655 matches
-
ca niște faruri în întuneric prin cotloane.. și, nu se putea ascunde... I se făcu frică. Vroia să scape, să strige: „..lasă-mă, lasămă..!”, dar totul era în zadar, glasul nu-l asculta, parcă nu era al lui. Se trezea istovit și lac de sudoare.. Îi fu rușine să le povestească camarazilor, visul.. chiar și lui Cârțu... mai ales lui. În minte, venindu-i pe loc vorbele prietenului său... „Gheorghiță, eu n am încredere în omul ăsta..!” Era doar un vis
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe urmele lor. Era puțin trecut de miezul nopții.. Răpăielile se reluară cu o înverșunare și mai mare. Trebuiau să părăsească ascunzătoarea. Peste câteva clipe își dădură drumul pe versantul nordic al Grințieșului, pe cursul abrupt și prăpăstios al Borcăi. Istoviți, flămânzi, hăituiți, asudați.. alergau bezmetic sub o ploaie de gloanțe și foc. Un snop de gloanțe se înfipse scormonind pământul la câțiva pași de Baltă. În spate se auzi un icnet și un geamăt greu. Oanță zăcea prăbușit cu fața
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cinci palme mari, domnești... înecând, străzile... Ninsoarea încetase... Soarele, palid, se ivi într o spărtură de nori.. Câțiva fulgi de zăpadă, pufoși se mai zbat încă, pe la ferestre, vrând parcă să intre.. S-a sunat deșteptarea... Ne-am trezit ca.. istoviți.. chinuiți de gânduri... Cumplita istorisire, despre căpitanul Baltă și luptătorii din munți, continua să ne stăruie în minte. Gândurile ne rătăceau tulburi, neostoite, răscolind amintiri, amărăciuni... izgonind liniștea sufletului. Natura încremenită, sub suflarea aspră a iernii, se contopea parcă, și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se suise pe cer, aproape de amiezi. Vântul mângâia frunzele îngălbenite ale bătrânilor castani, cu un foșnet blând... abia șoptit. Castanii, care ne-au ocrotit copilăria și adolescența la umbra lor deasă, împovărați de ani.. păreau niște moșnegi frânți de șale, istoviți și lipsiți de vlagă. Desfrunziți, cu trunchiul noduros și crengile strâmbe, sucite într-o coroană împuținată, păreau niște ființe fantastice încremenite, cătând spre cer. Era mult prea întristător, să-i revezi astfel.. Poate că.. ne așteptau!”, mă bătu un gând
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un miros foarte urât. Groaza a pus stăpânire pe mine. Sunt, de pe acum, un cadavru în stare avansată de descompunere. E absurd, dar toate astea mi se întâmplă tocmai mie, care eram maestrul tuturor îngrijirilor cosmetice și corporale. Mă simt istovit, fără să mai am vreo putere de a reacționa. Gândul sinuciderii mi-a devenit familiar. Aia spune că e doar un gând de om nevolnic și că unei persoane culte, ca mine, n-ar trebui nici măcar să-i treacă prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
trăiești pentru moarte. Să trăiești pentru a-ți căuta moartea ce ți se potrivește. Și totuși, eu nu reușesc să mă las complet convins. Ca latin, sunt încă mult prea legat de plăcerea epicureică a lui carpe diem. Mă simt istovit și neputincios. Nu reușesc să-mi conciliez identitatea mea culturală cu aceste terapii esoterice, care totuși sunt așa de binefăcătoare pentru spiritul celui ce izbutește să le facă cu adevărat ale sale. Când am să ajung la Sarmisegetuza, am să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
un „Whitman al conștiinței românești”: „El scrie să fie auzit nu de o cititoare plimbându-se leneș printre 1 op. cit., p. 129 - 130 2 op. cit., p. 131 3 op. cit., p.150 44 oglinzi de iatac ci de mulțimi de plugari istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor „clăcași”, văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
dimineața următoare pornim spre Zidul Chinezesc (50 km de capitală), construcție de proporții faraonice, de circa 7000 km, singura de pe Pământ vizibilă din spațiul cosmic, emblema civilizației chineze. Ciclopica zidire, ridicată pe parcursul mileniilor cu scop defensiv, de miile de lucrători istoviți, cu figuri cadaverice, unii dintre ei constituind după moarte liantul dintre bolovanii de piatră și prundiș, tresare din somnul letargic la prezența vizitatorilor ce-i urcă zidurile, roase de patina vremurilor de restriște, a numeroaselor atacuri ale invadatorilor mongoli și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
