5,195 matches
-
strașnic...O strigat la santinelă să-i aducă apă, că îi este sete... Când santinela s-o apropiat cu oala cu apă, nenea Jănel l-o apucat de mână zdravăn, i-o sucit-o cu toată puterea și l-o izbit cu capul de gratii...Santinela o căzut!...Nenea Jănel i-o luat cheile de la centură, o descuiat lacătul de la celulă și...dus o fost! O trecut Prutul pe o luntre găsită la mal. O avut mare noroc, că ploua cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vede un chinez pe acoperișul blocului. Chinezul duce ceva în brațe. Se apropie de streașină. Strigă: — Société Générale, n-o să mă ai! Sare în gol. Kiril se așază exact sub chinez și-l prinde în brațe înainte de-a se izbi de asfalt. Nu mai are timp să realizeze ce ține chinezul în brațe pentru că pietroiul respectiv îi zdrobește capul. Chinezul are la gât o pancartă pe care scrie Mai bine la ruletă decât la bursă! Încă amețit de șoc, fără
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
semn al începutului emancipării economice și politice a acestor țări; în acest scop s-au întrunit la Viena reprezentanții Austro-Ungariei, Wurtembergului, Imperiului otoman, Munteniei, Moldovei și Șerbiei, și în noiembrie 1857 țărmurenii semnează proiectul acestui regulament. Dar acesta s-a izbit de opoziția marilor puteri semnatare ale Tratatului de la Paris, care, prin prevederile sale, elaborate după indicațiile Austro-Ungariei, isi vedeau știrbite interesele la gurile fluviului. Prin acest regulament, Austria intenționa să limiteze navigația fluviala propriu-zisă între porturile Dunării numai la navele
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
puteri au încercat să limiteze puterea Austriei și să prevină scoaterea interesului european din sfera zonei danubiene și în acest sens au propus ca să fie prelungit, odată pentru totdeauna, termenul existenței Comisiei Europene a Dunării (CED); această încercare s-a izbit însă de opoziția Austriei, care vedea în acest organism internațional o piedică în calea încercărilor sale de dominație economică, comercială și politică asupra bazinului dunărean poziția sa geografică determinând-o să acorde o atenție specială spațiului situat între Carpați, Marea Neagră
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
căutat să obțină sprijinul URSS,164 care, la rândul ei dorea să controleze proiectul;165 și dacă nu a putut să o facă direct a încercat să o facă printr-un aliat "ascultător" Bulgaria.166 Dar această încercare s-a izbit de intransigenta iugoslavilor 167 și insistența URSS se vede din solicitarea de a împărți partea românească cu bulgarii, cu toate că această cerere sovietică era în contradicție cu prevederile Convenției Dunării, unde se afirma că în privința părților Dunării care formează granițe naționale
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
câlți cum îți ști voi mai bine, așa ca să-i placă și dumnisale. Cu nădejde, ați priceput? (larmă mare în casă, chiote, se aud strigătele înspăimântate ale lui Codârlic și vocea lui Dănilă care-i îndeamnă pe copii. Ușa este izbită dinăuntru, Codârlic iese total răvășit. Fuge spre culise, dă, din fugă, peste Smaranda, gest galant de scuză, efect ascendent, se pierde. Dănilă apare în ușă) Aha, ca din pușcă s-a dus pe urlați, la cei de-o samă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
la cămări și aprinde focurile. Închide condica, iese pe ușa din stânga) CEAUN (pleacă spre ușă): Vai și of! S-arată o vreme de crâșcare, cât va trebui să ne sugem labele ca ursul în bârlog cu asemenea rânduială. (Iese. Se izbește de cineva, face un pas înapoi. Pârjol, dincolo de ușa întredeschisă.) PÂRJOL: Mă iartă de izbitură, frate Ceaun. Da' ce arăți așa plouat, ți s-a afumat mâncarea sau ți s-au ars plăcintele? (Face un pas în încăpere. E mustăcios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vulpoiul se pregătea să răpească o găină suficient de dolofană, care întrunea toate criteriile, el l-a și apucat pe nenorocit de coadă. O coadă stufoasă, superbă. Și vulpoiul s-a zbătut o vreme, s-a zvârcolit până când s-a izbit cu fruntea de o piatră. Omul trăgea într-o parte, vulpoiul în cealaltă. Până când tăietura din frunte s-a tot lărgit, vulpoiul și-a ieșit din propria piele și a luat-o la fugă. Și omul a rămas cu blana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
