1,396 matches
-
adăuga, Într-o listă bibliografică măcar tangentă temei În discuție, articolul istoricului ieșean Veniamin Ciobanu, referitor la evoluția conceptului de „Europa” până În secolul al XVIII-lea, la scara Întregului continent (Veniamin Ciobanu, „Evoluția conceptului de «Europa» și «european». Câteva considerații istoriografice”, În volumul Gabriel Bădărău, Leonid Boicu, Lucian Nastasă (coord.), Istoria ca lectură a lumii, Fundația Academică „A. D. Xenopol”, Iași, 1994, pp. 145-153); eseurile pe teme de istorie culturală ale lui Alexandru Husar, reunite Într-un volum care urmărește destinul ideii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
m-a determinat să aleg acest subiect are o natură oarecum contingentă, personală: este vorba de invitația amabilă a colegilor Mirela Andrei și Lucian Vaida de a colabora la revista năsăudeană Arhiva Someșană. Vezi Cătălin Turliuc, „Naționalism și etnicitate. Considerații istoriografice și metodologice”, În volumul L. Boicu, L. Nastasă (coord.), Istoria ca lectură a lumii, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 1994, pp. 433 sq.; David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, sub voce „naționalism”. Benedict
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Budapesta, Dovin, 1989, pp. 158-159. Indicarea Covasnei ca reper geografic al frumuseții feminine românești ne arată că această apreciere a fost preluată de Kőváry din articolul lui Nagy Ferenc XE "Ferenc" . Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 190. Pentru pozitivismul istoriografic maghiar vezi R. Várkonyi Ágnes, A pozitivista történelemszemlélet a magyar történetírásban [Concepția istorică pozitivistă În istoriografia maghiară], I-II, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1973. Vezi capitolul anterior, dedicat imaginii românilor În opera lui Kőváry László XE "László" . „Békásy”, op. cit., pp. 461-462
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., p. 298. Balada Trei crai a beneficiat de un studiu excelent al acestuia: „Comentarii pe urmele unui vechi cântec bătrânesc: Trei crai”, În Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc..., pp. 125-165, model de valorificare istoriografică a folclorului. Îndeosebi paralela Szilágyi XE "Szilágyi" Mihály (cumnatul lui Iancu XE "Iancu" de Hunedoara) - Silade Mihai, avansată de autor, mi se pare foarte convingătoare. O atitudine similară, În aceeași epocă, ne relevă și tradiția cronicărească, exprimată prin poziția ambiguă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și dialoguri vii, ironie (cu multe conotații livrești), umor spumos în Întâmplări odesene, narațiune dublă cu final neșteptat în Moartea lui Molière, povestire cinematografică și basm horror în Antoku. Al doilea volum se deschide cu Divertisment cu Hamilkar Gabler - narațiune istoriografică fantastică, articulată pe tema diavolului și a „istoriei”, de unde o sumă de revelații-evenimente contrafăcute. Voltaire și Ignațiu de Loyola e o nuvelă de salon franțuzesc despre conflictul dintre scepticismul raționalist și militantismul greoi al doctrinei salvării, conflict tratat burlesc și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
susține primatul istoriei. Orice phainomenon este, în același timp, și un genomenon. Ca urmare, specialistul trebuie să aibă în atenție „originea” și devenirea unei forme religioase. riscul ar consta, după M. Eliade, în reducerea actului hermeneutic la un travaliu pur istoriografic. Ca urmare, cercetarea sacrului s-ar pune pe același plan cu epigrafia, cercetarea vestigiilor, literatura etc. Istoria religiilor și-ar pierde astfel autonomia. Pettazzoni va înțelege acest risc, iar spre sfârșitul vieții va admite complementaritatea istoriei religiilor cu fenomenologia, antropologia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
jertfa de sânge) conferea autenticitate și istoricitate mișcării ilegaliste, prin legitimarea supraviețuitorilor cu dreptul puterii în stat.874 Pe planul discursului mitologic, ilegalistul, prezentat ca model moral de luptă și viață, deținea o dimensiune educativ-formativă, însă în plan politic și istoriografic se pot distinge mai multe faze în care această figură a fost conturată: ilegalismul activ, răzbunător (1945-1952), în care propaganda se dezlănțuise pentru distrugerea ultimelor bastioane ale fostei societăți, ilegalismul pasiv (1952-1974), mai mult istoriografic, în care se recuperează unele
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
însă în plan politic și istoriografic se pot distinge mai multe faze în care această figură a fost conturată: ilegalismul activ, răzbunător (1945-1952), în care propaganda se dezlănțuise pentru distrugerea ultimelor bastioane ale fostei societăți, ilegalismul pasiv (1952-1974), mai mult istoriografic, în care se recuperează unele figuri eliminate anterior (Pătrășcanu, Gherea, Ecaterina Arbore, David Fabian), și ilegalismul despotic (1974-1989), în care Ceaușescu îi dă la o parte pe toți ceilalți și rămâne singura figură dominantă.875 Evident, mitul ilegalistului a fost
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
