1,908 matches
-
urmă prostie a învinovăți pe Dumnezeu că nu ne-a insuflat și cunoașterea odată cu firea. Acestea le-ai zice fiindcă tu singur cercetând, ai căpătat cunoașterea, și tot așa ai putea izbuti să capeți o viață curată, dacă nu ai ispiti și nu ai cere totul; dar fiindcă te îngreuiezi spre fapta bună, pentru aceea și pui înainte astfel de vorbe prostești. Cum ar fi putut să facă ca binele să fie silit, adică îndeplinit prin silă? Dar atunci ne ar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
semn și semn nu i se va da (Lc. 11, 29). Acestuia nu am nimic să-i spun decât ceea ce a spus Apostolul: Cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi (2 Cor. 5, 17).[...] Și: Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău (A doua lege 6, 16). Și iarăși: Astăzi de auziți glasul Lui, nu învârtoșați inima voastră (Ps. 94, 8). Cel ce are urechi de auzit, să audă<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Cine urcă, o face
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 754 „Căci credința este o armă de neînfrânt, înlătură frica de pătimire și face nelucrătoare și cu totul fără folos săgețile răutății celor ce ispitesc”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 832) „Peste tot, fraților, pretutindeni credința ne este necesară, această credință care este izvorul tuturor bunurilor, care lucrează mântuirea, fără de care nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
atrag luarea-aminte că nu trebuie să ne mirăm de aceste erezii, nici fiindcă există, căci au fost prevestite (Cf. Mt. 7, 15 sq.; 24, 2; 2, 24), și nici fiindcă răstoarnă credința unora, căci aceasta este menirea lor: să se ispitească prin ele și să fie pusă la încercare credința (I Cor. 11, 9). În deșert, așadar, și fără să cugete îndeajuns se minunează unii că ereziile au atât de mare putere. Dacă n-ar avea putere ele n-ar exista
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
footnote C. Spicq, O.P., op. cit., pp. 304-305. footnote>. Împlinind voia lui Dumnezeu, creștinul nu e singur, căci Dumnezeu lucrează în și prin el pentru a genera iubire și iertare. Viața lui Iisus Hristos folosește drept model. Deși a fost ispitit în toate modurile în care și noi suntem ispitiți, El a iubit și a iertat. Dumnezeu simplifică lucrurile. El ne cere să iertăm cât mai repede, cu inima curată, altruistic, așa precum și Dumnezeu îi iartă pe oameni, căci dacă El
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Împlinind voia lui Dumnezeu, creștinul nu e singur, căci Dumnezeu lucrează în și prin el pentru a genera iubire și iertare. Viața lui Iisus Hristos folosește drept model. Deși a fost ispitit în toate modurile în care și noi suntem ispitiți, El a iubit și a iertat. Dumnezeu simplifică lucrurile. El ne cere să iertăm cât mai repede, cu inima curată, altruistic, așa precum și Dumnezeu îi iartă pe oameni, căci dacă El, Stăpânul milostiv, atunci când revenim la El ar arăta vreo
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
melancolie, ura față de aproape, nostalgie după cele lumești, după copilărie și casa părinților, si mai ales de un dor nespus de ducă. Chilia în care își duce zilele devine insuportabila, apăsătoare temnița, instrumentul însuși al plictiselii și întristării. Monahul e ispitit să fugă, să își găsească alt sălaș, să vagabondeze trupește, ca să folosesc expresia Ieromonahului Gabriel Bunge, ars pe dinăuntru de un demon al schimbării și nestatorniciei. Pentru avva Evagrie Ponticul, akedia este unul dintre cele opt gînduri păcătoase, alături de desfrînare
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
român. A absolvit liceul la Curtea de Argeș. Student al facultatea de limbă și literatura română din București, pe care o părăsește pentru secția de teatrologie de la Institutul de artă teatrală "I.L. Caragiale". Debutul în "Luceafărul" (1964). În "Iadeș" (1967) poetul e ispitit în aceeași măsură de ermetism și suprarealism, de cultul banalității și de mitologia autohtonă, localizată, uneori în teritoriul natal. Construcțiile baroce trădeayă gustul pentru proteiyarea excursului poetic și pentru autonomizarea fiecărei imagini: din pastă lirica apar cu străluciri bruște detalii
Dumitru M. Ion () [Corola-website/Science/320705_a_322034]
-
