KorAP: Find »[drukola/base=ischemie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...86 >

2,142 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

pentru stabilizarea leziunii/obținerea repermeabilizării sau să ia legătura cu chirurgul cardiac pentru realizarea de urgență a revascularizării chirurgicale. Acest aspect este cu atât mai important cu cât se cunoaște faptul că rezultatele operatorii sunt influențate decisiv de timpul de ischemie (21, 22, 25, 26). Fără îndoială, by-pass-ul aortocoronarian rămâne metoda de elecție în caz de instabilitate hemodinamică asociată sau când se impune extragerea unui corp străin intracoronarian ce pune în pericol viața bolnavului (fragment de ghid metalic, stent neexpandat sau

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
există suficiente date care să ateste existența unor zone miocardice aflate la risc suficient de mare încât să pună în pericol viața pacientului. Indicații: Clasa I Angină invalidantă în ciuda terapiei maximale nonchirurgicale. (Dacă angina nu este tipică, se impune obiectivarea ischemiei miocardice.) Clasa IIa Leziuni by-pass-abile cu o arie extinsă de miocard aflat la risc evidențiat prin explorări neinvazive. Clasa IIb Ischemie miocardică în alt teritoriu decât cel vascularizat de LAD, în condițiile existenței unei artere mamare interne patente pe LAD

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
adecvată, în cazul hipertrofiei peretelui ventricular, cât și dezechilibrului important între rețeaua coronariană afectată de procesul aterosclerotic și masa musculară crescută a ventriculului stâng. Revascularizarea incompletă a peretelui hipertrofiat al ventriculului stâng se însoțește de o incidență mai mare a ischemiei reziduale post-BAC, ceea ce are drept manifestare clinică sindromul de debit cardiac scăzut. Mortalitatea este crescută la această categorie de bolnavi. Insuficiența mitrală ischemică Regurgitarea în insuficiența mitrală ischemică poate fi localizată în regiunea comisurii posteromediale sau a celei anterolaterale. În

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
bolii cardiace ischemice asociată cu insuficiență mitrală cronică de cauză nonischemică. Este foarte probabil ca acest lucru să se datoreze disfuncției importante a ventriculului stâng prezente preoperator la mulți dintre pacienții cu insuficiență mitrală de etiologie ischemică, disfuncție produs prin ischemia miocardului și supraîncărcarea volemică. Rata decesului este mai mică printre pacienții cu boală coronariană și insuficiență mitrală cronică de etiologie ischemică asociată la care s-a intervenit chirurgical comparativ cu cei tratați medicamentos (37). Mai mult, supraviețuirea pare ameliorată în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
normotermie trebuie evitată deoarece reprezintă situația cea mai frecventă ce duce la leziuni ischemice prin compresia vaselor subendocardice mai ales când se asociază cu distensia ventriculului stâng (63). Pe durata clampării aortei, în condițiile întreruperii irigării cu sânge a miocardului, ischemia instalată acut transformă celula miocardică într-o celulă în șoc operator, fapt demonstrat atât prin studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În 1955 Melrose (64) folosește pentru prima dată în practica clinică sânge hiperpotasemic pentru a induce

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ventriculului stâng (75). Rezervele miocardice de ATP și glicogen sunt semnificativ mai mari la pacienții care au primit hot shot. Pe durata absenței induse a activității electromecanice, ATP-ul produs este folosit în principal pentru repararea leziunilor intracelulare produse de ischemie, precum și pentru refacerea rezervelor energetice. Reperfuzia caldă controlată asigură revenirea treptată a activității electromecanice a cordului, contribuind în mare măsură la evitarea apariției fenomenului de no reflow secundar edemului celulelor intimale printr-un control riguros al presiunii de administrare a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în mod semnificativ frecvența și severitatea leziunilor miocardice cauzate de reperfuzie, precum și incidența tulburărilor de ritm și de conducere. Leziunile de reperfuzie sunt urmarea unui metabolism oxidativ anormal la nivelul miocardului. Reperfuzia ce urmează declampării aortei după o perioadă de ischemie miocardică poate produce radicali liberi de oxigen cu potențial citotoxic care oxidează fosfolipidele din sarcolemă ducând la lezarea integrității membranei celulare. Consecutiv, se constată o activitate crescută a superoxid-dismutazei, glutation peroxidazei și catalazei, enzime ce intervin în metabolizarea radicalilor liberi

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pe durata by-pass-ului cardiopulmonar se utilizează hipotermia ușoară. Indiferent de calea de administrare a cardioplegiei calde continue, anterogradă sau retrogradă, există riscul ca zonele de miocard ce nu sunt bine perfuzate prin una din aceste căi să se afle în ischemie normotermică. Cardioplegia caldă continuă (37°C) crește producția miocardică de lactat comparativ cu cardioplegia sanguină rece (10°C) administrată intermitent (20 minute) (78). De asemenea, nivelul depozitelor de fosfat macroergic în momentul declampării aortei sunt mai reduse. În schimb, disfuncția

