1,337 matches
-
Popa și Nicolae Țone, pref. Radu G. Țeposu, București-Craiova, 1999. Repere bibliografice: Sebastian, Jurnal, 250-264; Gh. Nenișor, „Faits de l’irréalité immédiate”, par M.M. Blecher, „L’Indépendance roumaine”, 1936, 18 294; Constantinescu, Scrieri, I, 314-320; Șuluțiu, Scriitori, 198-207; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 65-68; Ionescu, Război, I, 99-100, 276-279, 302-304; Biberi, Études, 177-181; Lucian Boz, Rânduri despre o carte ciudată, ADV, 1936, 16 135; George Adrian, [M. Blecher, „Întâmplări în irealitatea imediată”], „Gazeta”, 1936, 768; Gh. Nenișor, „Coeurs cicatrisés”, par
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
este memorialistica. B. își adună, în 1941, amintirile în Treizeci de ani în teatru. Rescrisă și amplificată, sub titlul O viață de actor (1965), cartea relevă un remarcabil povestitor. Paginile în care se evocă anii copilăriei și tinereții, ca și itinerariile actoricești, sunt antrenante datorită naturaleței și umorului, episoadelor pitorești și anecdotelor din lumea rampei. Chiar opiniile asupra meșteșugului scenic nu distonează, ci au aspectul lucrului trăit. Modest și bonom, autorul a realizat o frescă documentară, dar și povestea vieții unui
BREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]
-
Meridiane, București, 1969; Ion Țuculescu, București, 1972; Botticelli, București, 1975; Die Schwarze Kirche, tr. Max Demeter Peyfuss, Berlin - Frankfurt - Viena, 1976; Botticelli. Divina Comedie, București, 1977; Corabia lui Sebastian, București, 1978; Fluxul memoriei, îngr. și pref. Mircea Braga, București, 1987; Itinerarii plastice, îngr. Șerban Stati, pref. Petre Stoica, București, 1987; Scrieri, I-II, îngr. Pavel Țugui, introd. Mircea Martin, București, 1990; Biserica Neagră, ed. 2, îngr. Pavel Țugui, București, 1995; Poezii, București, 1996; Biserica Neagră și alte proze, București-Chișinău, 1997; L
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
se remarcă tonul sobru al povestirii. Ne cheamă primăvara (1946) continuă povestea din romanul precedent, a lui Barbu Valeriu, angajat în „învățătura fără sfârșit” și reîntors în locurile natale. Romanul Neculai Milescu Spătarul (1954), mai degrabă o monografie istorică, reconstituie itinerariul chinezesc al personajului, urmărit cu acuratețe psihologică și fără abateri documentare, autorul arătând virtuți de povestitor căruia nu-i e străină o anume ingeniozitate epică. Sunt descriși anii de școală din Iași și Țarigrad, în pagini care consemnează lecturi și
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
structurarea temporală a „subrutinelor” (acte motrice simple). În cercetările asupra dezvoltării reprezentărilor temporale și spațiale, se caută să se stabilească o paralelă între rutinele care sunt ordini temporale (spălat, îmbrăcat, luatul mesei etc.) și rutinele care sunt ordini spațiale (parcursuri, itinerarii) (Larousse, 2006). S SACRALIZARE (de la sacraliza < fr. sacraliser) - Anomalie care constă în fuziunea totală sau parțială a celei de-a cincea vertebră lombară cu prima vertebră sacrală. SAGITAL (< fr. sagittal, cf. lat. sagittalis - în formă de săgeată) - Orientarea în plan
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Învățătorii dobrogeni", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Sturdza, Dimitrie, A., "Suprafața și populațiunea Regatului României", în Buletinul Societății Geografice Române, București, 1900. Timofte, Mihai, "Rusia și modificarea tratatului de la Paris (1856). Impactul asupra României", în volumul Itinerarii istoriografice. Profesorul Leonid Boicu la împlinirea vârstei de 65 de ani, Iași, 1996. Ursu, Nicolina, "Industria, comerțul, sistemul bancar, transporturile rutiere și feroviare ale Dobrogei până la primul război mondial (1878-1916)", în Tomis, nr. 4/2003. Ursu, Nicolina, "Agricultura Dobrogei până la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Berlin (1878), p. 17; Emil Diaconescu, Acordul de la Reichstadt (1876) și Tratatul de la Budapesta (1877), Monitorul Oficial și Imprimeria Statului, Imprimeria Națională, București, 1943, p. 11; Mihai Timofte, "Rusia și modificarea tratatului de la Paris (1856). Impactul asupra României", în volumul Itinerarii istoriografice. Profesorul Leonid Boicu la împlinirea vârstei de 65 de ani, Iași, 1996, pp. 189-206. 166 Nicolae Iorga, Războiul pentru independența României. Acțiuni diplomatice și stări de spirit, Editura "Cultura Națională", București, 1927, p. 44. 167 ***, Istoria Românilor, vol. VII