Gritti, să facă ordine. Voievodul transilvănean Ștefan Mailat și nobilii țării l-au silit să se închidă în Mediaș. Petru Rareș, primind poruncă de la sultan să-l elibereze, l-a trimis pe vornicul Huru. Acesta, în loc să-l ajute, l-a ispitit pe Gritti să iasă din cetate și l-a dat pe mâna dușmanilor. Aceștia l-au ucis pe loc, iar fiilor săi, duși în Moldova, Rareș le-a pregătit aceeași soartă. Turcii nu se puteau răzbuna acum, fiind ocupați în
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
a umanului este sentimentul, iar nu limbajul". Ce să mai înțelegem? Cu adevărat, "ce se înțelege acum prin autenticitate, iată o întrebare extrem de grea...". Impreciziei doctrinare i se alătură o serie de aplicații dintre cele mai bizare care, am fi ispitiți să spunem, frizează suprarealismul. Terminologia glisează cu un minim control pe largi spații, făcînd să se ciocnească entitățile cele mai diverse. Conform opiniei lui Marin Mincu, optzeciștii ar prelua "tradiția textualizării", inaugurată de autorul Jocului secund și prin urmare ar
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
Un gest, o simplă atingere a degetelor, și farfuriile aterizau pe pardoseală, în zgomot de frișcă și lingurițe; le însoțeau paharele înalte și groase, umplute cu lichide roz sau verzui acidulate. Și, oricum, apăruseră cafenelele și ciocolateriile. Galantarele nu te ispiteau, deși păreau să colcăie de viață. În vitrina lor rece și alburie, tremurau niște creaturi ciudate: „negrese“ la pachet (cum or fi încăput înăuntru?); „Diplomat“ (o ruladă grețoasă, mustind de sirop); „cremșnit“ (numele îmi inspira o insectă monstruoasă); „cartofi“ (nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Daca capitalistul vede vînzîndu-se succesiv la bursă douăzeci de mii de acții ale Creditului Mobiliar, sau patronate de el, c-un preț care oscilează uneori, dar în linie generală se tot urcă mereu, de fier să fie și tot se ispitește să cumpere. și 'ntr-adevăr, își zice el, un titlu de 125 care se vinde azi cu 150 nu va face mâini 160 poimîini 170? Mai știi? 165 tot o fi făcând daca se vinde cu prețul acesta, daca căutarea lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prezidenție poate-și au și ele valoarea lor. Sunt pilos, știu să rezist; când dau în greu atunci mă, simt mai tare; nu mă tem de nimeni, nici chiar de mine însumi; n-am nerve, n-am mâncărimi; nu sunt ispitit de dorința de-a avea trecere pe lângă d-nii miniștri și asta are un îndoit avantaj, căci astfel nici d-nii miniștri nu vor fi ispitiți de-a căuta să aibă trecere pe lângă mine. Niciodată nu vă voi da ocaziunea să vă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tem de nimeni, nici chiar de mine însumi; n-am nerve, n-am mâncărimi; nu sunt ispitit de dorința de-a avea trecere pe lângă d-nii miniștri și asta are un îndoit avantaj, căci astfel nici d-nii miniștri nu vor fi ispitiți de-a căuta să aibă trecere pe lângă mine. Niciodată nu vă voi da ocaziunea să vă aduceți aminte proverbul: Mână pe mână spală și amândouă obrazul. Asemenea spălăcanii nu se fac tocmai cu aiazmă; ele nu spală, mânjesc obrazul. Fără
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
capitalistul vede vînzîndu-se succesiv la bursă douăzeci de mii de acții ale Creditului Mobiliar, sau patronate de el, c-un preț care oscilează uneori, dar care în linie generală se tot urcă mereu, de fier să fie și tot se ispitește să cumpere. și 'ntr-adevăr, își zice el, un titlu de 125, care se vinde azi cu 150 nu va face mâni 160, poimîni 170? Mai știi? 165 tot o fi făcând daca se vinde cu prețul acesta, daca căutarea lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
septembrie 1776-31 august 1777> Acest sfânt și dumnezeesc Penticostar este al bisericii Muntenilor și este cumpărat de tot satul și au dat-o ca să fie de pomană sfintei biserici pentru sufletele lor și a părinților săi; iar cine s-ar ispiti să o ie să fie anaftima și blăstămat de cei doisprezece i de 318 Oteți de la Nicheia și de Precurata sa Maică amin, leat 7285 și am scris eu Erei Ioan ot Munteni. Pe un Penticostar (Iași, 1753), f. 35
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
bucurat sufletul meu. 1826 avg(u)s(t) 1 <endnote id="1"/> Grigori Dim(...) <endnotelist> 1 A doua cifră nu se poate citi. </endnotelist> <f.a.l.z.> Acest Triod este a dumn(eaei) cuco(a)nii Măriuțăi. Și cine s-ar ispiti să fii afurisăt și blestematu de toți sfinții ce se află În Triodul acesta și de prohudu Triod (vechi), p. 292 v -293; Arhiva bisericii din satul Frenciugi. 1839 octombrie 12 Această sfântă carte este a sfântului lăcaș al lui
