2,305 matches
-
poate că nu mai rămăseseră deja decât niște zdrențe. Am forțat sertarul cu cuțitul. Lemnul cedă împrăștiind o jerbă de așchii. Nu era decât un singur obiect în interior. L-am recunoscut de îndată. Respirația mi se opri. Totul deveni ireal. Era un carnețel dreptunghiular și subțire, îmbrăcat în piele roșie. Ultima oară când îl văzusem se afla în mâinile Lysiei Verhareine, cu ani în urmă. Era în ziua când urcasem pe creasta costișei și o surprinsesem contemplând marele câmp al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
lui Rosalind (pe care intenționase s-o Înrămeze), rezemată de oglinda de pe masa de toaletă. A privit-o fără nici un sentiment. După viile imagini mentale ce o Înfățișau și cu care se hrănea În prezent, portretul fotografic părea ciudat de ireal. S-a Întors În studio. — Ai o cutie de carton? — Nu, a răspuns Tom, intrigat. De ce-aș avea? A, cred că găsești una În camera lui Alec. În cele din urmă Amory a găsit ceea ce căuta și, Întorcându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de dulci, Încât deveneau aproape muzicale. - Aprinde un chibrit, a șoptit ea.Vreau să te văd. Scăpărare! Flacără! Noaptea și copacii vârstați de umbre erau ca un decor de teatru, iar faptul că se afla acolo cu Eleanor, o umbră ireală, i se părea ceva deja trăit. Amory și-a spus că numai trecutul poate părea straniu și incredibil. Chibritul s-a stins. - E Întuneric beznă. - Acum nu mai suntem decât voci, a murmurat Eleanor. Voci slabe, singuratice. Mai aprinde unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
gât un whisky sau un coniac. Aude pur și simplu clinchetul cuburilor de gheață și vede parcă aievea o mână albă de femeie care nu este a unei fantome, ci, foarte concret, a iubitei lui Sophie. E concretă, dar totuși ireală precum conceptul de clasă muncitoare. Ireală ca exploatarea, de care te poți elibera oricând dacă ai voință. Individul contează întotdeauna. Mamei îi e dor de cuvintele, faptele și realizările bărbatului mort, pe care uneori i‑ar plăcea să‑l aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Aude pur și simplu clinchetul cuburilor de gheață și vede parcă aievea o mână albă de femeie care nu este a unei fantome, ci, foarte concret, a iubitei lui Sophie. E concretă, dar totuși ireală precum conceptul de clasă muncitoare. Ireală ca exploatarea, de care te poți elibera oricând dacă ai voință. Individul contează întotdeauna. Mamei îi e dor de cuvintele, faptele și realizările bărbatului mort, pe care uneori i‑ar plăcea să‑l aibă lângă ea în pat și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
toată lumea face excese, pentru că nu-ți dai seama de asta ca să te poți opri la timp. Când am Început să iau ecstasy, am fost impresionată: cum era posibil să existe un drog atât de minunat, drogul ideal?! Mi se părea ireal de frumos! Normal că a venit și reversul. Nimic frumos nu poate continua o veșnicie. Și ecstasy este urmat de o perioadă de depresie atunci când Încetezi să-l mai iei. Dacă ai consumat de mai multe ori, Înțelegi foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
e hlamida albă care tremura pe nori și acoperea în grabă cu argint satele-n zori? - Unde joacă frumusețea fulgului de vânt purtat? strâng la piept acum tristețea: imaculat! - Unde-s pomii cu beteală ca un pled strălucitor? în tăcerea ireală trece-un gând nerăbdător: - Mai deschide ușa, Doamne, să plângă fulgii de nea, după-ngălbenite toamne dă-mi albul de catifea!