germană, maghiară). Dodo Niță, Kiss Ferenc, Livia Rusz. O monografie, p. 11. 917 În Raoul Girardet, op. cit., p. vi. 918 Demolarea unei configurații mitice, afirmă Lucian Boia, dă naștere la "contra-mituri". Imaginarul și ideologia nu pot fi izgonite din imaginarul istoriografic, și chiar dacă acesta se debarasează de ficțiune, nu înseamnă că logica sa nu acționează și asupra "faptelor reale". în Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, p. 48. 919 Ibidem, p. vii. 920 Radu Preda, Comunismul. O modernitate eșuată
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
configurațională Orice text poate fi definit ca o "structură dialectică [combinînd] figură și secvență într-[un] act configurațional" (Ricœur 1980: 22). Noi vom extinde la toate faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului istoriografic. Operația configurațională poate fi definită ca faptul de a institui la producere și de a degaja la interpretare o configurație pornind de la o succesiune. Modul configurațional de înțelegere înseamnă a considera propozițiile-enunțuri, perioadele, părțile unui plan de text și secvențele
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fost sparte ferestrele caselor locuite de români, tineri români au fost bătuți sau obligați să "sărute sfântul pământ unguresc". Cum arăta la nivel local o asemenea judecată populară ne poate ilustra un caz mult pomenit, petrecut la Huedin (Bánffyhunyad). Versiunile istoriografice privitoare la moartea protopopului ortodox Aurel Munteanu și a polițistului local Nicula Gheorghe diferă în puncte esențiale; versiunea memoriei locale se datorează datelor culese de doi cercetători etnografi unguri, Fülemile Ágnes și Balogh Balázs. Într-un singur punct concordă: Munteanu
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
o sursă importantă pentru studierea politicii Marii Britanii în chestiunea orientală, bazate pe principiul menținerii integrității Imperiului otoman. Cunoașterea acestor aspecte permite o mai bună înțelegere a fenomenelor politice determinante ale istoriei noastre. Lucrarea noastră își propune să umple acest vid istoriografic. Abordarea noastră nu este uniformă pe întregul registru cronologic. Perioada de referință fiind deosebit de întinsă, am preferat, cum era de așteptat, să ne concentrăm și să analizăm în profunzime acele evenimente care prezintă o importanță deosebită pentru istoria noastră. Astfel
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în același context, apreciem că abordarea cu predilecție a aspectelor de ordin comercial ale politicii externe engleze se bazează, pe de o parte, pe o serie de caracteristici ale sistemului politic britanic, iar pe de altă parte, pe o tendință istoriografică, preluată de pe filiera Școlii de la „Annales”, de supralicitare a aspectelor economice. în Anglia, comerțul nu era dirijat de stat, ca în Franța, ci de o serie de companii, între care Turkey Company, care a deținut, din 1581, monopolul schimburilor comerciale
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 161-169; vezi și în Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (1843-1943). Antologie, comentarii și note de Ion Agrigoroaiei, Vasile Cristian, Ion Toderașcu, Editura Universității ,,Al. I. Cuza“, Iași, 1993, p. 164-177. 24 evoluția istoriografiei românești de la Mihail Kogălniceanu, la școala critică în care a încadrat contribuția istoricilor din Ardeal
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a relaționat scrisul istoric cu factorii politici. De aceea a remarcat că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța în care s-a desfășurat viața politică a românilor de peste Carpați. Semnalând inexistența unei tradiții istoriografice medievale la românii ardeleni, istoricul precizează, în opinia sa că istoriografia critică ardeleană a fost determinată de împrejurările vieții politice ale secolului al XVIII-lea, care i-au impus și caracterul militant. Faptul se explică prin necesitățile de interes național
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Lucian Boia îl caracteriza, remarcând următoarele calități ale istoricului: ,,Un istoric foarte minuțios, bine documentat, precis și sobru în expunere, mai mult apropiat de școala critică, decât de tradiția transilvăneană. Exactitatea și claritatea sunt marile lui calități”71. Astfel, încercarea istoriografică a istoricului și programul la care a năzuit au devenit un reper al noii istoriografii transilvănene în perioada interbelică. Meditând la evoluția istoriografiei române, inițiind cursuri pe această temă, Alexandru Lapedatu a deschis o preocupare la Universitatea din Cluj și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Bisericii Ortodoxe Române, legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române și legea pentru Regimul General al Cultelor, legi necesare pentru unificarea spirituală a țării. Printr-o viziune de ansamblu, considerăm că lucrarea noastră reprezintă, într-o măsură destul de mare, o încercare istoriografică obiectivă de restitutio la adresa unui liberal în cel mai frumos înțeles al cuvântului, sau, pentru a nu depăși comandamentul 2 D. Braharu, Alexandru Lapedatu. Note bio-bibliografice, în (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