este totdeauna un mijloc de a face alta mai desăvârșită, și eu voi fi cel dintâi a aplauda pe acela ce va face mai bine” (Alexandrescu, 1957 : 65). Până atunci, sunt foarte bucuros că am terminat această lungă călătorie. și istovit. Ca la capătul unui pelerinaj. și totuși ! Lista celor care m-au sprijinit în diferite moduri de-a lungul acestor cinci ani de zile, crezând în reușita și în necesitatea acestui proiect, este prea lungă pentru a fi redată integral
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Mișcă numai picioarele”. Am mers o oră, două, el: „Lăsați-mă, că nu mai pot” - „Nu te lăsa... Ori murim toți, ori supraviețuim toți”. În momentul acela viața nu mai avea o valoare prea mare. Că nu știai unde mergi, istovit, Înfometat, slăbit - eram pur și simplu oase prinse laolaltă de dermată, că aia ne ținea laolaltă. Am stat a doua noapte, câteva ore ne-am odihnit și am pornit mai departe. Raymond nu mai putea și atunci pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nu-l poate defini. Poesia izvorâtă din gândirea abstractă a concretului este dovada certă a acestui concept, haosul echivalând în scrieri cu neliniștea ce tinde spre armonia Marelui Arhitect al Universului. Așa se scurge viața, în mârșava cântare-a bacantei istovite. Eu merg, plin de neliniști, înainte, bolborosindu-mi marșul funerar. Lângă brahmanici elefanți regali și-n josnica rumoare de clocot mercurial, urări cioplind în stâncă -, perechile cum curg, purtând o cruce-n gură, ca un uitat amurg. Așa se scurge
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în palatele acestei caste, continuând exploatarea țării și a muncii altora, continuând viața de afaceri, de lux, de destrăbălare. În cazul acesta biata mulțime a Românilor, prin biruința noastră, ar schimba numai firma exploatatorilor, iar țara stoarsă și-ar încorda istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care să-i sugă sângele, adică noi. O! Moța, tu n-ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai făcut-o pentru neam. De aceea veți jura că ați înțeles că a fi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o stâncă, și apoi ai alunecat în apă, ceea ce ți-a creat impresia că ai fost îmbrâncit. Erai cam băut, știi. {i doctorul zicea că se poate să rămâi cam buimăcit un timp, după toată povestea asta. Mă simțeam prea istovit și prea necăjit ca să mai continuu. Fusese o nebunie s-o pornesc atât de departe. — În ordine, Titus, să lăsăm lucrurile aici. Nu relata nimănui cele ce ți-a spus. Titus mă cercetă cu ochii lui înguști, de culoarea pietrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
jucat cu el biliard. Merge la ora 11½ la bal la C. Grădișteanu. Câtva timp, Elisabeta nu are nici o durere. Noaptea iarăși foarte rău, dureri violente. Ora 12½ cutremur puternic. Dormit puțin. Joi, 14/26 ianuarie Vreme minunată. Elisabeta foarte istovită. Ora 9 dejunat cu Monaco. Ora 11 Kalinderu, Marcovici, Kremnitz, Theodori examinat urechea, dureri puternice. Ora 1 luat masa cu Monaco. 3-4½ promenadă pe jos spre Cotroceni. Ora 5 la Elisabeta, care are din nou dureri violente. Ora 6½ cinat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
vânătoare de urși, cu Știrbey. Foarte frig. Ora 11 în pat. Miercuri, 8 februarie/27 ianuarie Vreme minunată. -6°R. Ora 9 Theodori, cu răspuns de la dr. Lucae din Berlin, care pornește deja, speră să ajungă vineri seara. Elisabeta cam istovită, are încontinuu dureri. Ora 11½ pe gheață, foarte cald, până la ora 1. După-amiaza scris. La Elisabeta. Ora 5 Rosetti, i-am mulțumit pentru perioada cât a fost ministru. Seara cinat singur. Ora 8½ prelegere la Clubul Militar, acolo până la 10½
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Rosetti, i-am mulțumit pentru perioada cât a fost ministru. Seara cinat singur. Ora 8½ prelegere la Clubul Militar, acolo până la 10½, foarte frig. Elisabeta foarte rău. Noaptea dureri puternice. Joi, 9 februarie/28 ianuarie Vreme minunată. -8°R. Elisabeta istovită. Ora 10 ministrul de război, generalul Anghelescu, la mine. Ora 11 G. Lecca, ministrul de finanțe. Elisabeta un paroxism violent. Ora 1 luat masa singur. Durerile țin toată ziua, ea e complet distrusă, apoi Theodori aici. Seara ceva mai bine
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
7 cinat cu Monaco. Ora 8½ la Clubul Militar, prelegere (franceză) a căpitanului Berișteanu de la Artilerie, acolo până la ora 10½. Joi, 4/16 februarie Elisabeta o noapte nu prea bună, are din nou dureri violente și nu e deloc bine. Istovită și dureri de cap. Înainte de amiază generalul Anghelescu și G. Lecca, lucrat cu ei. Vreme frumoasă, vântos. După-amiaza la Elisabeta, care e la pat. Orele 4½-5½ promenadă în oraș cu Monaco, destul de cald. Elisabeta dureri cu totul îngrozitoare, e complet
