630 matches
-
fugar până pe- nserat, încât mai curând băiatul îmi părea biruitorul decât victima acestei triste conjuncturi. Aveam o încredere desăvârșită în tot ce întreprindea dânsul. Cine juca cel mai bine „poarca” și cine avea curajul să călărească toți caii din islaz ? Odată - întâmplarea însă a rămas în abur de legendă deoarece n-am văzut-o cu ochii mei - s-a suit pe greabănul celui mai temut taur din suhat. Era un taur roș ce te înfiora numai când ascultai câte se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
primește pe păcătoși, și mănîncă cu ei." 3. Dar El le-a spus pilda aceasta: 4. "Care om dintre voi, dacă are o sută de oi, și pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci și nouă pe islaz, și se duce după cea pierdută, pînă cînd o găsește? 5. După ce a găsit-o, o pune cu bucurie pe umeri; 6. și, cînd se întoarce acasă, cheamă pe prietenii și vecinii săi, și le zice: "Bucurați-vă împreună cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
trasul clopotelor și la bătutul ciocanelor de lemn pe o scândură care avea rezonanță, denumită toacă. După vacanța de Paște, toți elevii participam la acțiunea școlii, coordonată de Primărie și de Ocolul Silvic Vama, de curățire a dealurilor, câmpurilor și islazurilor de mărăcini, putregaiuri, gunoaie și resturi menajere, aflate totuși în cantitate redusă față de acum, nefiind încă la modă picnicurile de sfârșit de săptămână și lipseau cu desăvârșire sticlele din plastic, acest flagel al civilizației. Campania de igienizare era continuată în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Acela mă lasă gânditor și surpat de reverie, așa cum l-a lăsat pe vrednicul Bălcescu pământul cel frumos și armonic alcătuit al Ardealului în cunoscutul fragment cu care delectasem eu, pedagogic și docimologic, ani la rând, populația școlară de pe strada Islaz, din cartierul Fratelia din Timișoara. Asta e problema cea mare, nu regionalizarea, nu parlamentele locale, nu confruntarea centru-perferie. Nu acestea mă sperie, ci veșnicia mulțumită de sine a provincialismului cultural, mai ales că acesta răsare unde nu te aștepți. Cred
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
63, 80, 81, 119, 143, 145, 146, 147, 149, 183, 202, 214, 220, 235 Ineu, 76 Institutul Politehnic, 115 Ioan Paul al II-lea, 103 Ionescu, Nae, 35 Iordache, Claudiu, 143, 146 Iorga, Nicolae, 167 Irak, 99, 235 Irlanda, 191 Islaz, 107 Iugoslavia, 65, 141, 162 Înalta Poartă, 103 Jakobson, Roman, 17 Jimbolia, 60, 117 Joițica, 117 Jones, Brian, 85 Jurca, Eugen, 137 Kakania, 191 Kamceatka, 46 Katița lu' Căcăroanța, 48 Keynes, John Maynard, 85 Kosovo, 141 Kövesi, Codruța, 227 Kremlin
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Țață Marie, băietul matale și cu Ion a lui Arbore prind popîndăi pe izlaz și-i jupoaie..." Mihai uitase. Rîde: Ne amăgise unul că pentru douăzeci de piei ni se dă o minge de fotbal... Se dusese cu Ion pe islaz, să păzească împreună cei cîțiva cîrlani. Se uitau să vadă vreun popîndău, îl urmăreau unde intră și turnau în gaură apă cu găleata. Cînd ieșea, îl prindeau. Și-o mai fi amintind Ion? De ce rîzi? Am să-i spun lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
patru ițe, flaneaua, Împletita de mama ori de surorile mele din lână de oaie, tunsa de pe oile pe care primăvară și toamnă, pana Începea ori se sfârșea rândul la stana, cu ciobani angajați de obștea satului, le păstoream eu pe islazul din Priponești. Pe deasupra flanelei ori a flanelelor, după cum era gerul de afară, iarna puneam un fel de mantă pe care o purtasem la seminar și care Inca nu-mi rămăsese mică, deși era roasa și rarița Îndeajuns. Era confecționata la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
porumbului, dijma a fost înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă în regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, întrucât marii proprietari îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat de oi, arat în iunie în ogor negru, după rapiță sau după cereale de primăvară. Țăranul pierdea acum ocazia de a-și valorifica mai intens munca cu vitele și munca brațelor familiei. Înainte de apleca în America, am luat în