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu nimic de ceea ce se întîmplă în zilele obișnuite, însă omul religios este încredințat că trăiește într-un alt Timp, că a izbutit să se întoarcă în acel illud tempus mitic. Cu prilejul ceremoniilor totemice anuale intichiuma, australienii arunta reiau itinerariul urmat de Strămoșul mitic al tribului din epoca altcheringa ("vremea visului"). Se opresc în nenumăratele locuri unde s-a oprit Strămoșul și fac aceleași gesturi pe care le făcuse acesta, in illo tempore. Pe durata întregii ceremonii postesc, nu poartă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Flandra. Se hotărăște ca mișcarea să fie dezlănțuită în Nordul țării, la Braga. Ultimele pregătiri au loc în casa fruntașului integralist Manuel Murias, unul din puținii complotiști care înțelegeau adevăratul sens al revoluției. Murias hotărăște în cea mai mare taină itinerariul generalului Gomes da Costa până la Porto. Care nu-i fu însă mirarea când, o jumătate de ceas în urmă, primul cunoscut care-i iese înainte la cafenea îi șoptește la ureche ora și stația la care trebuia să ia trenul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cunoscut care-i iese înainte la cafenea îi șoptește la ureche ora și stația la care trebuia să ia trenul generalul da Costa ca să proclame revoluția în Nordul țării! De abia are timp să se întoarcă acasă și să modifica itinerariul. Generalul Gomes da Costa va fi dus la Braga îmbrăcat țărănește, într-o mașină condusă de un om de încredere. Tot Murias redactează proclamația pe care Gomes da Costa trebuie s-o difuzeze îndată după insurecția garnizoanei din Braga. În
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Rezultă dintr-un raport. (Admirabilă tautologie!) Un militar de un grad inferior trece în fiecare zi printr-un sistem ecosez de senzații: aci sclav, aci rege asirian. Peste câteva zile, singur, prin munți, sau (mai liric) prin munții tinereții. Stabilirea "itinerariului" scoate din umbră atâtea imagini de altădată... O noapte albastră deasupra Durăului, în septembrie... Luna, izbutind în sfârșit să urce Ceahlăul dinspre Buhalnița, apăru candidă și sinistră între două stânci, apoi dispăru în dosul Panaghiei și pe urmă, după ce stătu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sune telefonul. Bărbatul a oftat și s-a întors în bucătărie. Mike, a spus șeful lui, Paul Bergowitz. Ai făcut treabă bună cu cazul Yousef. Am avut destul cât să i-l trimitem lui Jacoby. Ți-am trimis pe mail itinerariile de la LAX. Se pare că săptămâna asta n-o să se circule prea mult. Mika s-a uitat cum vecina cu gunoiul a plecat cu mașina. Foarte bine, a răspuns el. Se poate ca Jina să afle chestii interesante săptămâna asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
la fel de lipsit de răbdare ca Mike în preajma aparatelor electrice. Omul se plimba de colo-colo, încercând să găsească un loc liniștit, o parte sălbăticia care-i fusese promisă. Jina nu-și luase la revedere de la Mike. Nu-i lăsase decât un itinerariu general și nici nu era sigură dacă făcuse asta pentru că nu voia ca Mike s-o găsească sau pentru că-i era teamă că Mike nici n-avea să se deranjeze s-o caute. Își lăsase bijuteriile pe masa din bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să-l anunțăm dacă avem nevoie de ceva, absolut orice („Și prin orice, Înțeleg cu siguranță orice - băieți, fete, articole din piele, mâncăruri sau băuturi rare, substanțe recreaționale - orice“), iar el se va asigura că va ajunge la persoana potrivită. Itinerariile pe care ni le-a Înmânat arătau mai degrabă a liste de restaurante și cluburi decât a vreun program anume; zilele erau cu totul libere, lăsându-ne timp pentru „odihnă de frumusețe, tratamente balneare, cumpărături și plajă, de care toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ucigași care vor însângera iarăși pământul românesc, invadat de hoarde mânioase - infern pustiitor. Ochii mei priveau nestăpâniți și picuri de lacrimi, lumini din depărtate amurguri, îmi umezeau pleoapele cu fulgerări line. Un soare cald din adâncuri de mări urca lin itinerariul drumului său, iar eu sorbeam suflarea respirației mele cu zvâcniri scurte și adânci ca pe o tămâie, balsam reînviat „ascuns în umbrele tăcerii”. Groapa comună de la Jilava unde sângele și țărâna Căpitanului s-au amestecat cu sângele și țărâna Nicadorilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
un moment sau altul al evoluției sale. Familia Frassetti este fictivă, dar amplasarea palatului este inspirată de poziția reală a unuia din palatele venețiene ce datează din veacul al XIII-lea. Geografia „mică”, a orașelor descrise, precum și geografia „mare”, a itinerariilor străbătute de personaje, sunt Întru totul reale, iar autorul s-a nevoit să le descrie așa cum erau ele În secolul al XIV-lea. Evenimentele istorice traversate de firul epic sunt și ele adevărate, pe toate cele trei mari direcții ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