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Din acest motiv este de preferat irigarea continuă a sacului pericardic cu soluție salină rece. Ventarea activă a cordului pe durata clampării aortei este foarte importantă pentru realizarea unei bune protecții miocardice. Evitarea distensiei ventriculului stâng este esențială pentru prevenirea ischemiei subendocardice și asigurarea unei bune distribuții a soluției cardioplegice. Pentru aceasta se folosește un vent introdus prin vena pulmonară superioară dreaptă în atriul sau ventriculul stâng și un alt vent la nivelul aortei ascendente. Folosirea unor tehnici adecvate de protecție

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de protecție miocardică scade semnificativ incidența leziunilor ischemice intraoperatorii. Cu toate acestea, multitudinea variantelor tehnice și a strategiilor aplicate arată că nu există o metodă ideală de protecție a cordului pe durata clampării aortei. Este motivul pentru care timpul de ischemie miocardică globală influențează evoluția postoperatorie a bolnavilor atât în ceea ce privește incidența complicațiilor, cât și rata mortalității. Durata circulației extracorporeale Circulația extracorporeală induce o serie de modificări particulare organismului, unele dintre acestea putând influența în mod nefavorabil evoluția postoperatorie cu apariția de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
un factor de risc pentru deces după operația de by-pass aortocoronarian deoarece pe durata ei pot apărea momente în care are loc un dezechilibru al balanței de oxigen la nivelul miocardului, dezechilibru care se soldează de multe ori cu instalarea ischemiei miocardice și în unele cazuri extreme a infarctului de miocard (adesea subendocardic ș98ț), evenimente ce își pun amprenta asupra evoluției bolnavului în ciuda unei revascularizări complete ulterioare. Din acest motiv, anestezia trebuie astfel condusă încât să asigure un raport optim între

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
importanța în prevenirea necrozei și a stunning-ului miocardic la bolnavii cu boală cardiacă ischemică. Consumul miocardic de oxigen este determinat de frecvența cardiacă, starea de contractilitate a miocardului, postsarcina, presarcina. Tahicardia crește consumul miocardic de oxigen și se asociază cu ischemia miocardică (99). Eliberarea de catecolamine endogene sau administrarea acestora cresc contractilitatea și prin aceasta consumul de oxigen la nivelul miocardului. Hipertensiunea arterială (postsarcina) crește tensiunea parietală sistolică a ventriculului stâng și cererea miocardică de oxigen. Presiunea crescută din atriul stâng

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Manevrele efectuate înainte de inducția anesteziei trebuie să se limiteze la unele simple, ușor acceptate de pacient (montarea unei perfuzii periferice, plasarea electrozilor pentru monitorizarea ECG și a manșetei pentru măsurarea neinvazivă a tensiunii arteriale) deoarece procedurile complexe, dureroase pot precipita ischemia miocardică. După ce bolnavul a fost anesteziat, se trece la inserția cateterului arterial și a celui venos central (sau după caz, a cateterului Swan-Ganz). Dacă inserția cateterului arterial se realizează înainte de inducția anesteziei, acest lucru trebuie precedat de explicarea manevrei ce

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
drogurilor folosite). Neasigurarea unui volum circulant adecvat în această fază, precum și în perioada imediat următoare se traduce prin persistența hipotensiunii arteriale, ceea ce poate avea drept consecință reducerea fluxului sanguin coronarian în special la nivelul stratului subendocardic cu instalarea consecutivă a ischemiei la acest nivel. Hipotensiunea neresponsivă la măsurile de repleție volemică trebuie corectată prin administrarea de droguri vasoconstrictoare și inotrope. În timpul operației, drogurile folosite pentru menținerea anesteziei sunt administrate pentru asigurarea unei profunzimi adecvate nivelului de stimulare chirurgicală. Pacienții cu funcție

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
presiunii arteriale chiar și în timpul unei stimulări intense. Folosirea unor agenți farmacologici potenți și potențial agresivi trebuie să fie din acest motiv selectivă. Modificări tranzitorii ale variabilelor hemodinamice pot fi mai bine tolerate decât complicațiile decurgând dintr-o polipragmazie agresivă. Ischemia miocardică nu poate fi detectată pe baza unei singure variabile. Identificarea unei modificări a segmentului ST în absența variației parametrilor hemodinamici (frecvența cardiacă, presiunea arterială, presiunea din atriul stâng) poate fi o descoperire nespecifică care nu necesită tratament. Pe de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
poate fi detectată pe baza unei singure variabile. Identificarea unei modificări a segmentului ST în absența variației parametrilor hemodinamici (frecvența cardiacă, presiunea arterială, presiunea din atriul stâng) poate fi o descoperire nespecifică care nu necesită tratament. Pe de altă parte, ischemia miocardică poate fi asociată modificărilor hemodinamice fără ca aceasta să se traducă prin variația segmentului ST. Uneori, singura manifestare a ischemiei miocardice poate fi o creștere a presiunii în atriul stâng ca urmare a disfuncției diastolice de natură ischemică a ventriculului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardiacă, presiunea arterială, presiunea din atriul stâng) poate fi o descoperire nespecifică care nu necesită tratament. Pe de altă parte, ischemia miocardică poate fi asociată modificărilor hemodinamice fără ca aceasta să se traducă prin variația segmentului ST. Uneori, singura manifestare a ischemiei miocardice poate fi o creștere a presiunii în atriul stâng ca urmare a disfuncției diastolice de natură ischemică a ventriculului stâng. Există însă și situații în care această determinare globală, presiunea din atriul stâng, nu poate reflecta existența unei ischemii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ischemiei miocardice poate fi o creștere a presiunii în atriul stâng ca urmare a disfuncției diastolice de natură ischemică a ventriculului stâng. Există însă și situații în care această determinare globală, presiunea din atriul stâng, nu poate reflecta existența unei ischemii segmentale. Aceasta din urmă poate fi depistată cu ajutorul ecocardiografiei transesofagiene ce va preciza localizarea anomaliilor de motilitate regională a ventriculului stâng. Din cele de mai sus este evident că luarea deciziei de instituire a unui tratament pentru ischemia miocardică se

