca să supravegheze pe lucrători, să nu se mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unde sașii au pus foc la români și românii la sași în 1916 când România a intrat în război de au ars cu toții.... 12 aprilie 1973 Despre foștii coloni Când s-a stricat obăgia și s-a împărțit pământul la iobagi, sa dat și din pădure circa 700 jugăre la iobagii din Streza pe care o foloseau în comun, adecă în fiecare toamnă se făceau sorți cam de la 2 până la 3 stânjeni de blane socotite o soarte . Asta era din parchet
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sași în 1916 când România a intrat în război de au ars cu toții.... 12 aprilie 1973 Despre foștii coloni Când s-a stricat obăgia și s-a împărțit pământul la iobagi, sa dat și din pădure circa 700 jugăre la iobagii din Streza pe care o foloseau în comun, adecă în fiecare toamnă se făceau sorți cam de la 2 până la 3 stânjeni de blane socotite o soarte . Asta era din parchet. Pădurea era împărțită în parchete, ca în 80 de ani
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o sută de ani, desființarea în 1746 a șerbiei, prin împroprietărirea țăranilor cu pământ. Se împlinea în felul acesta un vis de secole al năpăstuitului truditor al brazdei. Acestea și încă alte evenimente de acest fel îi dă speranțe fostului iobag de dincoace de munți să spere că după ieșirea din iobăgie atunci în anii de foc 1848 - 49, va veni și vreme cînd toată suflarea de un neam și de un singur grai vor fi una. De aceea oameni ai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Era Îmbrăcată cu o rochie maro de călugăriță și degaja un miros vag, dar de neuitat, de cafea și putregai. Ne Îngrozeam când trebuia să ne felicite de zilele de naștere și de onomastică, sărutându-ne pe umăr, după obiceiul iobagilor. Cu vârsta devenise de o zgârcenie patologică, Îndeosebi În privința zahărului și a dulcețurilor, și de aceea au intrat treptat În vigoare, cu aprobarea părinților mei, alte reguli domestice, ținute În secret față de ea. Fără să știe asta (i s-ar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
aducea nimic bun pentru populația românească majoritară. Bucovina a fost inclusă În administrația Galiției și Întregul aparat politico-economic aparținea elementelor germane colonizate, ucrainenilor și evreilor. Constituirea În Transilvania a Uniunii dintre germani, maghiari și secui situa românii majoritari În categoria iobagilor lipsindu-i de școli și drepturi, favorizând deznaționalizarea lor. Din același punct cardinal s-a exercitat și presiunea hitleristă prin ocuparea Ardealului de Nord În 1940 de către aliata Ungarie hortystă. Expansionismul maghiar a continuat agitând steagul iredentismului și superioritatea culturală
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu băuturi spirtoase, acesta fiind și motivul pentru care partida se dispută la o oră tîrzie. ora 03:00 - „Judecata etapei“ - emisiune de analiză. Realizator: Floriiiin ......eeeescu. Teme de dezbatere: eliminarea lui Mitică Dragomir, acest Horea, Cloșca și Crișan al iobagilor campionatului; frîngerea pe roată - imperativ sau necesitate; ruperea cu cămilele - deziderat sau crez în viață. ora 05:00 - „Buftea, mon amour, Pache, mon visage“ - cîntece de voie bună. Interpretează orice comentator TV agreat ce răspunde pe mobil la acea oră
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