așteaptă cineva... — Bine, mi-a răspuns ea, deși era limpede că era dezamăgită că nu primea versiunea detaliată a evenimentelor din seara precedentă. Apropo, eu și Harry tocmai ne-am cumpărat biletele pentru Iowa. O să-ți trimit un e-mail cu itinerariul. știu că mai e destul timp... dar știi ce destinație căutată e Iowa la mijlocul lui ianuarie. — Da, știu, e pe aceeași linie cu St. Barth’s. Mama o să fie așa de fericită că veniți. Mă gândeam că l-aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
muncii. Să merg la cumpărat de rochie cu Lucille era și așa destul de stresant; să merg doar eu cu Lucille însemna să mă aleg cu niște sechele permanente. — OK, haideți să-i dăm drumul, am spus, luându-mi geanta și itinerariul cu programări, pe care Lucille îl printase pe hârtie roz. Aveam o perioadă de grație de șase ore de la serviciu, dar ceasul mergea în continuu. — Nu e ăsta un vis devenit realitate, Tish-Tish? a exclamat Lucille, înșfăcând brațul mamei, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
În orice caz, spre a evita orice eventuale ezitări, vă rog să luați măsuri, domnule general, ca în detașamentele desemnate pentru represiune să nu fie înglobați soldați din regiunea tulburată! zise prefectul cu mai multă gravitate. Pe urmă discutară puțin itinerariul expediției de pacificare. Baloleanu hotărî ca un detașament de o mie de oameni cu șase tunuri să fie mâine, duminică, la ora opt dimineață lângă gara Costești, unde va sosi și dânsul cu reprezentanții parchetului. ― Orice rezistență va fi imediat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pacea pentru cei pașnici. Față de ceilalți avem constrângerea. Nu dorim vărsare de sânge, dar nu vom șovăi a întrebuința arma unde va fi nevoie. Acestea sunt normele generale, domnule maior și domnilor procurori! Apoi, cu harta județului pe masă, repetă itinerariul pe care-l discutase aseară la prefectură în Pitești. Decisese ca el cu primul-procuror să meargă, într-o trăsură, în fruntea coloanei. Maiorul îi atrase atenția că ar fi periculos și-l rugă să-i permită să întrebuințeze prescripțiile militare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fie grav. Avea o idee vagă despre ce avea să audă deoarece navigatorul rămăsese mai mult decât era nevoie de pasarelă. ― După calculele mele, bazate pe timpul pierdut pentru a atinge planeta asta și pentru a pleca de pe ea, neprogramată în itinerariul nostru, deci pe timpul consumat pentru ocol... ― Mai scurt, o întrerupse Dallas. Știu că am deviat. Cât, până la Pământ? Ea își turnă cafea, se lăsă într-un fotoliu și zise eu o expresie întristată: ― Zece luni. ― Dumnezeule! Ripley se uită în fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
teoretice, pentru a elucida semnificațiile implicite acestei reînnoite mirări și scoțând din ea norme reînnoite pentru viața morală. Poate că rezultatul final va repeta în substanță concluziile clasice ale gândirii umane, dar este esențial, în vederea reînnoirii vieții spirituale, parcurgerea acestui itinerariu, prin urmarea condițiilor caracteristice începutului și a metodologiilor neatinse încă de uzura timpului. Descoperirea socialității Sfera socialului, conținutul și modalitatea raportului intersubiectiv, constituie un alt nivel pe care se pune accentul astăzi: un interes care de multe ori dobândește exprimări
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
al dublului sens. Căile de acces la această hermeneutică nu trec deci prin ideile clare și distincte, sau prin univocitatea actului cognitiv absolut, ci prin parcursul activității simbolice, a deschiderii a ceea ce se dă efectiv către un sens. De aceea, itinerariul trasat se poate numi «luptă pentru sens» având conotația de «nostalgie a Absentului». În atitudinea hermeneutică a gândirii este evidentă cerința de sens, o cerință care, pentru a fi realizată, implică o luptă, un efort de a descoperi simbolurile, de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
realități foarte diferite și planuri de cercetare ce pot da naștere unor niveluri eterogene. Ne-am obișnuit, datorită unui mai vechi obicei cultural, să considerăm foarte strâns unite între ele gândirea clasică greacă și filosofia creștină și să privilegiem, în itinerariul istoric al celei din urmă, perioada marilor sinteze medievale. Această perspectivă are motive întemeiate să i se acorde o considerație specială, totuși ea nu este exclusivă, și nici nu pot fi ascunse o serie de probleme pe care le comportă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
mai mult de cadrul general al raportului dintre filosofie și religie, decât de cel dintre creștinism și filosofie, totuși modul în care se înțelege experiența credinței este mult influențată de concepția creștină a credinței. Prima considerație ne este sugerată de itinerariul filosofiei, adică de ceea ce grecii numeau «viața teoretică». Primul act este o punere între paranteze a credințelor și a evaluărilor ordinare, o punere în discuție a ceea ce ne însoțește în trăirea vieții de fiecare zi. Începem să filosofăm în momentul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]