744 matches
-
sub sutana preotului, am fost întrebată despre păcatele pe care le aveam pe suflet. Am spus atunci fără ezitare că întreaga mea viață la oraș mi se pare un păcat, pentru că îmi face inima grea. „Ai mințit cumva ?“, m-a iscodit preotul, gata să-l apuce pe necuratul de coarne. „Am mai mințit din când în când“, am recunoscut eu. „Ai furat ?“ „Ai preacurvit ?“, „Ai poftit la lucrul altuia ?“, a continuat el să mă bombardeze cu întrebări suspicioase, care au aruncat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
deplină. Thomas hotărîse; Își va Întîlni urmașii! Într-o dimineață, a pornit spre Cryos, vroia să se Înscrie, după ani, pentru o nouă donare. Completarea unor noi formulare, analize În mai multe laboratoare, recoltarea: un șir de ocazii pentru a iscodi, un minim de date era absolut necesar pentru a Încerca să intre În banca de date. S-a răzgîndit: avea În minte numărul recipientului de la prima donare, nu avea cum să-l uite, 3081-1, acesta e numele meu, și-a
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Iuliana, amuzată de ezitarea lui Eugen și gândindu-se că nu va fi sincer. „Hm! Oare Marian Malciu ce mi-a venit să-l întreb? Ce simt eu? Ce mă îndeamnă pârdalnica asta de inimă?... Nu aveam dreptul să-l iscodesc. Sper să nu-l fi supărat, nu-mi doresc asta!” Cum spuneam, a trecut mult timp de atunci... Nu, nu a fost iubita mea, dar eu am fost îndrăgostit, cred, într-o anumită perioadă..., după ce am cunoscut-o la balul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
fu entuziasmată: - Vai, zise ea, ce frumoasă sunteți, domnișoară. Mamă, o să fie fericirea lui Titi. Aglae o cercetă, o întrebă de toate, îi făcu aluzii clare la necesitatea ca nora ei să fie o fată de treabă, nu o dezmățată, iscodi de are zestre. Stănică făcu minuni de prezență de spirit, mințind, luând vorba din gura Georgetei, înflorind: generalul deveni "unchiul general", șantanul, "teatru". Georgeta era un fenomen de cumințenie, o artistă extraordinară, care împreună cu Titi ar fi dat familia tipică
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bordeiul lui Grigore. Mai vorbeau să treacă timpul, se amesteca și muierea. - Dar de însurat de ce nu te însori? aruncase Aglaia într-o zi. Chipeș ești, bani, de, slavă Domnului! Negustor, negustor! Om cu situație, ce mai calea-valea... Și-l iscodise cu ochii ei curioși. Lui nu-i trecuse prin cap una ca asta. - Adică de ce să-mi iau eu belea pe cap? - Ce belea? Nu vezi că te prăpădești? Te-ai înnegrit ca pământul. Ce-i puțin lucru să cari
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Bună ziua, răspunsese și se ridicase în picioare. O scormoni pe femeie cu privirile. Ocoli putinele dimprejur și se apropie. - Cine ești dumneata? - A lui Grigore, de la groapa Cuțaridei, de-i șef pus de primărie... Meșterul își scutură șorțul și o iscodi: 15 - Și ce vrei? Cocoșată s-a uitat repede la curtea largă, plină de orătănii, și la drumul măturat de zăpadă. În fund se ridicau trei odăi arătoase, cu geamuri înalte, acoperite cu perdele albe. Se simțea mână de om
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de buruiană. Cerul se limpezea peste malul de pământ. O dungă zăpezie se ivea tăind marginile. Crăcile subțiri ale salcâmilor se deslușiră. Balta putredă luci. Peste groapă trecură brabeți. Auziră lunecarea tăcută a gunoaielor pe rfpi. Cornul roșu al lunii iscodi marginile cerului. Priviră într-acolo. Parcă se destrăma. Dungi subțiri se împleteau în brațele pomilor. Iarba albise. Pe deasupra plutiră aburii fundului. Niște dini lătrară în depărtare. Un zgomot surd de căruțe zdroncăni pe drumul plin de praf. Veneau. Paraschiv simți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și o aprinse. - Așa, oftă ușurat. Uitasem. Luna se ridică deasupra și le lumină fețele tăiate. Gheorghe o privi și înjură: - Te uiți-ncoa, cocoană, mila mă-ti de mireasă! Nu era în apele lui. Iar îl scormonea urâtul. Îl iscodi pe ucenic, ca să-i mai treacă: - Și zici că te-a născut mă-ta de fată mare, ai? - Da. A avut pe unu de-a lăsat-o borțoasă și s-a ușchit. Ce era să facă? M-a crescut. Vai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de pisici, niște pisici boierești de Angora, leneșe și parșive, cu ochii galbeni, mari cât paralele. Într-un raft nevasta cârciumarului văzu câteva cărți groase pe copertele cărora puteau fi zărite capete de mort și numiri ciudate. Coana Marița le iscodi pe amândouă cu ochii scormonitori. Le descusu pentru ce au venit și le pofti să stea