5,069 matches
-
Noel Bernard, Vlad Georgescu, ca și alți directori vor plăti scump pentru curajul lor, înbolnăvindu-se subit de cancer. Supoziția iradierii lor chiar și în lipsa unor dovezi palpabile trimite ca orizont de posibilitate la cazul Litvinenko. Finalul filmului care scoate la iveală această impostură, această completă bulversare a valorilor, se constituie și ca o scurtă istorie a infamiei bazată pe concubinajul dintre crimă, minciună, ticăloșie și prostie într-o societate anormală, "societatea comunistă multilateral dezvoltată". Cinismul lui Ilie Merce vorbește de la sine
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
lui Nixon, sunt asimilate inamicului, comunistul vietnamez cu care americanii luptă în junglă la mii de kilometri distanță de patrie. Respectul pe care îl poartă figurii tutelare, adevărată image of the father, gangsterul Bumpy îi definește personalitatea. Ea iese la iveală în tandem cu cea a lui Don Cattano, clasicul mafiot italian, care se autointitulează un "renascentist", jucat admirabil de Armand Assante. Ironie, grație, diplomație, stil, toate acestea investite în construirea unei lumi la fel efemere ca și cea a visului
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]
-
s-ar fi întîmplat, deși sunt convins că în culisele acestor mari evenimente culturale se discuta printre uși și dinți despre noua imagine ce-a ieșit pe obrazul integrării noastre ca un buboi care a erupt și a scos la iveală și în Italia, ca de altfel și la noi, cele două lumi care coabitează, dar nu pot conviva, nu pot sta la aceeași masă, pentru că se folosesc de cu totul alte limbi în cadrul aceluiași lexic, vocabular, de alte moduri de
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
-i spunem că sub aripa civilizației ea doar devine mai perfidă. La fel, netrecut încă prin marile tulburări ale secolului, crede că civilizația întemeiată pe dreptate nu-i poate aduce nici unui stat pieirea. Dreptatea mai binelui va scoate, însă, la iveală, curînd după moartea lui, ferocele grobianism al țărilor civilizate. Totuși, cu toate derapajele care pîndesc un concept născut, totuși, din război - cum altfel s-au ridicat cetățile? - trebuie să-i concedem lui Kogălniceanu că omul nu poate exista în afara societății
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
după "Punguța cu doi bani" de Ion Creangă se naște din puterea cuvîntului, din forța cu care el cheamă imagini și merge, în același timp, spre un fel de non-verbal. Spre acel tîlc conținut, universal, de dedesubt, care iese la iveală minunat. Depășind frontiera limbii. Jocul are un însoțitor permanent: bucuria facerii lui. Cred că altfel mecanismul nu funcționează. Icnește, se împotmolește. Cred, de aceea, că asta e și cheia spectacolului: ludicul și plăcerea atingerii lui. Implicînd o deschidere totală a
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
lui Asachi - aspirația către puritate morală, speranța în nemurire, iubirea pentru o femeie transformată în astru și desemnînd însăși ideea platonică a Iubirii. în chip natural, poetul român a preluat de la Petrarca filonul neoplatonic și l-a scos conștient la iveală, în formulări explicite. Rareori legea morală și cerul înstelat, extrase din banalizata formulare kantiană, au avut un reflex poetic mai clar decît cel din poezia lui Asachi. în proză ori în teatru, Gheorghe Asachi nu se poate măsura în nici un
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
în fața noastră. Un mare actor, un traseu deloc ușor, un destin asumat. Nu mai mi-e frică. Decît de mine. Și de ce e cu mine. Textul, modificat și adaptat pe ici, pe colo, are evident alte rezonanțe care scot la iveală și sensuri pe care nu le-am prins atunci. Omul, artistul și prezentul lui. Care îl însoțește mereu. De care este legat. Mereu. Omul, artistul, lumea, viața, realitatea, ficțiunea. Măștile lui Mihai Mălaimare, poezia mimului, gesturile, stropii de sudoare, experiența
Actorul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9037_a_10362]
-
a lungul deceniilor următoare, atingînd ultimii ani ai secolului XX. în galeria romanticilor români, primul nostru romancier semnificativ îl întrupează pe literatul monoic. N-a scris nimic demn de interes înaintea vîrstei de 43 de ani, a dat apoi la iveală o capodoperă și a tăcut. S-a sfîrșit la 45 de ani, după ce spusese ce avea de spus. Nu a bănuit nici o clipă că se va înscrie definitiv în istoria literaturii române și că mari scriitori, mult mai mari decît
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