pricina se află atât în categoria izvoarelor, cât mai ales în cadrul unor lucrări generale. Semnalăm ca o direcție ulterioară de cercetare, faptul că respectivele informații ar merita, totuși, a fi plasate, sub forma unei analize critice și obiective, în circuitul istoriografic. În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu după încheierea mandatului ministerial, a desfășurat o activitate lăudabilă, desfășurată în plan cultural și politic. Și-a concentrat activitatea ca secretar general al Academiei Române și ca președinte al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice în direcția
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
42. 5 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 272. 84 sau mai puțin justificate, s-a putut stabili până la urmă cauza reală a decesului omului politic. Am expus astfel, pentru cunoașterea istorică acest aspect mai puțin cunoscut. Relativ la segmentul istoriografic al problemei, caracterul relativ echilibrat al analizei noastre se datorează, credem noi, varietății de opinii și evenimente prezentate. De altfel, încă din timpul documentării noastre în vederea realizării acestei lucrări, am întâlnit puține surse cu adevărat obiective referitoare la Lapedatu 6
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cultural, Editura ,,Meridiane”, București, 1986. Idem, Aventura tezaurului istoric al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990. Pascu, Ștefan, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991. Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (18431943). Antologie, comentarii și note de Ion Agrigoroaiei, Vasile Cristian, Ion Toderașcu, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1993. Savu, Alexandru, Gh., Sistemul partidelor politice din România. 1919-1940, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 90 Schifirneț, Constantin, Biserica noastră
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în ceea ce Hapgood a caracterizat ca fiind "scrisul pe viu". Un al doilea efort de istoricizare a formei îi aparține lui Paul Many în Toward a History of Literary Journalism 21. Many se apropie de gen din punctul de vedere istoriografic al jurnalismului convențional, sau prin "înțelegerea instuționalizată biografic a istoriei jurnalismului". El leagă, în mod special, nașterea acestui gen de dezvoltarea jurnalismului în America, pe durata largă a cinci perioade istorice, cea colonială, Penny Press, Populistă-Progresivă, Modernă și Contemporană (561
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
succesului ziarelor penny din anii '30, triumful știrilor asupra comentariului editorial ca principală activitate a ziarului american a fost inevitabil (384). "Victoria" a fost "inevitabilă" și, așadar, nu poate fi pusă la îndoială. Consecința nefericită a unei astfel de conceptualizări istoriografice a fost faptul că istoricii nu au fost conștienți de forma jurnalismului literar narativ și au desconsiderat-o, cel puțin la un moment dat. Într-un text foarte răspândit despre istoria jurnalismului american, autorii menționează faptul că, în perioada de după
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Marion. Ireductibilă la un lanț vizibil de cauzalități, reclamând mereu explicații complementare fără ca acestea să garanteze înțelegerea, istoria umană este marcată - ca și viața fiecăruia dintre noi - de ireversibilitate și impredictibil. Astfel, retorica și literatura devin genul proxim al discursului istoriografic. Chiar și fără ceremonialul tragediei, conștiința istorică - care pentru subiectul modern exercită o funcție transcendentală - expune condiția umanului unui veritabil test de frontieră. În confruntarea cu limita, omul poate descoperi mereu secretul unui eveniment sever și hotărâtor pentru soarta sa
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
puține direcții limpezi în dezbaterea publică - partituri pe care inteligența creștină să le interpreteze într-o genuină căutare a adevărului. Rare sunt ocaziile în care universitari cu asumată afiliere eclezială dezbat cu aplomb doctrine economice, idei politice, teme filozofice, ipoteze istoriografice, curente artistice. Lipsesc: instituția seminariilor socratice, pledoaria sistematică pentru o elită reprezentativă, proiectele federatoare capabile să întărească conversația dintre rațiune și credință. Întâlnești puține colocvii cu semnificative contribuții teologice la discuția despre: sensul universității, binele comun, natura capitalului în epoca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
teoretic, ea, în ordine practică, se difuzase prin constructorii care ridicau temple, piramide sau corăbii, ori prin cei care calculau. În acestea se putea citi știința, altfel ascunsă. Fie și pentru aceasta, intercomunicarea nu are a fi socotită un "mit" istoriografic, iar prin ea nici "geografia" culturală din vechime. Nu știm bine cum s-a comunicat și nici în ce măsură, dar cum naturii nu-i place vidul, nici omului izolarea. În această perspectivă evenimențială nu se poate merge prea departe. Rămîne ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]