Dor de alb by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83364_a_84689]
-
REACȚIE! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2352 din 09 iunie 2017 Toate Articolele Autorului 230 REACȚIE! Reacție, furtună sau uragan? Este în inima mea adânc rănită, Sunt mereu cu gândul la tine iubită, Am sentimente ce duc spre ireal. Tu ești departe și poate ești fericită, Dar eu cu gândul la tine fugar, Privindu-ți zâmbetul sprințar, Din această fotografie învechită. Mă faci să visez cu gândul hoinar, La acea clipă de nimic umbrită, Dar gândul îmi este iarăși
230 REACȚIE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364349_a_365678]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TOAMNĂ INFERNALĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 981 din 07 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Toamna noastră-i ireală Ca o lungă insomnie, Ca o nuntă mormântală, Fără popi și cununie, Fără fast și poleială E o tristă ironie Ca o copie banală, Ca o veche nebunie Ciclică și abisală, Fără nerv și armonie În carcasa ei carnală Scursă
TOAMNĂ INFERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364340_a_365669]
-
se prindeau cu luna, Și-mpleteau dorințe pe un fir de păi, Susurând, izvoare străbăteau pășunea... Licuricii, candelele coltului de răi. Zorii m-au găsit în brațele tale, Mă scăldam în ochii care ma priveau, Toate îmi păreau atât de ireale, Stelele în ceruri se rostogoleau. Ce coșmar trăit-am în aceste zile... Se făcea că timpul pe loc s-a oprit, Somnul mă ținea în mrejele-i abile, Și-am visat că sunt iar fericit. 17 iulie 2016 Referință Bibliografica
COȘMAR de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364372_a_365701]
-
societățile democratice, ajunge la ideea de „Increație”datorită...„lutului nu prea bun, de calitate pentru a face om”, explicând astfel tarele societății. Dar în cap. „Pretindem veșnicia? Și dacă da, o merităm?”se simte tonusul omului real, plictisit de lumea ireală, onirică, ideală, omul care își exprimă deschis dorința normală, carnală „Eu vreau să strâng în brațe fata nemorgană; vreau să strâng trup’șor concret, nevirtual și neabstract!”sau „Cu cât urăsc mai mult , cu atât iubesc mai mult ce-i
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > TRANDAFIRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului TRANDAFIRII . . . Trandafirii, flori regale Au ghimpii foarte ascuțiți Dar și miresme ireale Cum ați putea să nu-i iubiți? Trandafirii rupți, se ofilesc în glastră Oricum vei încerca să ți-i păstrezi, Vor muri ca visurile noastre Doar în amintire poți să-i revezi. Nu rupeți trandafirii de niciunde Ei poartă simbolurile
TRANDAFIRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364482_a_365811]
-
apărut cu o zăpadă moale, După un trunchi eu dragă te-am văzut Și-ncepusem după morgana să fug agale, Apari-dispari din unghi, văd că mi s-a părut... Da, cănd te-am văzut supărată e cât se poate de ireal..cand esti veselă, zâmbetul tău mi-e atât de necesar..și, acel piedestal pe care încerc să-l mențin curat, parfumat și cât mai viu în memorizare.. Te strânsesem iar atât de tare în brațe încât iar ai fugit sprintena
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
la-ntâmplare. E una decât alta mai hazlie... Poet român - cu un renume mare - Primit-a Legiunea de Onoare, Ales și membru la Academie. Poți convorbi cu Goethe sau cu Nero, Cu Nietzsche, cu Gioconda sau cu Dante, Cu Platon, Irealul sau cu Zero, Cu Sforza, cu Pilat sau cu Bramante, Cu Colgate sau cu detergentul Dero - Discuții mai picante, mai pedante. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Convorbiri imaginare / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 384, Anul II, 19
CONVORBIRI IMAGINARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361386_a_362715]
-
ce-a fost uscat în natură sau în propriul eu liric. Ca și altădată, Ioachim Boris impresionează printr-un superb tablou al primăverii, un peisaj edenic plin de culoare, lumină și muzicalitate (Cântecul primăverii). La fel de expresiv apare și tabloul din Ireală, poezie semnată de Mircea Marcel Petcu, prin descrierea unei zile de vară până la lăsarea nopții. Vara, personificată într-o fecioară cu "buze roșii, cărnoase" se lasă atrasă de un "soare de foc" cu străluminări de aur, înconjurat de mantia ireal
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
Ireală, poezie semnată de Mircea Marcel Petcu, prin descrierea unei zile de vară până la lăsarea nopții. Vara, personificată într-o fecioară cu "buze roșii, cărnoase" se lasă atrasă de un "soare de foc" cu străluminări de aur, înconjurat de mantia ireal de albastră a cerului care devine, pe parcurs, vioriu odată cu lăsarea nopții și ivirea astrului selenar ce va arginta peisajul, adăugându-i mister și farmec deosebit. Gheroghița Durlan se retrage și ea sub "un cer senin, înalt", adormind între ierburi