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în oraș cu Monaco, destul de cald. Elisabeta dureri cu totul îngrozitoare, e complet epuizată. Theodori aici. Ora 7 cinat cu Monaco. Vineri, 5/17 februarie Vreme de primăvară. Cu cloral, Elisabeta a avut o noapte destul de liniștită. Este enorm de istovită. Monaco nu prea bine. Dejunat singur. Înainte de amiază nici un ministru. Brătianu bolnav. Elisabeta aproape de a-și pierde cunoștința. Orele 2-3½ discutat reconstrucția Palatului cu arhitecții Gottereau, Savopulu și Cerkez. Plimbare cu trăsura, cu Monaco, spre Văcărești, vânt rece, praf. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
bună. Ora 10 generalul Anghelescu, ora 11 Lecca, ministrul de finanțe. Ora 12 primit în audiență oficială, cu discursuri, pe Keun, ca ministru rezident. Elisabetei i s-a schimbat bandajul, ceea ce i-a provocat dureri enorme și prelungite, este complet istovită și doarme. Ora 2 inspectat recruții Regimentelor 6 și 21 Dorobanți în fața cazărmii Malmaison, cei din urmă foarte bine, până la ora 3½, apoi recruții Regimentului 3 Călărași, până la ora 4½. Ora 5 înapoi. Elisabeta vioaie. Ora 5½ Brătianu la mine
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ea va pleca pentru totdeauna, la Cernăuți, la mama sa. Seara scris. Marți, 19/31 octombrie Vreme frumoasă, cald. Înainte de amiază Dabija, apoi Brătianu, căruia îi povestesc fatala istorie cu L. Ghica și Vlădoianu. Cu Elisabeta, care se simte foarte istovită. Eu dureri de cap. Ora 1 Crețeanu. Ora 1½ Jooris, căruia îi declar că Guillaume ori se va căsători cu E. Grădișteanu, ori va trebui să părăsească țara. El consternat. Orele 2½-4 plimbare cu trăsura, cu Elisabetai, la Văcărești, lucrările
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la București. La fel Theodori. Marți, 8 ianuarie/27 decembrie. Sf. Ștefan. Vreme minunată, cald. Elisabeta încă slăbită. Promenadă cu Sturdza. După dejun biliard cu Young și Candiano. Promenadă cu Sturdza, vânt rece. Orele 5-6 lucrat cu Sturdza. Elisabeta puțin istovită, mai târziu însă din nou vioaie. Seara biliard, apoi discutat cu Sturdza până la ora 11. Aer blând. București Miercuri, 9 ianuarie/28 decembrie. Sinaia-București. Vreme frumoasă. Elisabeta mai bine. Orele 11-12 promenadă cu Sturdza. Dejunat la Elisabeta. Ora 3 ceai
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Crudă, adică necoaptă, primește cadouri de la răscopți bogați...” (I.L.Caragiale,III, 177) sau contextuală, când implică planul extralingvistic, termenii relației întâlnindu-se semantic prin comunitatea referentului, interpretat în mod diferit, eventual în mod metaforic: „O toamnă care întârzie / Pe-un istovit și trist izvor De-asupra-i frunzele pustie - / A mele visuri care mor.” (M. Eminescu, I, 212) Cu excepția unor categorii de structuri sintactice, fiecare din termenii apoziției este comutabil cu Ø: „Ennio, prietenul meu etrusc, a plecat la Veneția.” „Ennio... a plecat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dintr-un picior sau din amândouă, din mâini ori din gură”. Nucul are legătură cu maternitatea și cu renașterea. Mircea Eliade introduce în text o iluzie foarte subtilă: înainte de a ajunge sub nucii din grădina țigăncilor, Gavrilescu “se simțea obosit, istovit, și se lăsă să cadă pe bancă, în plin soare. Își scoase batista și începu să se șteargă pe față.”]. Dar ceea ce se întamplă în gradină este un mister desăvârșit: țigăncile sunt personaje fără față, despre care nu se știe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
totul e deșertăciune”. În mitologia cosmogonică a românilor, Dumnezeu nu se supără pe Cel-de-pe-Comoară, care încearcă mereu și mereu să simuleze și să-i distrugă Lucrarea. Dimpotrivă. Tratează totul cu un umor universal și etern. După epuizanta creație, Dumnezeu adoarme istovit și Ucigă-l-Toaca îl ia în brațe și vrea să-l arunce în marea fără de margini. Ca să-l „mântuie”, ca să-l omoare. Dar cu fiecare pas pe care-l face ca să ajungă la marginea Mării, Pământul se tot lățește și se
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
al IV-lea al ediției Pagini de critică literară. În viziunea criticului, Goga este un "Whitman al conștiinței românești": "El scrie să fie auzit nu de o cititoare plimbându-se leneș printre oglinzi de iatac ci de mulțimi de plugari istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor "clăcași", văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]