KorAP: Find »[drukola/base=irealitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...30 >

733 matches

Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746

octombrie 2008. 220Adrian Majuru, ,,Eul chinuit din irealitatea imediată", în Ziarul Financiar, 4 iunie 2010. 221 Søren Kierkegaard, Jurnalul seducătorului, traducere din daneză de Kjeld Jensen și Elena Dan, București, Editura Scripta, 1992, p. 126. 222 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 50. 223 Søren Kierkegaard, Boala de moarte, ed. cit., p. 95. 224 Max Blecher, op. cit., p. 52. 225 Ibidem. 226 Ibidem, p. 58. 227 Ibidem, p. 54. 228 Gabriel Liiceanu, Despre seducție, București, Editura Humanitas, 2013

[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
225 Ibidem. 226 Ibidem, p. 58. 227 Ibidem, p. 54. 228 Gabriel Liiceanu, Despre seducție, București, Editura Humanitas, 2013, p .23. 229 Sorin Lavric, ,,Cronica Ideilor: Fatalitatea seducției", în România literară, nr.7 din 2007. 230 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 19. 231 Søren Kierkegaard, Jurnalul seducătorului, ed. cit. p. 2 232 Max Blecher, op. cit., p. 20. 233 Ibidem, p. 27. 234 Ibidem, p. 46. 235 Mircea Cărtărescu, ,,Care-i faza cu cititul", în A patra inimă

[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
cit. p. 2 232 Max Blecher, op. cit., p. 20. 233 Ibidem, p. 27. 234 Ibidem, p. 46. 235 Mircea Cărtărescu, ,,Care-i faza cu cititul", în A patra inimă, București, Editura Artur, 2010, p. 6. 236 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 47. 237 Ibidem. 238 Ibidem. 239 Umuz, Pâlnia și Stamate, în Schițe și nuvele... Aproape futuriste, ediție îngijită, studiu introductiv și note de Ion Pop, cu cuvânt de deschidere de Dominico Jacomo, ilustrații de Jules Perahim

[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
45, 2012, p. 43. 289 Mihai Eminescu, Sunt ani la mijloc în Poezii, ed. cit., p. 44. 290 Max Blecher, op. cit., p. 117. 291 Ibidem, p. 117. 292 Ibidem, p.123. 293 Ibidem, p. 124. 294 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 37. 295 Mircea Eliade, Arta de a muri, Iași, Editura Moldova, 1993, p. 81. 296 Ibidem, p. 132. 297 Ibidem, p. 141. 298 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, București, Editura Humanitas, 1995, p. 120. 299 Ibidem

[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
336 Max Blecher, op. cit., pp. 104, 105. 337 Ibidem, p. 109. 338https://costintuchila.wordpress.com/2010/08/03/peisajul antropomorf/pictura -flamanda-joos-de-momper-cele-patruanotimpuri, descărcat la data de 5 mai 2015. 339 Ibidem. 340 Ibidem. 341 Ibidem. 342 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 51. 343 Ibidem, p. 52. 344 Ibidem, p. 56. 345 Max Blecher, Inimi cicatrizate, ed. cit., p. 39. 346 www.wikiart.org/en/edvard-munch, descărcat la data de 10 mai 2015. 347 Max Blecher, Inimi cicatrizate

[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
op. cit., p. 78. 374 Ibidem, p. 93. 375 Ibidem, p. 95. 376 http://www.wikiart.org/en/salvador-dali, descărcat la data de 20 iunie 2015. 377 Max, Blecher, op. cit., p. 111. 378 Ibidem, p. 152. 379 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., pp. 25, 26. 380 E. A. Poe, Masca morții roșii și alte povestiri, Schițe, nuvele, povestiri 1831 1842, traduceri de Liviu Cotrău, Diana Cotrău, Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas, Despina Neagoe, Petre Solomon, Maria-Ana Tupan, Ion Vinea, ediție

[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
402 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom, 1999, p. 173. 403 Ibidem, p. 28. 404 Ibidem. 405 Ibidem, p. 56. 406 Ibidem, p. 65. 407 Ibidem, pp. 76, 78. 408 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., pp. 19, 20. 409 Ibidem. 410 Ibidem, pp. 21-24. 411 Ibidem, p. 25. 412 Ibidem. 413 Nicolescu Basarab, op. cit., p. 76. 414 Max Blecher, op. cit., p. 27. 415 Basarab Nicolescu, op .cit., p. 79. 416 Max Blecher, op. cit

[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
p. 25. 412 Ibidem. 413 Nicolescu Basarab, op. cit., p. 76. 414 Max Blecher, op. cit., p. 27. 415 Basarab Nicolescu, op .cit., p. 79. 416 Max Blecher, op. cit., pp. 27, 28. 417 Basarab Nicolescu, op. cit., p. 82. 418 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 109. 419 Ibidem, p. 122. 420 Max Blecher, Vizuina luminată. Jurnal de sanatoriu, ed. cit., p. 1. 421 Ibidem, p. 27. 422 Patrick Paul, ,,Moartea în fenomenologia viselor și problema subiectivității și a nivelurilor de realitate