alături, pe patul moale. - Ei, parcă dumneata nu știi? șugui bătrâna. Din perete priveau chipurile foștilor ibovnici ai gazdei, niște ofițeri, negustori falnici, cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i ceva? Pe drumul de întoarcere nu s-a băgat în vorbă cu ceilalalți săteni, încerca să-și amintească cuvintele șoptite de Madonna, să-și amintească exact surâsul lui Cristos. Cum era cu putință ca statuile să vorbească? Erau tâmpenii iscodite de închipuirea lui stârnită de călătorie. Dacă l-ar fi întrebat pe taică-său s-ar fi ales cu una după ceafă, căci Geronimo obișnuia să spună că "glumele se fac cu copiii, nu cu sfinții". Șopârlele țâșneau când nici
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să plângă. Masiv și lat în spate cum era, pe măsură ce se apropia de casa peotului, se simțea ridicol, nerod, ca unul care se duce să facă pe iscoada. A cui? S-a speriat când și-a dat seama că se iscodește chiar pe sine. Bătu cu dosul palmei la ușă și zgomotul se auzi destul de tare. Don Terentio scoase speriat capul cât să vadă cine era, dar se liniști pe loc văzându-l pe Geronimo. Giandomenico nu s-a întors de la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pricina studiază mereu și citește cărți în multe limbi. Părintele Constantin încercă să-i ia apărarea, invocând "invidia multora (urât păcat invidia pentru călugări) față de acea minte neostoită pururi contrazicându-și maeștri". Starețul însă nu-l slăbi, continuă să-l iscodească, să-l urmărească și să pună să fie urmărit pe furiș asfel încât să fie prins asupra faptului. Nu pregetă să-i spună: Campanella, Campanella, tu n-o să sfârșești bine! Se apropia ziua în care trebuia să-și aleagă noul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
din vechime, dar sunt cu totul descumpăniți. E prea mare sărăcia, prea mare duritatea șleahtelor spaniole care prădează și seamănă spaimă când întâmplător străbat acele ținuturi uitate. Băieții suferă mai tare decât adulții și chiar se tem de glasurile lor. Iscodesc de departe sosirea unui străin, le pricep intențiile, se pitesc în poziții strategice ca să poată vedea și, mâncând roșcove, își tot închipuie tot felul de atacuri și prădăciuni sau puțin probabilele lor fapte de eroism. "O să vină străinii să vă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
însă îl urmară pe cărare, primejdia era mare, de mușcături de vipere muriseră mai mulți la Stilo și în împrejurimi. Un strigăt sfâșie văzduhul: copiii, speriați, se priviră între ei, avură intenția să fugă, dar se întoarseră de unde plecaseră și iscodiră printre tufișurile de mărăcini și afin; unul de-al lor era întins la pământ cu un picior într-un rug de mure și fața potopită de șerpi ce se repeziseră la el. Nu i-au sărit în ajutor, și-au
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-și facă prieteni și să aibă relații de amiciție, dar nu se putea să fie împiedicat să-și continue scrierile. Scria pe mici bucăți de hârtie, atunci când putea, folosind resturi de mâncare și de lichide. Cerea milă, bun simț și, iscodind mii de subtefugii, mii de presiuni asupra altor deținuți, asupra rudelor pușcăriașilor, asupra călugărițelor, asupra zbirilor, reușea să obțină oarece concesii. Sora Oriana îi promitea să adune și să transcrie ea, acel material. Astfel, a putut el să lucreze și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Râdea, de data asta în hohote, văzând că i-a băgat în toți sperieții și pentru a-și fi dovedit sieși că puterile iadului îi sunt alături". Când gardienii au revenit, l-au găsit pe Tommaso dormind adânc. L-au iscodit îndelung; ochii nu-i scoteau flăcări și gândacul, care lor li se păruse că dansase, era cu burta-n sus, lângă salteaua de paie negricioasă și găurită. XV Douăzeci și șapte de ani de pușcărie. Era târât dintr-o temniță
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mai mare și mai colțuroasă, pentru a arunca în apostolul chircit la pământ, se află apostolul însuși. Dacă ajungi tu însuți să fii pândarul propriei ființe, să devii propriul tău torționar, unde te mai poți ascunde atunci ? Cel care te iscodește și te hăituiește în oricare ungher nu e decât o voce. Poate fi o voce la întâmplare, poate fi chiar vocea ta lăuntrică. O lumină puternică te orbește, nici măcar închizând ochii nu te poți feri. Nu vezi nimic, lumina scormonește