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cu undița, ci cu volocul: Îl bagi, mergi cu el apă zece pași, Îl scoți - plin! Nu chiar până la buză, dar pe-aproape. Asta când iazurile sunt Întregi - Însă când se rup, de ploi... Atunci nu mai poți păși pe islazurile noastre, năpădite, fără să calci pe ceva. M-aș fi dus cu Moș Iacob. Dar am rămas. În calidor. Nu că, acolo, la pești, mi-ar fi frică de-ntuneric, ori de udeală - dar nu-mi place. Nu-i de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ori... - Da se poate, doamnă...? La urma urmei, mama Își turuia fără convingere rolul de mamă și de Învățătoare - fiindcă, unde eram eu toată vremea, În afara claselor și a recreațiilor la Moș Iacob În ogradă - dacă nu „pe câlburi”: pe islaz, la gârlă, În pădure...? Dar aceasta fiind menirea mamei, menirea mea era s-o ascult (cu urechile, se-nțelege...). O porneam de-acasă cuminți și echipați, adică Încălțați. De cum părăseam satul, Înainte de a ajunge la pădure, Moș Iacob comanda: - Dezechiparea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să îl urmeze. Bucuriile copilăriei au trebuit uitate repede, căci îndeletnicirile bărbaților plecați pe front trebuiau îndeplinite. Distribuția poștei rămăsese tot în grija lui, dar trebuia să o facă în goana mare, căci vitele mugeau, trebuiau mulse și duse la islaz, ulucul de adăpare trebuia umplut cu apă scoasă din fântâna adâncă. Tot el trebuia să înlocuiască pe domnul Ovidiu la treburile mărunte de pe lângă casă, unde doamna Ana, care nu dăduse ascultare ordinului de refugiu, trebuia să vadă de băieți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
După 1989, poetul ironic si sentimental se regăsește și în proză, scrisă ca un fel de exercițiu de 178 purificare. Cel care și-a cenzurat zburdălnicia fanteziei și galopul ironiei o ia acum de-a dreptul pe „câmpia libertății” din Islazul visului (nu-i așa? - național!), simțindu-se, în fine, liber să depună mărturie. Nu în fața istoriei (care poet realist-socialist o fi clamat această infatuată nerozie?), ci mai curând în fața propriei conștiințe. Și o face fie la modul „mascat”, ca în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
După 1989, poetul ironic si sentimental se regăsește și în proză, scrisă ca un fel de exercițiu de 178 purificare. Cel care și-a cenzurat zburdălnicia fanteziei și galopul ironiei o ia acum de-a dreptul pe „câmpia libertății” din Islazul visului (nu-i așa? - național!), simțindu-se, în fine, liber să depună mărturie. Nu în fața istoriei (care poet realist-socialist o fi clamat această infatuată nerozie?), ci mai curând în fața propriei conștiințe. Și o face fie la modul „mascat”, ca în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
iar femeile sunt cernite, veșnic cu ochii în lacrimi. Într-o zi, pe izlazul comunal Hlipiceni aterizează un avion, după ce a făcut câteva raiduri deasupra celor două comune. Sătenii speriați au privit cu mare mirare apariția, zborul și aterizarea pe islaz a aparatului, ca apoi curiozitatea să-i împingă spre acel loc, spre a vedea ce se întâmplă. Mare le-a fost mirarea când au văzut că din aparat s-a dat jos pilotul, îndreptându-se către curioși, care au aflat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
iar femeile sunt cernite, veșnic cu ochii în lacrimi. Într-o zi, pe izlazul comunal Hlipiceni aterizează un avion, după ce a făcut câteva raiduri deasupra celor două comune. Sătenii speriați au privit cu mare mirare apariția, zborul și aterizarea pe islaz a aparatului, ca apoi curiozitatea să-i împingă spre acel loc, spre a vedea ce se întâmplă. Mare le-a fost mirarea când au văzut că din aparat s-a dat jos pilotul, îndreptându-se către curioși, care au aflat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
tot: S.C. Bacău - Petrotub Roman 1 0 (0-0) Sport Club Bacău a mai trecut un hop, și încă unul major, reușind să învingă ocupanta locului al treilea, după un joc influențat de calitatea execrabilă a terenului, transformat într-un veritabil islaz de ninsoarea căzută în cursul dimineții. În aceste condiții, ambele echipe au avut mari probleme la construcție, astfel încât singurele faze notabile ale primei reprize au fost reprezentate de două șuturi de la distanță expediate de Ungureanu și Dobârceanu, ambele reținute de
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
aburul ei fin de ceață, cu iarba încă udă de rouă, în care nu găseam lăcuste, și pe care alergam, fără frica albinelor, trîntore șa ele la ora aia, albine care ne înțepau zilnic picioarele desculțe, în care mărșăluiam același islaz, după-amiază, în soarele puternic al verii, unde parcă zumzetul lor făcea aerul să vibreze și să distorsioneze imaginea acelui colț de rai. Încep să cred în Dumnezeu? Pescuiam până dădea soarele. Făceam kilometri întregii pe malul râului, după care ne