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
existența unei ischemii segmentale. Aceasta din urmă poate fi depistată cu ajutorul ecocardiografiei transesofagiene ce va preciza localizarea anomaliilor de motilitate regională a ventriculului stâng. Din cele de mai sus este evident că luarea deciziei de instituire a unui tratament pentru ischemia miocardică se va baza pe analiza în timp util a unui ansamblu de variabile. Înainte de a se interveni medicamentos pentru tratamentul ischemiei miocardice apărute intraoperator trebuie asigurat un nivel normal al gazelor sanguine și o presarcină adecvată pentru ventriculul stâng

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ventriculului stâng. Din cele de mai sus este evident că luarea deciziei de instituire a unui tratament pentru ischemia miocardică se va baza pe analiza în timp util a unui ansamblu de variabile. Înainte de a se interveni medicamentos pentru tratamentul ischemiei miocardice apărute intraoperator trebuie asigurat un nivel normal al gazelor sanguine și o presarcină adecvată pentru ventriculul stâng. Nu întotdeauna ischemia miocardică apărută în perioada dinaintea instituirii by-pass-ului cardiopulmonar rămâne fără urmări. Există dovezi că incidența infarctului de miocard este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
va baza pe analiza în timp util a unui ansamblu de variabile. Înainte de a se interveni medicamentos pentru tratamentul ischemiei miocardice apărute intraoperator trebuie asigurat un nivel normal al gazelor sanguine și o presarcină adecvată pentru ventriculul stâng. Nu întotdeauna ischemia miocardică apărută în perioada dinaintea instituirii by-pass-ului cardiopulmonar rămâne fără urmări. Există dovezi că incidența infarctului de miocard este de trei ori mai mare la bolnavii cu ischemie miocardică în etapa premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar comparativ cu cei la care acest

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
al gazelor sanguine și o presarcină adecvată pentru ventriculul stâng. Nu întotdeauna ischemia miocardică apărută în perioada dinaintea instituirii by-pass-ului cardiopulmonar rămâne fără urmări. Există dovezi că incidența infarctului de miocard este de trei ori mai mare la bolnavii cu ischemie miocardică în etapa premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar comparativ cu cei la care acest eveniment nu a fost înregistrat (99, 101). Evoluția acestui infarct care își are originea în ischemia miocardică premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar evoluează de obicei pe cont propriu nefiind influențat

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
infarctului de miocard este de trei ori mai mare la bolnavii cu ischemie miocardică în etapa premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar comparativ cu cei la care acest eveniment nu a fost înregistrat (99, 101). Evoluția acestui infarct care își are originea în ischemia miocardică premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar evoluează de obicei pe cont propriu nefiind influențat de revascularizarea chirurgicală. Dacă teritoriul miocardic interesat este important, acest infarct miocardic perioperator stă la baza decesului după operația de by-pass aortocoronarian. Data operației Data la care este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
lipidic advers, eventual asociat cu hipertensiunea arterială. Cei doi factori mai sus menționați, dislipidemia și hipertensiunea arterială, contribuie în mod decisiv la apariția leziunilor degenerative, ateromatoase la nivelul grefonului venos ceea ce are drept urmare stenozarea urmată de ocluzie și consecutiv instalarea ischemiei în teritoriul miocardic deservit de graftul respectiv. Există așadar o strânsă legătură între patența grafturilor și absența anginei pectorale după by-pass-ul aortocoronarian dacă nu apar leziuni aterosclerotice în alte teritorii native, negraftate ale pacientului. Grafturile secvențiale Avantajele oferite de folosirea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
dezvoltată în porțiunea inițială a graftului să reducă semnificativ fluxul sanguin în mai multe teritorii miocardice dependente de graftul respectiv. Cu cât teritoriul miocardic deservit de un singur graft este mai mare cu atât este mai mare riscul apariției unei ischemii întinse a cărei expresie clinică o constituie criza anginoasă. Revascularizarea incompletă Revascularizarea incompletă este recunoscută ca un factor de risc important pentru reapariția anginei după by-pass-ul aortocoronarian chiar în prezența unor pontaje coronariene permeabile. Din această cauză toate leziunile coronariene

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]