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ajunsese la localitatea Mogilnica, de pe Siretul polonez, Ioan Albert declara că a pornit contra turcilor, ca să elibereze Chilia și Cetatea Albă. Bănuind că regele nu se va ține de cuvânt, Ștefan a trimis ca sol pe Isac vistiernicul ca să-l ispitească pe rege în legătură cu planurile sale. Regele i-a spus solului moldovean „cu înșelăciune că se duce împotriva turcilor”. Regele a trimis și el soli la Ștefan ca să spună același lucru. Iar „pe la sfârșitul lunii iunie, relatează Wapowski, plecând din Lemberg
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
frumoase și impresionante reprezentări ale Judecății de Apoi pictate în occident datează din epoca Renașterii. La fel, în Moldova de Sus, la Humor, Moldovița, Voroneț, Arbore, Râșca, Sucevița, găsim cele mai frumoase și impresionante fresce tratând această temă. Și suntem ispitiți să vedem că aceleași preocupări spirituale îi îndemnau pe clerici și pe artiști, în Răsărit și în Apus, să stăruie asupra acestei copleșitoare viziunii”. Paul Henry, subliniind rolul de protector al artelor, pe care l-a avut Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
câinelui a linge sare. Cei ce visau să ocupe niște funcții călduțe, prin UTC sau ASCR... ori care acceptau propunerea ca după absolvire să devină securiști și activiști de partid. Era un salariu, după buget, foarte mare. Și care îl ispitea pe fiecare. Mai ales, dacă și conștiința li se atrofia și nu se punea de-a curmezișul. Bițu voia ca, de îndată ce va lua noul serviciu în primire timp în care avea să stea la camera de oaspeți să-și caute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Codreanu le face. Apărut ca o reacție postindustrială la modernismul industrial, postmodernismul s-a instalat prin 1976 în ochii opiniei publice internaționale, mai ales europene, prin cartea lui Jean Francois Lyotard, La condition postmoderne. Rapport sur le savoir, și "a ispitit mai mulți reprezentanți ai modernismului înalt, între care Derrida, Gilles Deleuze, Michel Foucault, Baudrillard, Nancy, în Franța, Gianni Vattimo, în Italia, Jürgen Habermas, în Germania, Richard Rorty, în America ș.a." (op. cit., p. 74). Deși mediatizat puternic prin scandal și diversiune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de parcă ar fi mângâiat un vis. Apoi Încuviință din cap. - Cuvântul meu e unul și bun. Îți respect voința. Poate că ceea ce mi-ai arătat e Într-adevăr prea de preț pentru un simplu artizan ca mine. M-ar putea ispiti să mă iau la Întrecere, și e primejdios să te Întreci cu mâna lui Dumnezeu. La hanul Îngerului Încăperea cea mare de la parter era aproape pustie. Numai Marcello, așezat la o masă lungă. Dante se apropie de el din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Frederic și, În sfârșit, chiar noaptea asta și Întâlnirea noastră... - Cine Îți spune că nu așa este? Dacă... - Hulești, Marcello! Adam a fost creat liber să aleagă Între bine și rău. Dacă n-ar fi așa, Dumnezeu l-ar fi ispitit pe Întâiul nostru părinte cu singurul scop de a contempla o priveliște a degradării care, În mintea sa, era deja Împlinită. - Atunci privește aici! strigă bătrânul, Începând să traseze un pătrat pe pergament. Vei avea rezumatul vieții dumitale și ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
în teatru. Pentru orice inteligență mai pătrunzătoare era însă aproape dovedit că mijlocul cel mai puternic contra războiului, dacă acesta nu era dorit, ar fi fost neutralizarea României sub garanția colectivă a Europei, ș-atunci desigur că Rusia nu se ispitea de-a începe o luptă contra lumii întregi. Motivele secrete și înțelegerile intime între puteri se sustrag vederii publicului mare și abia istoricul viitor va putea să discoasă din arhive icoana adevărată a lucrurilor, în care comedia oficială nu-i
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în teatru. Pentru orice inteligență mai pătrunzătoare era însă aproape dovedit că mijlocul cel mai puternic contra războiului, dacă acesta nu era dorit, ar fi fost neutralizarea României sub garanția colectivă a Europei, ș-atunci desigur că Rusia nu se ispitea de-a începe o luptă contra lumii întregi. Motivele secrete și înțelegerile intime între puteri se sustrag vederii publicului mare și abia istoricul viitor va putea să discoasă din arhive icoana adevărată a lucrurilor, în care comedia oficială nu-i
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]