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este locul și rostul!... Și din cauza acestei stări de fapt există o tensiune: între real și ireal, între istorie și Împărăția Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creștin: care este viața în Iisus Hristos și viața pământească pe care o ducem cu toții. Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul, a realizat prea puțin în planul sensului și a destinului său. Când singur vrea să se autodivinizeze, să se facă înger de fapt el ajunge fiară. Există o tensiune: între real și ireal, istorie și Împărăția Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creștin: care este viața în Iisus Hristos și viața pământească pe care o ducem cu toții. Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este locul și rostul!... Și din cauza acestei stări de fapt există o tensiune: între real și ireal, între istorie și Împărăția Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creștin: care este viața în Iisus Hristos și viața pământească pe care o ducem cu toții. Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el
DESPRE BISERICĂ ŞI MISIUNEA EI ÎN ISTORIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361427_a_362756]
-
acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul, a realizat prea puțin în planul sensului și a destinului său. Când singur vrea să se autodivinizeze, să se facă înger de fapt el ajunge fiară. Există o tensiune: între real și ireal, istorie și Împărăția Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creștin: care este viața în Iisus Hristos și viața pământească pe care o ducem cu toții. Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul
DESPRE BISERICĂ ŞI MISIUNEA EI ÎN ISTORIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361427_a_362756]
-
an A decis să salveze din noianul de vieți Doar pe un zeu pământean - Pe nenăscutul oștean NEBUNIA TOAMNEI Invadate de culori nebune Câmpurile par chilimuri scumpe, Ascultând de legile minune Sărbătoarea toamnelor irumpe. Nefi resc tronează galbenul aprins Cadru ireal de lumini și fl ori, Curcubeie vii pare că au nins Întregind tabloul care-ți dă fi ori. Concertează coruri nevăzute În decorul pregătit de Zână - Partituri de nimeni cunoscute Pentru toamna care e stăpână Radiază cerul aer festival Frunzele
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
unic și securității atotstăpânitoare, plantați prin toate partidele democratice ... Inculți, grobieni, hoți, șmecheri, puhavi, lipsiți de orice bun simț. Fără pic de patriotism prin vine. Cu excepțiile de rigoare. Puține, puține ... Apocalipticilor, ce amenzi v-aș da pentru toate știrile ireale, creatoare de panică, derulate, pe post de picătură chinezească, minute întregi pe posturi! Dar CNA-ul doarme, doarme... Cre(ș)tinilor de ce nu aveți liniște ? Chiar dacă ar veni cu adevărat un cutremur, nu are niciun rost să țineți oamenii permanent
TABLETA DE WEEKEND (38): APOCALIPTICII DE SERVICIU de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363916_a_365245]
-
gelatină. Apoi o ia la goană, strecurându-se printre oameni cu ajutorul coatelor. A înțeles acum! Liviu, iubirea vieții ei, nu mai este! Ea-l credea supărat și aștepta răbdătoare (extrem de răbdătoare, căci înveți să fii răbdătoare când trăiești o poveste ireală de dragoste cu un bărbat însurat) ca, spășit, să pună mâna pe telefon ca să reia lucrurile din punctul unde le lăsaseră în seara aceea. Se certaseră. Alinei îi sărise țandăra când i s-a confesat, împărtășindu-i că soția lui
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
rece a vijeliosului râu și până la hotarul cerului de un albastru rece. Verdele brazilor, galbenul, ruginiul sau pe alocuri un roșu aprins al foioaselor, cenușiul stâncilor ce-și scot pe alocuri frunțile printre arbori și albastru cerului creează o imagine ireală, de basm. Turiști din toate colțurile țării dar și din străinătate adoră Apusenii atât pentru frumusețea lor cât și pentru numeroasele peșteri, dintre care cele mai vizitate sunt Scărișoara, unde se află al doilea ghețar subteran ca volum din Europa
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
chiar în fața lui Nea Fane, se auzi un nou trosnet, mai puternic de data aceasta. Pescarul scoase din buzunarul pantalonilor o lanternă îngustă și îndreptă fascicolul firav de lumină spre locul din care se auzise zgomotul. Doi ochi imenși străluciră ireal printre frunzele înalte și ascuțite, făcându-l pe om să-și scape cuțitul și lanterna din mâini și să se întoarcă rapid, tremurând, lângă tovarășul său: -- Bă!!! N-am văzut în viața mea așa ceva! -- Ce-i Nea Fane? -- Ce animal
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]