de timp și toate cele ale narațiunii se comprimă în acest titlu, în care trăiește, întreagă, slăbiciunea pentru perifrază a secolului XIX. Modestia lui, un soi de cochetărie de-a nu te spune, cînd ai ceva de spus, iese la iveală în primele rînduri, rostite, de bună seamă, de guest-speaker-ul (sic!) Odobescu după un anume tipic: "Sciô bine că nu, spre a asculta nevoNósa și nedibacea mea rostire, v'ațN datô ostenéla a vÇ închide astă-séră, așa de mulțN, în sala
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
la rând, ce avea de spus acest boier din diminețile literaturii. Cum, de fapt, înghițită de gloria Junimiii, prima jumătate de secol XIX, dincolo de câteva premiere - primul roman, prima revoluție, își doarme, până la pașoptiști, somnul preromantic. Din care ies la iveală - deloc surprinzător, de fapt, pentru cine o cercetează îndeaproape - vârfuri de rațiune sincronizate, cu toate beteșugurile unei limbi în facere, cu tradiția iluministă la apus. O asemenea colecție de maxime, zicători, "cuvinte adevărate" (mai puțin, se vede, înaripate) a adunat
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
ne-o poate da înapoi, acei binefăcători sînt, de bună seamă, călătoriile. Locurile în care, ca o curiozitate a firii omenești, sensibilă, orice s-ar zice, mai întîi la bine, stînd puțin, nu descoperi decît plăcerile lor. Cusururile ies la iveală doar cu timpul. Bunăoară, Luxemburgul, răsfățat, et pour cause, Lux. Dacă aș scrie unul din pretențioasele documente ale studiilor culturale, l-aș numi melting pot. Dacă m-ar interesa, iarăși, excursiile în catastifele cu date, care încearcă să explice un
Frumoasa viață liniștită by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9281_a_10606]
-
Personal, mă las preventiv în grija subtilității și calmului dovedite de criticul ieșean. Datorită cărora am dus la capăt o carte parcă presărată din pas în pas cu mine - îmi dă mâna să mă pretez la jocuri - anti-piedestal. Ieșirea la iveală a unui plagiat e întru totul opera hazardului, avertizează înțelept, cu modestia omului de bibliotecă, Alexandru Dobrescu. La fel cum a fost, din fericire pentru mine, și descoperirea cărții sale (ieșită de neunde parcă, sub marca unei edituri - EM.OL
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
împărtășesc aceeași convingere, unanimitatea se risipește de îndată ce aceiași teoreticieni încearcă să le definească identitatea. Căci pe cele două totalitarisme nu le poți identifica decît comparîndu-le, numai că, dacă le compari, atunci vrînd-nevrînd ajungi ca, pe lîngă asemănări, să scoți la iveală și deosebirile, și tocmai diferențele acestea sunt cele care te duc cu gîndul la o ierarhie a lor. Iar în momentul în care se pune problema ierarhizării celor două totalitarisme, rațiunea își pierde uzul și înțelegerea se încețoșează. Din acest
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
din rîndul propriilor săi suporteri, dar marele Chit, despre care se spune că ar depozita în cotloanele pîntecelui său și dosarul lui Băsescu, a eșuat pe nisipul deodată nemișcător al cercetătorilor de la CNSAS care îi răscolesc adîncurile și scot la iveală tot soiul de falși Iona pitiți în cotloanele pînă mai ieri impenetrabile ale acestui uriaș closet al dejecțiilor Securității.
Agonia secretelor Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9368_a_10693]
-
scrise direct în engleză, din 2005 membră a Asociației Naționale Americane de Hipnoză și a Comitetului American de Hipnoterapie, este o Săgetătoare cu vocația înțelepciunii, dar și a aventurii și schimbării, o personalitate atât de complexă încât lasă mereu la iveală altă sclipire a cristalului multiplu șlefuit. Schimbarea de identitate pentru care a optat Carmen Firan dovedește o mare încredere în rezultatele concrete ale cuvintelor, arta pe care poeții o stăpânesc intuitiv. Da, cuvintele sunt cele care pot aduce (apud Freud
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
După lectura celor două cărți de aforisme, „Stropi de înțelepciune” și „Gânduri diamantine”, ale ilustrului pedagog și scriitor Vasile Fetescu, ni se dezvăluie însuși aforismul fulgurare și fulgerare autoritară, cu amprenta de caracter a autorului. A da, ca autor, la iveală un aforism înseamnă de fapt a te da: întreg, fără de rest. Înseamnă să cioplești în cuvinte până la gând, până la temelia ființei tale proprii, ca om. Întrebarea la care încercăm aici un răspuns este cum să primim, cum să citim cu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
al gândirii cetățeanului de rând, textele lui Petre Rado apar ca o ciudățenie minunată. Scrisul său, de la cronicile la peliculele noului val de regizori români, la eseurile variate care au o cât de mică legătură cu spațiul românesc, dă la iveală o preocupare vie și intensă pentru cultura, limba și istoria României. Petre Rado vorbește despre România și despre români cu multă căldură, păstrân--du-și în același timp intactă obiectivitatea. Criticile aduse unui sistem înapoiat care refuză să se reformeze sunt numeroase