jucase bine rolul, târându-l în planurile ei ca pe un neputincios! Acum totul i se părea absurd, dar era așa de târziu! Ajunsese un fel de jucărie în mâna unui copil rău care în nestăvilitu-i joc o demonta, o izbea de pământ după pofta și capriciile sale. Doctorului nici nu-i trecea prin minte să-i accepte propunerile Simonei, care îi apăreau lipsite de sens, chiar catastrofale. Dacă ești rezonabilă și, trebuie să fii... Ai ajuns să pui și condiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
numai închide, pentru Dumnezeu, fereastra aceea, te rog! Adriana, însă, părea că nici nu o aude, fiind prea distrasă de propriile-i gânduri, iar fereastra rămase deschisă. Mai mult, 1 Cuvinte atribuite lui Mihai Eminescu. afară bătea vântul violent și izbea fereastra mereu de zid încoace și încolo, făcând-o să trăncănească. Luiza continuă: - Nu-i deloc greu să intuiesc ce anume voiai să faci, într-un chip cu totul și cu totul nebunesc. Dumnezeule, Adriana, mă cutremur numai și când
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
câteva zile, tot studia o tactică proprie nou-descoperită; era o capcană în deschidere pe care, încă de pe acum, el deja o întrevedea a fi „imposibil de combătut”. Dintr-odată, însă, pe neanunțate ușa camerei sale se deschise violent și se izbi, cu zgomot mare, de perete. În pragul ei, era Victoria. Arăta precum nu mai arătase niciodată; se vedea că-i neagră de furie; era de-a dreptul schimbată la față. „Ei, drăcie! Iar va trebui să dau jocul meu de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
lăsat furat de miracolul pe care Îl aștept În fiecare an cu nerăbdare, dar și cu o anumită tresărire de suflet...” Să fi bănuit În acel moment că aceasta era ultima...” M-au trezit din visare crengile desfrunzite, care erau izbite de vânt - cu Înverșunare de geamul lângă care rămăsesem cu privirile pierdute În depărtare. Am aprins lumina și, după ce m-am strecurat sub pătura aflată pe canapea, am mai lăsat o vreme gândurile să rătăcească În voie printre amintiri. „Ce
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a inventat realitatea fiecărui cuvânt. A plămădit lucrarea în doi ani, dedicându-se ca într-un descântec. A citit cu poftă, s-a jucat cu ideile cum te joci cu un iubit și acum ratează cununia științifică. Îi vine să izbească cu pumnul în geam. Ajunsă în oraș, sare din autobuz ca o apucată și se pierde prin mulțime în câteva secunde. Începe coșmarul traversării orașului. Toate stopurile sunt pe roșu, toate autobuzele pleacă din stație exact în momentul în care
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
m-ai transformat într-o păpușă gonflabilă. Te arunci în bazinul fără apă și te plângi că ți-ai spart capul. Fă-mă să mă simt frumoasă, tânără și deșteaptă și ai să vezi cum curge plăcerea". Un tânăr o izbi atât de puternic cu umărul, că aproape se prăbuși la pământ. Se uită în jurul ei și nu-și amintește unde se află. Cel care a izbit-o o înjura vârtos. O ia la vale cu sentimentul straniu că a călătorit
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
frumoasă, tânără și deșteaptă și ai să vezi cum curge plăcerea". Un tânăr o izbi atât de puternic cu umărul, că aproape se prăbuși la pământ. Se uită în jurul ei și nu-și amintește unde se află. Cel care a izbit-o o înjura vârtos. O ia la vale cu sentimentul straniu că a călătorit pe alte meleaguri, căutând ceva, ceva a cărui sens îi scăpa. De ce se simțea atât de nefericită? Avea un soț rafinat, care putea fi confundat cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
place, sunteți doar niște găini", pianul atacă partitura, sunetele urlă în văzduh, se împreunează cu flăcările, rupte din când în când de un val de cenușă, un soldat își înfășoară mâna în părul Mariei, o trage pe jos și o izbește cu picioarele în rărunchi, cerul se întunecă dintr-odată, din eter apare Dumnezeul Mariei, din ochi îi curg picuri de sânge, vioara țipă în sală, sunetele se izbesc de timpane ca de pereții unei peșteri. Băiatul cel mic al lui
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
își înfășoară mâna în părul Mariei, o trage pe jos și o izbește cu picioarele în rărunchi, cerul se întunecă dintr-odată, din eter apare Dumnezeul Mariei, din ochi îi curg picuri de sânge, vioara țipă în sală, sunetele se izbesc de timpane ca de pereții unei peșteri. Băiatul cel mic al lui Zinzin perorează. S-a urcat pe un scaun și îi spune că "unui absolvent de la horticultură nu-i poți pretinde să-și pună întrebări metafizice, dar filosoful pot