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
comoară, adică restul. Ce mai, tot satul, inclusiv profesorii, învățătorii și, mai ales, domnul Nicanor, secretarul primăriei, care le-a spus odată, la căminul cultural, celor care tot ziceau că este, să nu cumva să-i mai prindă săpînd pe islazul comunal, că le rupe picioarele. Comoară vă trebuie vouă? Mormolocilor! Și de învățat cine să învețe, gîștele? Eeei, drăcie! Deci nu era lucru de șagă. Mult timp copiii n-au mai discutat de față cu lumea o problemă atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ei, cît! se strîmbă Bărzăunul. Ce-ntrebare și la tine! Păi... știu eu ?... Un ceas, două... pînă ne apucă foamea. Doar nu ne silește nimeni să stăm pînă la anul. Puțin mai tîrziu, pe cărarea ce tăia de-a dreptul islazul spre pădure, se puteau vedea mergînd alături Virgil și Bărzăunul. Fluierau ultima melodie auzită la televizor și aruncau din cînd în cînd cîte o pietricică în apa pîrîului ce șerpuia leneș în apropierea lor. Unde se vede că, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mai înainte de a-mi întoarce binele spre sănătatea de care aveam atâta nevoie prin anii '60.. Îmi amintesc cu drag de Centrul de Aviație de la Ungureni. Parcă-l văd pe tânărul locotenent aviator Rusescu Radu cum a venit să închirieze islazul comunei pentru aerodrom. Aveau avioane, aveau și coruri ostășești pe două voci. Și iată că locotenentul se îndreaptă spre mine: Hai puștiule, nu vrei să zburăm? Sigur că voiam dar spre deosebire de preot care fusese ajutat de prezența evangheliei, eu nu
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
grînarele stau goale, hambarele sunt stricate, căci s-a stricat semănătura! 18. Cum gem vitele! Cirezile de boi umblă buimace, căci nu mai au pășune; chiar și turmele de oi suferă! 19. Către Tine, Doamne, strig, căci a mîncat focul islazurile pustiei, și para focului a pîrlit toți copacii de pe cîmp! 20. Chiar și fiarele cîmpului se îndreaptă doritoare către tine, căci au secat pîraiele, și a mîncat focul islazurile pustiei. $2 1. Sunați din trîmbiță în Sion! Sunați în gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
oi suferă! 19. Către Tine, Doamne, strig, căci a mîncat focul islazurile pustiei, și para focului a pîrlit toți copacii de pe cîmp! 20. Chiar și fiarele cîmpului se îndreaptă doritoare către tine, căci au secat pîraiele, și a mîncat focul islazurile pustiei. $2 1. Sunați din trîmbiță în Sion! Sunați în gura mare pe muntele Meu cel sfînt, ca să tremure toți locuitorii țării. Căci vine ziua Domnului, este aproape! 2. O zi de întuneric și negură mare, o zi de nori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
sus, și mirosul lui de putregai se va înălța în văzduh, căci s-a crezut grozav. 21. Nu te teme, pămîntule, ci bucură-te și veselește-te, căci Domnul face lucruri mari! 22. Nu vă temeți, fiare de pe cîmp, căci islazurile pustiei iarăși vor înverzi, pomii își vor da roadele, smochinul și vița își vor da rodul lor. 23. Și voi, copii ai Sionului, bucurați-vă și veseliți-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, căci El vă va da ploaie la vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
de-al doilea comandantul Divizionului 3 de cavalerie din aceeași localitate, și-au minimalizat participarea până la negare. Astfel, deși parucicul Hariton Racotă a însoțit grupul lui Ion Eliade Rădulescu, maior Christian Tell, căpitan Nicolae Pleșoianu și locotenent Grigore Serurie la Islaz, la 9/21 iunie, unde a fost citită proclamația revoluționară, iar fratele său, căpitanul Alecu Racotă a primit dispoziții de la Guvernul provizoriu, proaspăt întocmit, să se deplaseze cu ostașii săi la Craiova și să ia orașul în stăpînire 283, cel
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
deplaseze cu ostașii săi la Craiova și să ia orașul în stăpînire 283, cel dintâi a prezentat o versiune confuză în "tacrirul" luat la 2/14 iulie 1849, conform căreia el n-ar fi cunoscut adevăratul motiv al deplasării la Islaz și că n-a putut executa toate dispozițiile primite, deoarece "divizionul era răspândit din pricina bolii holerii", iar cel de-al doilea a declarat în "tacrirul" din 22 iulie/3 august 1849 că n-a participat la marșul asupra Craiovei, "fiind
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]