trebuie să dea o cotă din cîștiguri Federației. Nu căutați exemple similare în epoca lui Cuza, fiindcă nu veți găsi. Mergeți mai departe în istorie, pe la cnezatele și voievodatele întemeiate pe malurile rîurilor, și veți afla că, dacă de sub cloșca iobagului ieșeau din găoace zece pui, negreșit doi dintre aceștia trebuiau să ajungă la stăpînul moșiei. Obișnuit de pe vremea secretarilor de partid să dea telefon la organizația de bază după fonduri, Vieru s a trezit acum cu pivnița federală goală. Activistul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a Ardealului, în regiunea colinară și de munte a rîului Mureș. Mai găsim amintit în anul 1301 pe cneazul Ursul care conduce în secuime un sat româ- nesc! Odată cu începutul secolului XlV, puterea ungară confiscă pămînturile româ- nilor transformîndu-i în iobagi, adică persoane fără proprietate funciară și fără drepturi politice, iar mulți dintre conducătorii lor au trecut la catolicism și s-au maghiarizat să le fie numai lor bine. Anticii spuneau despre neamurile geților că se întindeau de la Don în est
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nevoie și de asta, voi declara greva foamei împreună cu întreaga mea familie. Mai bine mort decât să trăiești într-o țară în care nu ai niciun drept, ci numai obligația de muncă. Suntem mai rău ca sclavii sau ca țăranii iobagi din trecut, care erau legați de glie! Apelez încă o dată la spiritul de omenie al președintelui țării, Nicolae Ceaușescu, care este astfel caracterizat în întreaga lume. Eu, domnule director, vă mulțumesc din toată inima, dorindu-vă multă sănătate și putere
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Brateș, îi apar câteva nuvele, Îl duc pe popa, Întâlnire, La închisoare ș.a., iar în „Gândirea”, Priveghiul. În 1935 își trece examenul de capacitate; spre sfârșitul lui 1936 participă la concursul literar al ziarului „România nouă” din Cluj, cu nuvela Iobagii, și obține premiul I. La un an după deces (murea răpus de neoplasm), i se tipărea volumul Urcan bătrânul (1938). A mai colaborat la „Gând românesc”, „Abecedar”, „Vatra” ș.a. Câteva dintre scrierile lui au fost traduse în franceză de Gabrielle
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
scene ale lui Rebreanu. În Pavel Dan, [...] mort la treizeci de ani, literatura română a pierdut, poate, pe principalul urmaș al lui Rebreanu. OV. S. CROHMĂLNICEANU SCRIERI: Urcan bătrânul, pref. Ion Chinezu, București, 1938; ed. pref. B. Elvin, București, 1960; Iobagii, cu chipuri desenate de A. Jiquidi, București, 1944; Scrieri alese, îngr. și pref. Florian Potra, București, 1956; Scrieri, îngr. și pref. Cornel Regman, București, 1965; Vedenii din copilărie, București, 1971; Urcan bătrânul, îngr. și postfață Nicolae Balotă, București, 1973; Jurnal
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
Horia!” Energice linii finale actualizează, în fapt, un simbol, fraza având un aer encomiastic vaticinar: Horia „uriaș domn”, Horia în „cămașă-nsângerată”, Horia statuie de piatră, Horia pedepsind „mișelnici tâlhari” , un Horia innumerabil, „însutit” și „înmiit”, multiplicat în suflete de iobagi, un Horia biruind pe Iosif-împăratul; iată reliefuri complementare, chipuri de inspirat poliptic narativ. Din tot ce s-a scris despre nemuritorul transilvan, nimic nu egalează poemul lui C. Cu exact aceeași instrumentație verbală, nu și cu rezultate similare, nereușind să
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
justițiar, lansând chemări la răscoală și așteptând ceasul mântuirii. Întru realizarea acesteia, poetul convoacă figuri emblematice ale eroismului și jertfei naționale: Mihai Viteazul, Horia și Cloșca, Avram Iancu, Andrei Mureșanu și, la tot pasul, pe anonimii Ioni, pe Pătru Opincă, iobagii, minerii, haiducii. Vechi poeme sunt rescrise în lumina noilor realități: într-un nou Pătru Opincă, „noaptea când pe uliți trec domol,/ nu mai așteaptă pe nici un podmol/ fete mari cu țâțe ca de piatră/ pe cei flăcăi ce nu se
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]