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ei, rând pe rând au ieșit la geamuri educatoarele și infirmierele, apoi femeile de serviciu și bucătăresele, apoi s-au adunat toți oamenii din cartier, copiii stăteau hipnotizați, la unii a început să li se întărească părul, copilul care se izbea cu capul de pereți a putut fi dezlegat pentru prima oară, a adormit cu mânuțele pe piept, liniștit, de când se născuse se zvârcolea într-una ca pus la picamăr, una din îngrijitoare și-a făcut cruce, "slavă Domnului că am
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
legat cu un șorț muncitoresc, pe cap poartă un basc din stofă englezească, resturi dintr-o garderobă, cândva rafinată, trage un cărucior după ea, un cărucior plin de cutii de carton, se îndreaptă spre o țintă fixă, absentă, trecătorii o izbesc și o înjură, o cerșetoare, ea înaintează absentă, din încheieturile de la mâini îi curg picuri de sânge, Zinzin cântă cu vioara înfiptă în claviculă, cântă amarnic, la încheietura mâinii i-au apărut stigmatele, aleargă prin orașul pustiu, aleargă prin parcul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
targă mobilă, pe care se afla lungită o femeie gemând. Mai văzu un cuplu de vârstnici care Încerca precipitat să-și facă loc prin mulțime, ca să prindă două scaune rămase neocupate și pe o doamnă cu un copil de mână, izbită de o tânără care trecu În mare viteză, cărând iritată o cutie rotundă, din metal strălucitor. După ce se strânse mai bine În anteriul bleumarin șisi trase peste umeri pelerina stacojie, cu tiv aurit, bătrânul Își plimbă degetele peste barba mătăsoasă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
curiozitate. Și au rămas cu gurile strâmbe când bruta de Buzat m-a Îmbrâncit cu toată puterea, rânjind samavolnic. Însă rânjetul i-a Înghețat pe gură, căci m-a văzut prăbușindu-mă În aceeași poziție nefirească În care mă aflam, izbindu-mă cu capul și trunchiul de platou cu un zgomot surd, Într-o verticalitate perfectă. Au rămas toți fără grai, Înmărmuriți. Nicio zgârietură, nicio sângerare, niciun vaiet. Auzeam vag și percepeam totul ca prin țesătura unei pânze dese, Într-o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de sprijin de care să se ajute. Gândi că totul e pierdut și un fior rece, tăios, Îi Îngheță corpul, paralizându-l. Însă În clipa aceea, când desprinderea devenise iminentă, un vânt puternic și misterios, venit de peste mări și țări, izbi violent fereastra lăbărțată, care-l lovi cu atâta forță, Încât Îl Împinse cu totul Înapoi, În cameră. Tresări ca la o atingere pe obraz și se simți Învăluit de o boare dulce și răcoroasă, care, făcându-l să uite spaima
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Un nas mic, ușor arcuit spre În sus. Pulpe lucioase, plinuțe, intuite vag În obscuritatea unei rochițe atârnând, În limita decenței, deasupra genunchilor. Rotunzi, mici, ca două pleoape Închise. Mă inundă o tristețe solemnă și un val de melancolie mă izbește În țeastă. Probabil că am nările lărgite, aburinde, asemeni animalului feroce pândindu-și ca hipnotizat savuroasa pradă pe care o adulmecă. Amețesc rău. Vreau să mă agăț de ceva concret, dar realul Își refuză parcă solida prezență. O căldură dulceagă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
toată ființa. Un râs copilăresc la Început, care capătă tot mai pronunțat accente stridente. Un râs care-mi transformă Întreg trupul În lungi convulsii spasmodice. Aerul devine purpuriu. Îmi străbate memoria o vulpe uriașă, cu coada enormă, roșcată, care mă izbește sufocant peste față. Râsul meu crește. Timpanele Îmi sunt umflate. Aproape surzesc. Un pahar cu picior subțire a pocnit În zeci de țăndări. Pereții se Îndepărtează din nou. Camera se dilată asemeni unui balon umflat câte puțin. Simt că alunec
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
sunt umflate. Aproape surzesc. Un pahar cu picior subțire a pocnit În zeci de țăndări. Pereții se Îndepărtează din nou. Camera se dilată asemeni unui balon umflat câte puțin. Simt că alunec spre În jos. Coada vulpii continuă să mă izbească violent peste obraji, peste gură, Înăbușit. Cineva mă trage Într-un adânc necunoscut, rece, fără margini. Mă aflu lângă ușă, la o distanță considerabilă de pat. Absolut ud. Mă ridic brusc. Vechea piele zace lângă prag. Așa cum a rămas după
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]