[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873

că primejdia supralicitării insolitului aventurii dintre lumi nu este atât de mare. Încă din începuturile receptării lui critice, Eminescu a fost considerat einsteinian; de ce nu ar putea să fie și hawking-ian, avant la lettre? Ioana Em. Petrescu surprinde efectul de irealitate spațială potențat de slaba luminare a decorului, ca și de ploaia care sugerează, vizual până la sonor, adâncuri acvatice primordiale. Se pare de aceea că singurul univers ferm, între aceste lumi șiroind de ploi, îmbrăcate în cețuri și fum sau poleite

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752

întoarcere spre interior sau ca refacere a exteriorului din prisma interiorului. Fiind însă un volum de tranziție, poeta alege, totuși, în titlu, o dublă metaforă, printre puținele care mai străbat acest volum, care semnifică puntea de trecere dintre realitate și irealitate sau dintre viață și moarte. Autoarea mai păstrează doar metaforele opace, care să marcheze subversiv opoziția față de ideologie. Gravitatea dominantă, născută dintr-o maturitate vizibilă și dintr-o conștientizare mai clară a scopului vieții este marcată stilistic prin prezența interogațiilor

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858

românesc accelerator de particule...........................................212 Laura Lazăr Zăvăleanu, Carte, autor și model uman în predosloviile vechi românești................................229 Stefan Lemny, Père et fils, histoire littéraire et histoire.......254 Doris Mironescu, A citi un tablou. Metafore ale interpretării în Întâmplări în irealitatea imediată.......265 Eugen Munteanu, Din bestiarul biblic: furnicoleul.............275 Mircea Păduraru, Materialitate și perspectivă inversă. Reflecții asupra metodei lui Damian Stănoiu............293 Cuvânt înainte Prezentul volum e un semn modest al admirației, gratitudinii, prețuirii semnatarilor față de profesorul, mentorul, criticul și

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Scriitorul și multidisciplinaritatea. În: Convorbiri literare, 144, sept. 2010, nr. 9, p. 20-23. Despre scriitorul Leonard Gavriliu. SOROHAN, Elvira. Visul nemuririi în cugetarea eminesciană. În: Convorbiri literare, 144, iun. 2010, nr. 6, p. 19-23. SOROHAN, Elvira. Alice Botez și jurnalul irealității (I). În: Convorbiri literare, 145, iul. 2011, nr. 7, p. 23-27. SOROHAN, Elvira. Alice Botez. O insolită evocare a lui Cantemir (II). În: Convorbiri literare, 145, aug. 2011, nr. 8, p. 23-27. SOROHAN, Elvira. Alice Botez și romanul en miette

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
le passé. Si ces lignes peuvent encourager un jour une recherche approfondie dans cette direction, elles apporteront in fine le meilleur hommage à Elvira Sorohan, distinguée spécialiste de la littérature roumaine. A citi un tablou. Metafore ale interpretării în Întâmplări în irealitatea imediată Doris Mironescu Tema interpretării realului este una dintre cele mai prezente la M. Blecher. Pornind de la o incertitudine de natură identitară ("cine anume sunt?") și ontologică ("în ce fel de lume trăiam?"), naratorul romanului Întâmplări în irealitatea imediată se

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Întâmplări în irealitatea imediată Doris Mironescu Tema interpretării realului este una dintre cele mai prezente la M. Blecher. Pornind de la o incertitudine de natură identitară ("cine anume sunt?") și ontologică ("în ce fel de lume trăiam?"), naratorul romanului Întâmplări în irealitatea imediată se lansează într-o încurcată investigație autobiografică, cu atât mai complicată cu cât eroul posedă o concepție foarte restrictivă față de posibilitatea recuperării trecutului 109. Această investigație, realizată cu ajutorul unei capricioase narațiuni pline de analepse, întreruptă de porțiuni eseistice care

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
sunete, amintiri neguroase din trecutul îndepărtat, naratorul își mărturisește implicit (în unele locuri, chiar explicit) aspirația unei analize complete a tuturor acestor lucruri nebuloase, una care să le restituie sensul ce le lipsește. Vagul solicită o hermeneutică, romanul Întâmplări în irealitatea imediată putând fi socotit, și din această perspectivă, ca expresia unei impresionante nostalgii a sensului. Una dintre imaginile cele mai pregnante ale senzației de vag care trebuie eliminată printr-o interpretare clară apare chiar în primul capitol al Întâmplărilor, în

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
după aceea una a sensibilității. În schimb, metaforele scripturale ale interpretării încearcă să descrie o explicație de tip total, cu conținut aproape mistic, așa cum vom arăta în continuare. Metafore scripturale Cea mai clară și memorabilă metaforă scripturală din Întâmplări în irealitatea imediată este cea a tablourilor acoperite cu litere de la începutul capitolului al șaptelea al cărții. Eroul găsește în camerele de la etajul casei bunicului său niște stampe foarte șterse, dar de o remarcabilă finețe de realizare, ce par a fi opera