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
Iași și acolo explică și se aranjează totul. Dacă s-ar fi dus acolo, - presupune Neculce, - poate s-ar hi îndreptat și n-ar hi pierit. Când slujitorii își iubesc stăpânii, ei rezistă în fața primejdiei, care, trecând, adevărul iese la iveală. * Cele mai grele lacrimi pe pământ cad din ochii tiranilor. Cantemir s-a căit mult și a plâns zgomotos. ...Mult se căie ce-au făcut el și de multe ori plângea între toată boierimea și blăstăma pe cine l-au
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
lîngă valuri, calc pe bolovani". Ei vor ieși, însă, încetul cu încetul, din poezie. Deja în Cîntece de zi și noapte (1954) e loc de balade pastelate, ciupite, ici-colo, de un fior activist. Acolo unde nu se simte, lasă la iveală frumoase meditații de școală veche: "O, Moldovă, apa trece lin,/ Pasăre să fiu, să zbor aiurea/ Murmurînd puțin cîte puțin/ Cîntecele care-adorm pădurea./ Uite cîmpul, seara nu se vede,/ Dealuri mari și ruginite vii;/ Ce de vin la crame-o
"O, desigur, astăzi ți-ai ieșit din fire..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9459_a_10784]
-
îmi vine să spun. Mai aproape de adevăr decât orice asemenea speculație de piață și decât orice calcul ingineresc este, de data aceasta, titlul. Mult mai subtil decât media și uzând de un algoritm doar în aparență simplu, el dă la iveală o adevărată nouă lectură critică (cu datele de bază de regăsit în prefața semnată de Dan C. Mihăilescu). Din lista de volume ori antologii, cuprinzând ieudul fără ieșire (1994), porcec (1996), pantelimon 113 bis (1999), podul (2000), petrecere de pietoni
Pop Art by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9489_a_10814]
-
pretext teatral", Hérode, în limba franceză, în "Contimporanul" (1932), o proză cu aspect modernist, D-l Vam Ex-Înger, și eseuri în "Floarea de foc" (1932). Sporadic, mai colaborează la "Vremea", "Vitrina literară", "Calendarul", "Credința" și "Azi", în ultima dînd la iveală un ciclu liric, intitulat Contingent 1916. Prieten cu Mircea Vulcănescu încă din epoca primilor ani de facultate (îi botezase, de altfel, fiica, Vivi, căreia îi dedică versuri), dar și cu Mircea Eliade, Mihail Sebastian și Petru Comarnescu, căsătorit o vreme
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
asupra noastră. Am nemerit, mai curînd, ca orbii calea mîntuirii noastre. Nimic nu era care să ne angajeze prin vreo autoritate spirituală..."15 A mai fost, totuși, ceva cu mult înainte, dacă dăm crezare mărturisirii dintr-un articol dat la iveală peste două săptămîni, un episod întîmplat pe la 14 ani. "A fost odată - relatează de astă dată Paul Sterian - un băiat de patrusprezece ani. Din rafturile bibliotecii părintești a smuls într-o bună zi din acel fericit an o carte. Conținutul
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
lui Lucian Blaga, și Fata ursului, a lui Vasile Voiculescu), în conferințele rostite la Radio, religiosul, în genere, și ortodoxia, în particular, sînt mult și în chip original aprofundate. Pe această linie se înscriu cu siguranță și versurile date la iveală de Paul Sterian. în "Buletinul Asociației Studenților Creștini Români" (Pîinea Ta cea spre Ființă, Căință), în "Gîndirea" (grupajul din iulie 1928 și Predica pentru Vivi, din martie 1929), "misterul pascal" Emaus, tot din "Gîndirea", precum și Al Sfintei Cuvioase Sf. Paraschiva
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
evreiești și O vară fierbinte pe Iza. Aparent, cele două lucrări nu au nimic de-a face una cu cealaltă. În realitate însă, fire nevăzute leagă, în stăfunduri, aceste piese, care coboară până la rădăcinile unor civilizații, pentru a scoate la iveală frământări și aspirații etern omenești. Am așteptat cu oarecare teamă întâlnirea cu Experimentul Iov, realizat la Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu, datorită încărcăturii și dificultății temei sale. Ce poate fi mai greu decât să abordezi problema existenței răului în
Cale coregrafică inedită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9527_a_10852]
-
istorie - pînă la urmă, oamenii, cu faptele lor mari, sînt făcuți din micile zile - de bună seamă că l-au enervat pe Călinescu. O seriozitate inumană se citește în aceste "intrări" pe sferturi de oră. Însă succesiunea lor dă la iveală două conștiințe: a urgenței și a importanței. Pe de-o parte, nu e timp de pierdut. Jurnalul lui Maiorescu trăiește un elan justificativ, nevoia de a-ți demonstra ție însuți că ai făcut ceva cu fiecare zi. De-asta jurnalul
Facerea lumii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9532_a_10857]