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nenorocirea sau lipsa sînt comunicate; eroului i se adresează o rugăminte sau o poruncă, este trimis undeva; • Contraacțiunea incipientă eroul se hotărăște să înceapă contraacțiunea; • Plecarea eroul pleacă de acasă; • Prima funcție a donatorului eroul este pus la încercare (atacat, iscodit etc.), pregătindu-se astfel înarmarea lui cu unealta năzdrăvană sau cu ajutorul magic; • Reacția eroului la acțiunea donatorului; • Transmiterea obiectului magic eroul intră în posesia uneltei, armei năzdrăvane; • Deplasarea eroul este adus în zbor, călare, pe jos la locul unde se
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mișună o serie întreagă de agenți sovietici și maghiari care, întovărășindu-se cu diverse femei, cutreieră zilnic spitalele unde se află răniții de pe front, sub pretextul că sunt oameni milostivi, aducând merinde sau daruri. În realitate acești spioni caută să iscodească pe răniți asupra acțiunilor militare ale armatei româno-germane, date pe care le comunică apoi serviciilor respective de spionaj”. IV. 2. e. Contacte informativ/contrainformative ale Legației maghiare Membrii Legației maghiare, firesc, aveau contacte cu cei din legațiile aliaților Axei (Germania
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
unor discriminări, abstractizări și generalizări, dar și o formă de redare în viziunea nouă, originală a mediului, a sisteme reale sau imaginare. În tot acest proces, rolul învățătorului este de a-1 determina pe elev să creeze, să inventeze, să iscodească frumuseți nebănuite dând posibilitatea materiei să se înnobileze sub bagheta artei, fantezând, evocând și povestind într-o transpoziție naivă, folosind materiale și tehnici de lucru diverse. Raportul informativ-formativ determină specificul învățării în cazul disciplinelor artistice și tehnice, care au ca
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
cam ce? Mărturii despre oamenii care de mult nu mai sunt... Știi... cam cite am strîns?... Poiii... atîtea, încît noi să nu mai cunoștem nici felul, nici numărul lor... “ ,, Da, fiindcă nicicum nu s-a fost ridicat întrebare să nu iscodească răspuns, noi, desuț nu pricepem cam unde și cum, în ce parte anume să mergem să mai găbuim din căldura pe care străbunii străbunilor noștri au pus-o - în slova știută de ei - pe o lucie piatră, pe-o față de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
proximitatea spațială și legătura dintre locul de proveniență și entitatea provenită din acel loc (originea-entitatea originară): Tu te lauzi că Apusul înainte ți sa pus? (M. Emi nescu); Unde ești, Elohim?/ Umblăm turburați și fără de voie, / printre stihiile nopții te iscodim, / sărutăm în pulbere steaua de subt călcâie / șintrebăm de tine - Elohim! (L. Blaga); În cer, / Bate ora de bronz și de fier, / Întro stea / Bătu ora de catifea. (T. Arghezi) - asociere de tip cauzal: are rolul de a edifica logica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
din partea României. Ceaușescu voia să-l avertizeze pe Haig în legătură cu această posibilitate și să insiste ca Washingtonul să adopte o linie moderată față de Moscova și Varșovia, în ceea ce privește legea marțială și sancțiunile economice 2147. În afară de aceasta, președintele român voia să-l iscodească pe Haig în legătură cu posibilitatea acordării, de către Statele Unite, a unor ajutoare suplimentare, pentru criza economică a României. Ceaușescu a cerut un miliard de dolari, însă secretarul de stat nu l-a încurajat prea mult. Congresul și cei de la buget erau împotriva
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pământul; mai întâi acoperișul și apoi temelia. Cine a mai văzut, cine a mai auzit așa ceva? Niciodată nu s-ar putea face așa o clădire omenească! Dar când Dumnezeu poruncește, toate se pleacă, toate se supun voinței Lui. Să nu iscodim, dar, operele lui Dumnezeu cu mintea noastră 20 omenească, ci, povățuiți de operele Sale, să-L admirăm pe Meșter”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia II, III, în col. PSB, vol. 21, p. 42-43) „Și a zis
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mintea lor nașterea cea de sus a Fiului! Dacă nimeni nu poate explica nașterea aceasta în timp din Fecioară, naștere cu nenumărați martori, prezisă cu atâția ani înainte, văzută și pipăită, cât de mare trebuie să fie nebunia acelora care iscodesc și încearcă să pătrundă cu mintea nașterea cea nespusă a Fiului din Tatăl? Nici arhanghelul Gavriil, nici Matei n-au putut sa spună ceva mai mult, ci atât doar că S-a născut de la Duhul Sfânt; dar cum de la Duhul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]