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
poveste, ba chiar o expune, o transformă în spectacol 114. Naratorul, perplex, se întreabă dacă nu cumva tabloul nu trădează o conspirație și mai vastă, pregătit să vadă în orice anomalie a realului un indiciu al prezeței malefice a tentaculelor irealității: "de vreme ce contemplasem atâția ani desenele fără a descoperi materia însăși din care erau alcătuite, nu se putea oare întâmpla ca printr-o miopie asemănătoare să-mi scape înțelesul tuturor lucrurilor din jurul meu, înscris în ele, poate, tot atât de clar ca și

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
ivoriu aducător de beatitudine este favorabil eroului, în timp ce lumea, ipostaziată prin "curgerea sleioasă a aerului", i se împotrivește, caută să-i reziste. Aflat în conflict cu realul, care-i pare absurd, eroul își găsește un aliat în acest emisar al "irealității imediate", capul de ivoriu acoperit cu desene mici, care seamănă cu un înscris. Dacă înfruntarea ar fi câștigată de erou, atunci capul de ivoriu și-ar revela înțelesul său ascuns și ar umple lumea de "fericire deplină", dând vieții "un

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
în proza românească a vremii. Totodată, obsesia operei de artă și a scrisului arată că autorul învestește literatura cu valențe de experiment de cunoaștere, ceea ce nu înseamnă că Blecher are în vedere o lectură în cheie spiritualist-salvaționistă a Întâmplărilor în irealitatea imediată. Tema interpretării lumii, a căutării unui sens dincolo de absurdul cotidian, face din cartea sa una dintre cele mai prețioase investigații epistemologice din literatura română modernă. Din bestiarul biblic: furnicoleul Eugen Munteanu 1. Într-un articol recent, afirmam că "viața

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
cald și intim un fapt nou și autentic care să mă rezume clar ca un nume și să răsune în mine cu un ton unic, nemaipomenit, care să fie acel al înțelesului vieții mele..." (M. Blecher, Inimi cicatrizate. Întâmplări în irealitatea imediată, ed. îngr. de Teodor Vârgolici, București, Gramar, 1995: 223; s.n.). Următoarele citate trimit la aceeași ediție. 110 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe București, Gramar, 2002, p. 565. 111 Nicolae Balotă, De la Ion la Ioanide, București, Eminescu, 1974, p. 157

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852

suprastructura explică infrastructura societății. Să revenim la primele societăți. În cartea lui Marshall Sahlins găsim următoarele comentarii 74: "Suntem tentați să spunem că vînătorul este "omul non economic"; A vorbi însă de "economia" unei societăți primitive este un exercițiu de irealitate. În mod structural, economia nu există"; "Nu există "economie", nu există "guvern" socialmente distincte; există doar grupuri și raporturi sociale cu funcțiuni multiple pe care le distingem după activitatea lor: "economică", "politică" și așa mai departe." Poziția lui Sahlins este

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
ființei, cea care pretindea că spune ce este realitatea, adevărul, a lui Parmenide, a lui Platon, a lui Aristotel în special. Pentru el, lumea este un șir de aparențe: a refuzat distincția a fi/a părea, a fost convins de irealitatea celor care par reale, a considerat cercetarea adevărurilor ultime o iluzie. Aparențele nu sunt aparențele a ceva ascuns (ale unei realități, ale unui adevăr). Sunt pur și simplu aparențe. E o antifilosofie eliberatoare, un scepticism radical care acordă eticii un

[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850

încă. Actualul și virtualul nu funcționează nici separat nici conflictual, ci se întrepătrund, iar dincolo înseamnă pur și simplu altfel, desemnînd nu o frontieră spațială, ci o altă calitate de a fi, conferind existenței o inefabilă poezie de libertate și irealitate. De fapt, în această viziune, nu omul gîndește lumea, ci lumea gîndește în om; la fel ca în fizica cuantică, omul nu este subiect observator, ci participant. Cioran pare să fi pierdut însă sensul alunecării imperceptibile, căci își descrie căderea

[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650

imaginar, postulând o situare "dincolo de punctul de dispariție a artei". Dacă sloganul stadiului suprarealist era "realitatea depășește ficțiunea", în stadiul hiperrealist toată realitatea cotidiană, politică, socială, a trecut în jocul realității, transformându-se în metamorfozarea sa statică. Pentru noul stadiu, irealitatea este cea a halucinației date de asemănarea realului cu sine însuși. Pentru a ieși din criza reprezentării, trebuie să introducem realul în repetiție pură"441, să facem vid în jurul său pentru a crea, astfel, privirea pură, lipsită de obiect. Dacă

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
într-o formă de agon cu principiul realității. Întrebat dacă nu s-ar putea susține afirmația conform căreia, prin textele sale, el este un producător de iluzie, Baudrillard răspunde: "ba da, dacă iluzia este înțeleasă nu ca simulacru sau ca irealitate, ci ca ceea ce face breșă într-o lume mult prea cunoscută, mult prea déjà-vu, prea admisă, prea reală"506. Strategia violentării lucrurilor și abordărilor evidente, a refuzului de a consimți la o organizare de tip sistemic, are efecte și asupra

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]